2,322 matches
-
argumentele referitoare la interdicția Guvernului de a adopta ordonanțe de urgență care împiedică o lege adoptată de Parlament să își producă efectele nu au vizat și dreptul puterii executive de a reglementa cu privire la drepturi care nu au o consacrare constituțională. Astfel, Curtea a apreciat ca fiind lipsită de temei critica de neconstituționalitate formulată în raport cu prevederile art. 1 alin. (4), ale art. 61 privind rolul și structura Parlamentului și ale art. 102 referitor la rolul și structura Guvernului
DECIZIA nr. 204 din 20 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272177]
-
o diferență de reglementare față de pensia pentru limită de vârstă la încheierea mandatului parlamentar european, se arată că indemnizația pentru limită de vârstă nu se circumscrie unui asemenea drept de pensie, nu întrunește elementele sale specifice și nu are consacrare constituțională. ... 37. Se mai arată că legea criticată nu încalcă principiul neretroactivității legii civile, aceasta consacrând o aplicare imediată a legii noi. Situația diferită în care se află cetățenii în funcție de reglementarea aplicabilă potrivit principiului tempus regit actum nu
DECIZIA nr. 261 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256104]
-
56. Prin urmare, se poate constata că, în condițiile unei proceduri comune, o lege nu poate fi adoptată în termen de o zi, astfel cum s-a întâmplat în cauza de față. ... 57. Cu privire la respectarea termenelor regulamentare, fără consacrare constituțională, Curtea a statuat că regulamentele parlamentare nu sunt norme de referință în cadrul controlului de constituționalitate (Decizia nr. 137 din 20 martie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 404 din 11 mai 2018, paragraful 36
DECIZIA nr. 261 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256104]
-
reguli clare în privința procedurii legislative, inclusiv la nivelul Legii fundamentale, și respectarea regulilor astfel stabilite constituie o garanție împotriva abuzului de putere al majorității parlamentare, așadar, o garanție a democrației. În măsura în care normele privind procedura legislativă au consacrare constituțională, Curtea Constituțională este competentă să se pronunțe asupra modului în care legile adoptate de Parlament le respectă și să sancționeze în mod corespunzător încălcarea lor (Decizia nr. 128 din 6 martie 2019, paragraful 33). ... 75. Prin urmare, respectarea art.
DECIZIA nr. 261 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256104]
-
s-a desfășurat după modul dorit de autorul sesizării, Curtea Constituțională reține că acestea nu reprezintă chestiuni de constituționalitate, ci de aplicare a regulamentelor parlamentare, a căror examinare excedează competenței instanței constituționale. Mai mult, întrucât aspectele invocate nu au o consacrare constituțională expresă nu pot fi analizate de Curtea Constituțională. ... 37. Se mai susține că între domnul Dimitrie-Bogdan Licu și serviciile de informații există aparența unor legături nefirești, ceea ce știrbește din capacitatea sa de a fi în afara oricăror influențe
DECIZIA nr. 296 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256087]
-
posesie a vechilor proprietari, atât din punct de vedere faptic, cât și juridic. Or, neasigurarea posibilității de înscriere în cartea funciară a dreptului de proprietate asupra terenurilor retrocedate reprezenta o neîndeplinire a acestui deziderat, care a fost exprimat odată cu consacrarea principiului repunerii în situația anterioară naționalizărilor. Cum vechii proprietari se bucurau de atributul opozabilității față de terți a dreptului de proprietate, în condițiile în care drepturile reale erau înscrise la data naționalizării în formele de publicitate imobiliară existente la acea
DECIZIA nr. 161 din 22 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257333]
-
tratament în aplicarea salariului, consacrat de art. 41 alin. (4) din Constituție și de art. 6 alin. (3) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii. Acest principiu de ordine publică exclude orice discriminare în materia stabilirii sau modificării salariilor, având și consacrare expresă în art. 6 lit. b) și c) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Dacă felul muncii este același, dacă cerințele și condițiile de muncă sunt aceleași, dacă munca este egală sau de valoare egală
DECIZIA nr. 151 din 17 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255963]
-
fost învestită. Operațiunea de interpretare și aplicare a unor dispoziții legale la diferite circumstanțe, care caracterizează fiecare litigiu, face parte din activitatea curentă a instanței de judecată și reprezintă o obligație ridicată la rang de principiu fundamental, ce își găsește consacrarea în prevederile art. 5 alin. (2) din Codul de procedură civilă (a se vedea în acest sens deciziile Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept nr. 1 din 18 ianuarie 2021, publicată în Monitorul
DECIZIA nr. 24 din 9 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255991]
-
sale constituționale de legiferare în domeniul organizării sistemului judiciar și nu constituie o problemă de constituționalitate faptul că o structură de parchet preexistentă pierde o parte dintre competențele sale legale, atâta vreme cât respectiva structură de parchet nu are o consacrare constituțională (a se vedea Decizia nr. 547 din 7 iulie 2020, paragraful 50, și Decizia nr. 390 din 8 iunie 2021, paragraful 62). ... 20. Respingând, în cadrul controlului a priori de constituționalitate, obiecția de neconstituționalitate a Legii privind desființarea S.I.I.J.
