51,306 matches
-
iveală, după cum mi le amintesc, odată mai pregnant, altădată consemnînd la întîmplare ceea ce a căpătat forță mai multă și un conținut apărut cu o semnificare mai bogată de trăiri, demne de a fi evocate la un moment dat. Devotata Roza consemnează cuvînt cu cuvînt ceea ce eu dictez și se creează în adîncul imaginației mele devenită vie, activă, resuscitată din adormirea ei, împodobită de originalitatea expresiilor grăitoare, care se ivesc din vorbirea mea spontană, încărcată de metafore, pe care o transmit ei
Evocări spontane by Ioana Postelnicu () [Corola-journal/Imaginative/13845_a_15170]
-
fi aflat. Purtam în mine visuri, închipuiri și imaginări ale unor întîmplări create de izolarea mea constrînsă, care nu se încheiase în cei 2-3 ani de căsnicie. Într-un caiet al meu în care de mulți ani începusem să-mi consemnez visurile, fantezia mea clădise posibilități inimaginabile care erau însoțitoarele mele oriunde m-aș fi aflat. În ambiantul confortabil al proaspetei mele căsnicii mă mișcam ca într-un joc de-a baba-oarba în care nu deslușeam nici o zare alta decît confortul
Evocări spontane by Ioana Postelnicu () [Corola-journal/Imaginative/13845_a_15170]
-
nu mă interesau. Și deodată interesul meu se trezi ca dintr-o amorțeală la perceperea unui articol din pagina a doua: 20 de ani de activitate literară sărbătoriți de marele critic E. Lovinescu. Nu știu dacă în momentul în care consemnez acest eveniment îmi amintesc exact titlul articolului din ziarul "Dimineața". Desigur, au trecut de atunci peste 70 de ani, dar el răspunde și astăzi cu prospețime unei stări afective pe care o păstrez în inima mea. Semnau acolo, autori importanți
Evocări spontane by Ioana Postelnicu () [Corola-journal/Imaginative/13845_a_15170]
-
Revista Fundațiilor Regale» a făcut pasul serios al îndreptării conținutului său prin eliminarea unor elemente ca {erban Cioculescu, Vladimir Streinu sau Sorana Gurian, apelînd la forțe proaspete..."46 (Cu tot acest "pas", revista nu mai apare în ianuarie 1948!) Să consemnăm totuși faptul că toate numerele revistei din a doua jumătate a anului 1947 menționează, pe coperta a III-a, între cărțile "sub tipar" la Editura Fundațiilor Regale, volumul Burlacii de pe Volga șsic!țde Ilia Repin, în traducerea Soranei Gurian. (În
Misterioasa viață a Soranei Gurian by Victor Durnea () [Corola-journal/Imaginative/13872_a_15197]
-
bărbații, corectă cu femeile și pierdută de admirație față de persoanele - de obicei simple - care "duc pămîntul", îl țin "să nu se desfacă". Dragostea e "un elan" pe care mărturisește (cochet) că nu l-a priceput niciodată și, în anii negri consemnați în jurnal, afirmă răspicat că ar renunța bucuros la orice fel de dragoste pentru mai multă căldură, mîncare și confort. Sentimentele trebuie, pentru ea, legitimate: "Cum să iubești dacă nu ești căsătorit cu persoana respectivă?". Tia Șerbănescu se situează așadar
JE EST UN AUTRE by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/14359_a_15684]
-
Nu mi-e frică. Bătrîne, ce pula mea! eu scriu un jurnal, n-are cum să se termine." Da, m-am gîndit, are dreptate. Dar dacă la un moment dat îți dai seama că persoana ta nu merită să-i consemni întîmplările într-un jurnal? Nu a citi o carte, cît a o aștepta să fie scrisă. Iată, de cînd știu că veți scrie despre Eminescu, iau valma volumele groase, dumnezeiești ale ediției Perpessicius, citesc pe ici, pe colo și mă
Sunt îngrozit! Am patruzeci și unu de ani by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/14405_a_15730]
-
