15,099 matches
-
și nu descrie volume, nu oferă spontaneități și nu creează istorie. Sultana Maitec nu negociază cu lumina aceea barocă, fastuoasă și generatoare de efecte, cu acel lumen spectaculos și tranzitoriu, ci încearcă, în continuarea experiențelor bizantine, medievale și postbizantine, să consacre, într-o imagine pură și antiretorică, lumina adevărului, cea necreată, lumina spirituală, acel lux care vine dinlăuntru, care nu descrie efemerul, nu se erodează și nu se risipește. Chiar și acele imagini care par ușor de recunoscut în pictura sa
Un simplu accident al luminii by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13012_a_14337]
-
adăuga că nici o altă Românie literară nu va fi, chiar dacă echipa de redactori și mulți colaboratori sînt bine cunoscuți cititorilor noștri. Ideal ar fi să fie, pur și simplu, Cultura. Îi urăm succes! * În LUCEAFĂRUL nr. 9, dl Horia Gârbea consacră o pagină inepțiilor unor autori (așa-zicînd cu acte în regulă, căci au publicat cărți cu ISBN, nu în edituri fantomă) de poezie, eseu și proză. Nici măcar umor involuntar n-au autorii cu pricina. Unii au însă premii! Dumnezeule mare! * În
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12994_a_14319]
-
67; 17, 5 - p. 79; 31, 4 - p. 115), dar și „judecători” (14, 4 - p. 71; 15, 4-5 - p. 73). Este greșită traducerea lui dedico, -are din 17, 4 (ut circum quem fecerat dedicaret anno post vicennalia repleto) prin „a consacra” („la circul pe care-l ridicase, ca să-l consacre [zeilor] la un an după vicenalii”) (p. 79)<footnote La p. 186, nota 113, apare „consacrează” în loc de „consacră”. footnote>; aceeași eroare apare și în ediția lui Arieșan (p. 121). Termenul respectiv
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
dar și „judecători” (14, 4 - p. 71; 15, 4-5 - p. 73). Este greșită traducerea lui dedico, -are din 17, 4 (ut circum quem fecerat dedicaret anno post vicennalia repleto) prin „a consacra” („la circul pe care-l ridicase, ca să-l consacre [zeilor] la un an după vicenalii”) (p. 79)<footnote La p. 186, nota 113, apare „consacrează” în loc de „consacră”. footnote>; aceeași eroare apare și în ediția lui Arieșan (p. 121). Termenul respectiv se referă la cel de-al treilea - și ultimul
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
-are din 17, 4 (ut circum quem fecerat dedicaret anno post vicennalia repleto) prin „a consacra” („la circul pe care-l ridicase, ca să-l consacre [zeilor] la un an după vicenalii”) (p. 79)<footnote La p. 186, nota 113, apare „consacrează” în loc de „consacră”. footnote>; aceeași eroare apare și în ediția lui Arieșan (p. 121). Termenul respectiv se referă la cel de-al treilea - și ultimul - act care, în religia romană, însoțea ridicarea unui monument religios, respectiv inauguratio, săvârșit de augures, consecratio
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
17, 4 (ut circum quem fecerat dedicaret anno post vicennalia repleto) prin „a consacra” („la circul pe care-l ridicase, ca să-l consacre [zeilor] la un an după vicenalii”) (p. 79)<footnote La p. 186, nota 113, apare „consacrează” în loc de „consacră”. footnote>; aceeași eroare apare și în ediția lui Arieșan (p. 121). Termenul respectiv se referă la cel de-al treilea - și ultimul - act care, în religia romană, însoțea ridicarea unui monument religios, respectiv inauguratio, săvârșit de augures, consecratio, realizat de
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