DECIZIA nr. 149 din 17 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256823]
-
la un mediu sănătos, exercitat, printre altele, prin conservarea terenurilor cu destinația de spații verzi, terenuri identificate astfel în documentațiile de urbanism. În plus, protecția, ocrotirea și dezvoltarea mediului reprezintă o problemă de interes național, care se bucură de o consacrare constituțională prin art. 35, în timp ce dezvoltarea rețelelor de comunicații nu este supusă unor garanții de rang constituțional. ... 48. În continuare, Avocatul Poporului susține că și dispozițiile art. 48 din legea criticată, cu referire la art. 71 din Ordonanța
DECIZIA nr. 295 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256091]
-
neretroactivității legii a dispozițiilor de lege care reglementează aplicarea în timp a prevederilor modificatoare ale regimului juridic al unor mandate, situație în care, exclusiv din perspectiva analizării art. 15 alin. (2) din Constituție, pentru soluția pronunțată, nu a fost determinantă consacrarea constituțională a instituțiilor respective, Curtea analizând, indiferent de tipul de mandat în discuție - constituțional sau legal -, dacă a fost respectat principiul neretroactivității legii. Cu referire expresă la aplicarea principiului neretroactivității în privința mandatelor legale, prin Decizia nr. 375 din 6
DECIZIA nr. 292 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260748]
-
o stabilitate firească dreptului, cât și valorificarea în condiții optime a drepturilor și libertăților fundamentale“ (Decizia nr. 454 din 4 iulie 2018 și Decizia nr. 1 din 13 ianuarie 2021). ... 10. Potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, „deși nu se bucură de consacrare constituțională expresă, principiul securității juridice a fost recunoscut în jurisprudență și doctrină drept un principiu fundamental al statului de drept, calitatea legilor, mai ales prin prisma regulilor de tehnică legislativă, reprezentând un indicator important pentru realizarea acestui deziderat (statul de
DECIZIA nr. 446 din 12 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261009]
-
Europeană a Drepturilor Omului, Hotărârea din 26 ianuarie 2006, pronunțată în Cauza Lungoci împotriva României, paragraful 36). Însă, principiul accesului liber la justiție oferă oricărei persoane dreptul de a accede la instanța judecătorească în vederea apărării drepturilor sale. Simpla sa consacrare legală, chiar și la nivelul suprem, prin Constituție, sau prin lege, nu este de natură a asigura și o eficacitate reală a acestuia. Accesul la justiție trebuie să fie asigurat, în consecință, în mod efectiv și eficace (Decizia nr. 670
DECIZIA nr. 291 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260677]
-
sau al unui organism care nu beneficiază de o reglementare la nivelul legii. Curtea a constatat că în domeniul supravegherii tehnice, reglementat de Codul de procedură penală, simpla indicare a unei structuri/entități/instituții menite să pună în executare mandatele emise, fără consacrarea sa legală, încalcă principiul legalității, deoarece este fundamental ca înființarea, organizarea și funcționarea instituțiilor sau a altor structuri organizatorice să se realizeze potrivit cadrului constituțional conferit de Legea fundamentală. Intenția legiuitorului de a reglementa o asemenea entitate necesită identificarea arhitecturii
DECIZIA nr. 258 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260728]
-
statuat că, pentru a respecta exigențele constituționale, punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică emise potrivit Codului de procedură penală trebuie să se realizeze prin intermediul unei structuri/entități/instituții distincte de Centrul Național de Interceptare a Comunicațiilor, care să aibă consacrare legală cu privire la natura sa juridică, atribuțiile sale generale și specifice, modalitatea de organizare, categoriile de personal, actele emise (dacă este cazul), modalitatea de control/verificare/auditare și efectele produse de aceasta etc. ... 32. În acest context, Curtea reamintește că, prin
DECIZIA nr. 258 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260728]
-
se constituie o societate. ... Cu privire la nesolicitarea avizului consultativ al Consiliului Economic și Social, Înalta Curte reține punctul de vedere exprimat de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 391 din 8.06.2021, respectiv: … art. 141 din Constituție se rezumă doar la consacrarea rolului Consiliului Economic și Social ca organ consultativ al Parlamentului și al Guvernului, iar pentru detalii privind domeniile de specialitate în care acesta este consultat, textul face trimitere la legea sa organică de înființare, organizare și funcționare. Curtea a reținut
DECIZIA nr. 3.807 din 27 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260354]
-
senatorii are rolul de a forma o conduită responsabilă în procesul de elaborare a propunerilor legislative și atentă la efectele juridice pe care soluțiile legislative le vor avea. Parlamentarii pot exercita dreptul de inițiativă legislativă, care, chiar dacă are o consacrare constituțională, nu dobândește caracter absolut prin alăturarea cu principiul mandatului reprezentativ. Fundamentat pe legătura politică a parlamentarului cu alegătorii, mandatul reprezentativ nu îi conferă acestuia o libertate absolută, mai presus de normele constituționale, legale și regulamentare. Mai mult, fiind menit