carierei acestuia, printre cele mai importante titluri dedicate acestui subiect amintim doar: Decebal, regele dacilor, apărută în anul 1991, Scurtă istorie a Daciei romane, publicată în 1995, sau Dacia și Imperiul roman, apărută în anul 2000. Domeniul care l-a consacrat pe profesorul Petolescu în rândurile comunității academice naționale și internaționale este epigrafia. Contribuțiile sale în domeniu sunt binecunoscute specialiștilor - volumul al II-lea din seria Inscripțiile Daciei romane, corpus ul Inscriptions de la Dacie romaine. Inscriptions externes concernant l’histoire de la
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
de teren sau ale unor stagii preliminare de cercetare, fie că au adunat contribuții ale unor manifestări științifice, ele au făcut cunoscut comunității istoricilor Antichității romane din țară și străinătate aportul unui colectiv serios și entuziast, în care, alături de nume consacrate de arheologi și istorici, și-au găsit un loc onorabil tineri încă în formare sau deja ajunși la deplina maturitate științifică. Și cel de-al XII-lea tom din BHAUT este dedicat, în cea mai mare măsură, economiei provinciale. Sunt
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
an mai tîrziu, sub conducerea lui G. Ivașcu, se impune Contemporanul. Gazeta literară este însă, chiar de la început, principala publicație de literatură din țară. Cel dintîi redactor-șef este Zaharia Stancu (1954-1962), cel din urmă (1967-1968), Al. Oprea. Revista a consacrat, aproape mereu, un număr mare de pagini criticii literare, cronicilor de teatru, film și plastică, meselor rotunde ori semnalării cărților străine. Poezia, proza, teatrul n-au lipsit, în măsura în care o publicație în formatul Gazetei literare (ca și, pe urmă, al României
50 by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13032_a_14357]
-
într-o operațiune fatalmente ratată și încă din start. Mi se pare că se vede încă o dată clar, simptomatic, nerăbdarea păguboasă de a impune scriitorii optzeciști sau chiar mai tineri, de a-i substitui (dacă se poate, merită încercat!) scriitorilor consacrați într-o epocă anterioară, bănuită pe bună dreptate de impostură și viciu de sistem: perioada comunistă. Iluzia vizibilă e că această schimbare chiar s-ar putea realiza cum ai bate din palme: ignori, pur și simplu, numele pe care vrei
Jocul cu canonul (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13026_a_14351]
-
de viață și opera acestuia. În anul 1998 bicentenarul nașterii poetului a fost creat, sub același acoperământ, Centrul Mondial de Poezie și Cultură „Giacomo Leopardi”, cu scopul de a Întreține legături cu alte instituții similare, naționale sau (mai ales) internaționale, consacrate poeților. Din 1937, la conducerea Centrului Național s-au aflat ilustre personalități: Manfredi Porena, 1937-1941; Ettore Leopardi, 1941-1945; Biagio Biagetti, 1945-1948; Romeo Vuoli, 1948-1959; Umberto Bosco, 1959-1987; Franco Foschi, 1987 2007, anul decesului. Acestuia i se datorează și crearea Centrului
Eminescu și Leopardi, mucenici ai neamului lor. In: Editura Destine Literare by Ioan Barbu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_298]
-
creștinismul primitiv i-a dat pe lupi În stăpânirea lui Sânpetru, care Îi tine În frâu, Îi judecă si pedepsește după voia lui. Semnificația extraordinară a acestui animal e dovedită si de faptul că În cultura noastră populară Îi sunt consacrate 35 de zile pe an. Aceste zile În care apar practici dedicate lupului sunt concentrate În perioada de toamnă si iarnă a anului: Sânpetru (29 iunie), Circovii Marinei (15-17 iulie), Martirul Lupu (22 august), Teclele (24 septembrie), Berbecarii (26-28 septembrie
PRICOLICIUL ȘI... ÎNVIEREA! folclor sacral daco-românesc. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Botez () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1486]
-
Los Angeles am fost repede apreciat: nu știu să mai fi fost cineva pe atunci cu atâtea titluri publicate și cu cărți și brevete În SUA. Deși o perioadă bună am lucrat pentru alții, am avut totuși timp să mă consacrez și unor activități paralele. La Los Angeles, am fost ales vicepreședinte al societății locale Doina devenind apoi promotor al inițiativei ARA a monseniorului Octavian Bârlea. Dându-și seamă de capitalul intelectual românesc acumulat În străinătate și de aservirea totală a
Claudiu Mătasa - ViaȚa neobișnuită a unui om de știinȚă român refugiat În Statele Unite (Interviu consemnat de Nicolae Dima). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1537]
-
Ce te-a pasionat cel mai mult În viață? CGM: Sunt un ergomaniac sau workaholic; Îmi place să lucrez și această a mă absoarbe. De unde eram un bun sportiv, astăzi fac eforturi fizice doar să mă mențin ca să mă pot consacra altor activități. Dintre pasiuni, mi-au rămas vânătoarea sub apă și Înotul, și când Întreprind călătorii, mersul Îndelungat pe jos. Alte pasiuni sunt conferințele și călătoriile pe mapamond. Fiind invitat să țin conferințe În lumea Întreagă și având mijloace, am
Claudiu Mătasa - ViaȚa neobișnuită a unui om de știinȚă român refugiat În Statele Unite (Interviu consemnat de Nicolae Dima). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1537]
-
1974), dar a dobândit amploare, complexitate și coerență abia în romanul Vladia (ed. I, 1982; ed. II, 1997; ed. III, 2004), după ce prozatorul publicase alte trei romane, dintre care Rug și flacără (1977) a constituit un adevărat succes și a consacrat un stil nou, speculativ și inventiv, în narațiunea istorică. Pe filonul Vladiei se vor dezvolta alte ramificații, mai ales în romanul Stăpânirea de sine (ed. I, 1986; ed. II, 1998; ed. III, 2004), unde tot ce era pus anterior sub
Secretele savante by Ion Simuț () [Corola-journal/Imaginative/9993_a_11318]
-
La moartea petrecută peste țări și ape, a celui mai mare om de cultură român din veacul XX nu l-a putut însoți Ťdecât tăcerea, în sânul obștei saleť"... Const. Noica, Urma pașilor săi Scriitorului și savantului i-au fost consacrate, în ultimele șapte decenii - în țară și în străinătate - zeci de mii de pagini. în articolul de față nu vom putea nici măcar să trecem în revistă capodoperele și eșecurile exegezelor. Ne propunem să semnalăm erorile de informație, ignoranța și superficialitatea
În preajma Centenarului Mircea Eliade - Rectificări necesare by Mircea Handoca () [Corola-journal/Imaginative/9946_a_11271]
-
au o părere foarte bună despre poporul nostru, nu numai fiindcă este un popor inteligent și cu bun simț, care Înțelege corect lucrurile, dar și pentru că este, În mod expres, devotat păcii și concordiei. Revin la studiile cărora le-am consacrat mulți ani din viață. România stă la temelia științei aviației mondiale. Ne-am Înscris și ne-am afirmat pe cerul lumii prin stele ca Vlaicu și Vuia, prin Coandă, care lansează primul În lume ideea „avionului fără elice”, prin transilvăneanul
Editura Destine Literare by Alexandru Danielopol () [Corola-journal/Science/76_a_289]
-
FUGA SPRE CÂMPUL CU CIORI de SAVATIE BAȘTOVOI Cam așa s-ar traduce strigătul lumii contemporane, evocând titlul ciclului de poezii care la consacrat pe Savatie Baștovoi ca scriitor. Marea criză a societății moderne are la bază necredința sau, mai bine zis, absența credinței. Aflați Într-un proces de negare continuă a valorilor pe care le primesc prin filieră religioasă, oamenii Încearcă să anihileze
ALECART, nr. 11 by Anastasia Gavrilovici () [Corola-journal/Science/91729_a_92867]
-