DECIZIA nr. 445 din 12 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261686]
-
operatorii economici, dar neachitată încă. ... 13. Cu privire la critica referitoare la principiul neretroactivității legii, consacrat de art. 15 alin. (2) din Constituție, potrivit căruia legea dispune numai pentru viitor, Curtea reiterează cele reținute în jurisprudența sa, potrivit cărora, după consacrarea constituțională din 1991 a principiului neretroactivității legii, singura excepție permisă de Constituție de la acest principiu o reprezintă legea penală sau contravențională mai favorabilă. La nivel infraconstituțional, principiul neretroactivității legii civile este prevăzut de art. 6 din Codul civil, cu
DECIZIA nr. 374 din 5 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262851]
-
de voința procurorului general al României, care este numit politic. ... 51. Se arată că de esența luptei anticorupție și împotriva crimei organizate este asigurarea independenței reale, efective a structurilor (parchetelor) și procurorilor care funcționează în acest domeniu. Este necesară menținerea consacrării legislative a principiului autonomiei și independenței funcționale a Direcției Naționale Anticorupție, acest principiu constituind garanția supremă a unei activități anticorupție eficiente. De asemenea, asigurarea independenței Direcției Naționale Anticorupție a fost asumată de statul român odată cu ratificarea Convenției ONU împotriva
DECIZIA nr. 522 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261392]
-
procedura de înștiințare fiind legal îndeplinită. ... 3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată. Arată că drepturile vizate de prevederile criticate nu au consacrare constituțională, Curtea Constituțională pronunțându-se în sensul constituționalității prevederilor criticate pentru motive similare prin deciziile nr. 472 din 8 iulie 2021 sau nr. 536 din 15 iulie 2021. ... CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin
DECIZIA nr. 85 din 3 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263079]
-
Curtea a constatat că, de principiu, instanța de contencios constituțional nu poate exercita un control de constituționalitate al expunerilor de motive ale diverselor legi adoptate, întrucât expunerea de motive și cu atât mai puțin modul său de redactare nu au consacrare constituțională. De asemenea, controlul de constituționalitate vizează legea, și nu opțiuni, dorințe sau intenții cuprinse în expunerea de motive a legii și, prin urmare, Curtea nu are competența să exercite un control de constituționalitate asupra modului de redactare a expunerii
DECIZIA nr. 648 din 14 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262882]
-
reguli clare în privința procedurii legislative, inclusiv la nivelul Legii fundamentale, și respectarea regulilor astfel stabilite constituie o garanție împotriva abuzului de putere al majorității parlamentare, așadar, o garanție a democrației. În măsura în care normele privind procedura legislativă au consacrare constituțională, Curtea Constituțională este competentă să se pronunțe asupra modului în care legile adoptate de Parlament le respectă și să sancționeze în mod corespunzător încălcarea lor (a se vedea Decizia nr. 128 din 6 martie 2019, paragraful 33). Prin urmare
DECIZIA nr. 524 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261394]
-
individual. Astfel, dispozițiile de lege criticate creează un dezechilibru între interese concurente, și anume între interesul general al statului de a asigura celeritatea procedurii și interesul particularilor de a avea acces inclusiv la o cale de atac. Subliniază că prin consacrarea caracterului definitiv al hotărârii pronunțate cu privire la plângerea împotriva soluției de clasare este eliminată calea de atac în această materie. ... 26. Curtea de Apel Brașov - Secția penală apreciază că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 341 alin. (8) din
DECIZIA nr. 269 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258782]
-
2021, paragraful 100), Curtea a reținut că, de principiu, nu are competența de a controla modul de redactare a expunerilor de motive ale diverselor legi adoptate. Expunerea de motive și cu atât mai puțin modul său de redactare nu au consacrare constituțională. Curtea a reținut că expunerea de motive, prin prisma art. 1 alin. (5) din Constituție, este un document de motivare necesar în cadrul procedurii de adoptare a legilor, însă, odată adoptată legea, rolul său se reduce la facilitarea înțelegerii
DECIZIA nr. 40 din 22 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266736]
-
Curtea a constatat că, de principiu, instanța de contencios constituțional nu poate exercita un control de constituționalitate al expunerilor de motive ale diverselor legi adoptate, întrucât expunerea de motive și cu atât mai puțin modul său de redactare nu au consacrare constituțională. Prin urmare, instanța de contencios constituțional nu poate cenzura modul de redactare a expunerii de motive concepute de deputați, senatori sau Guvern, după caz, astfel încât o atare critică nu poate fi reținută. ... 33. Referitor la criticile de neconstituționalitate
DECIZIA nr. 40 din 22 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266736]