asemănătoare din spiritualitatea românească și nici de către cercetătorii europeni. Nimeni nu vorbește astăzi de o icononografie, de o arhitectonică, de o liturghie de tradiție bizantină, termenul bizantin apărut el însuși ulterior, în secolul al XIX - lea referindu-se la tiparele consacrate în perioada existenței imperiului bizantin. În plus dacă ar exista o „muzică de tradiție bizantină” ar trebuie să existe și „moduri de tradiție bizantină”, ceea ce evident este o aberație, contrazisă de specificul acestei muzici ce nu a fost afectat de
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
grotescul unui mod de a fi aflat În contrast cu incongruențele și adâncimile sufletești ale celor trei personaje de prim-plan. Premiera pe țară de la Iași l-a adus În Sala Studio nu doar pe autorul piesei, Attila Bartis, un scriitor deja consacrat În Ungaria, dar și nume importante ale vieții literare și artistice (romancierii Filip Florian și Dan Lungu sau regizorul Ovidiu Lazăr). În mod cert, ne aflăm În fața unui text de o tulburătoare forță ce propune o meditație asupra a ceea ce
ALECART, nr. 11 by Nicoleta Munteanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92891]
-
nu poate ajunge la cunoașterea lui Dumnezeu. Astfel se născu în inima lui Iustin dorința de a cerceta scrierile Profeților și ale Apostolilor și se convinsese, că adevărata filosofie nu se găsește decât în creștinism. De acum înainte el își consacră întreaga viața în propovăduirea învățăturii creștine<footnote Mihai Popescu, „Iustin Martirul și ideile sale antropologice”, în Biserica Ortodoxă Română, Anul al XX-lea (18961897), Nr. 7, p. 631-632. footnote>. Sfântul Iustin însuși ne spune că a fost condus la creștinism
Sfinții Iustin Martirul și Filosoful și Irineu al Lyonului despre îndumnezeire. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/174_a_438]
-
perioadă a Spitalului Universitar de Urgență Elias, care ne-au susținut: regretatul profesor Șerban Marinescu - pe atunci manager, doamna Profesor doctor Doina Dimulescu, pe atunci director științific și domnul director administrativ Alexandru Dinu. Acest număr al Revistei Spitalului Elias este consacrat în întregime lucrărilor simpozionului.
Revista Spitalului Elias by LIANA TAUBERG () [Corola-journal/Science/92041_a_92536]
-
muzică. Spre deosebire de alte popoare, datorită interdicțiilor impuse de religie, arhitectura, sculptura și pictura nu au cunoscut nici o dezvoltare, în schimb muzica a ocupat un loc important în viața socială religioasă a poporului evreu încă de la începuturi memorabile. Muzica a fost consacrată atât slujbelor religioase din Templu, dar a fost folosită și într-un context laic din cele mai vechi timpuri. Muzica era folosită în vreme de jale cât și în vreme de bucurie. Apariția muzicii profesioniste, legată de cultul religios, are
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
cu un arsenal de arme subtile, machiavelice, imperialiste - au pornit la drum Doina Cernica și Maria Toacă. Primele 268 de pagini ale volumului sunt trăite și scrise de Doina Cernica. Sub titlul Dulce de Bucovina, cele 74 de tablete (gen consacrat de Tudor Arghezi, în perioada interbelică), dar și selecțiuni pilduitoare din dialoguri, convorbiri, interviuri, note de călătorie, sunt grupate masiv, în acest capitol unic, adică fără subcapitole. Tăietura lor este directă și sigură - ca în sculpturile lui Brâncuși, în piatră
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
de Doina personal ,,în vizitele ei fulger”: ,,Oricât am stăruit, n-am reușit s-o țin în casa mea mai mult de jumătate de oră. Prietena mea, însă, nu e numai ziaristă. E și traducătoare din italiană, e și scriitoare, consacrându-se unuia dintre cele mai dificile genuri - literatura pentru copii. Evadează din rutina profesiei într-un univers . Poate porni, pe cont propriu, la o conferință a filosofilor tocmai la Volgograd, deși idee n-are unde se află acest oraș, poate
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]