la actualitatea care schimbă perspectiva asupra literaturii, are nevoie de comunicare cu exteriorul, de dialog asupra a tot ce mișcă în lumea literară, devine receptacolul întîmplărilor din prezentul epocii și e unul dintre cei mai informați oameni. După-amiezele în care consemnează sec "nimeni" reprezintă, desigur, o înfrîngere. Un adevărat roman de dragoste se țese în paginile acestor ultime însemnări și nu unul fericit. Apropierea lui Lovinescu de Popea (sic), Ioana Postelnicu, este plină de amăgiri și dezamăgiri, căci scriitoarea se căsătorește
JE EST UN AUTRE - Seninătatea destrămată by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/14257_a_15582]
-
iar pe oameni îi judecă în sine, nu în funcție de considerente la modă. De aici judecata lui nuanțată asupra membrilor evrei ai cenaclului, nici lăudați mai mult, nici criticați mai mult decît merită. Iar cînd un antisemit citește "poezii tîmpite", criticul consemnează: "evreii sînt răzbunați". Relațiile cu Sebastian se reiau în acești ani. Cele cîteva întîlniri sînt atent consemnate în ambele jurnale și dovedesc că, instinctiv, Sebastian simțea un sprijin la mentorul Sburătorului, deși hipersensibilitatea lui detectează, pe nedrept, "o mică trăsătură
JE EST UN AUTRE - Seninătatea destrămată by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/14257_a_15582]
-
asupra membrilor evrei ai cenaclului, nici lăudați mai mult, nici criticați mai mult decît merită. Iar cînd un antisemit citește "poezii tîmpite", criticul consemnează: "evreii sînt răzbunați". Relațiile cu Sebastian se reiau în acești ani. Cele cîteva întîlniri sînt atent consemnate în ambele jurnale și dovedesc că, instinctiv, Sebastian simțea un sprijin la mentorul Sburătorului, deși hipersensibilitatea lui detectează, pe nedrept, "o mică trăsătură antisemită, prinsă în treacăt", la interlocutorul său. Agendele o infirmă clar. De altfel acesta este, pentru un
JE EST UN AUTRE - Seninătatea destrămată by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/14257_a_15582]
-
-i celebră, pălăria de muschetar, lavaliera bogată, numai pe el îl puteau îmbrăca așa de potrivit și fixa pentru un veac viitor. A fost unul din oamenii cei mai puțin frumoși și cei mai simpatici din câți am cunoscut." Memorialistul consemnează de asemeni vizita în capitala Moldovei pentru a ține conferințe a destul-de-faimosului în acel moment Sar Péladan (idolatrizat de Gala Galaction) și a lui Jean Richepin, care, spre a-l epata pe burghez, nu se sfia, cum se exprima el
Mihail Sadoveanu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/14171_a_15496]
-
susțin că da, și argumentează cu volumul lor ";À tue tête"; Jean-Jacques Nattiez susține că nu, și argumentează cu lucrările (devenite clasice) pe care le-a realizat în cursul ultimilor 40 de ani, ba chiar cu o tentativă de a consemna concret ";modele" muzicale desprinse din piesele volumului oponenților săi. - În al treilea rând volumul captivează prin compoziția sa neobișnuită. O jumătate din el e ";pură" literatură - iată și motivul pentru care prezentarea sa își găsește locul în paginile acestei reviste
O carte despre România by Speranța Rădulescu () [Corola-journal/Imaginative/14228_a_15553]
-
a apei): ";Într-o țară eminamente constituțională, apa trece, moftangii rămîn". Trei luni mai tîrziu, pentru 22 iunie, ziua în care, în 1912, murea Caragiale : ";Țal! nene Iancule!... a se revedea!" Zonele din care autorii aleg evenimentele pe care le consemnează ca memento în josul paginii sînt cele preferate de calendarele de tip popular : marile sărbători ortodoxe, evenimente ale istoriei neamului, zile internaționale (a muzicii, a limbii, a apei, a alimentației...) și nelipsitul horoscop. Totul, evident, în spiritul lumii personajelor lui Caragiale
LECTURI LA ZI () [Corola-journal/Imaginative/14219_a_15544]
-
-i dau viață - unele acide și vehemente, altele învăluitoare, de o melancolie de taină și asceză - caută să scoată din anonimatul timpului și din tainițele memoriei figuri destrămate, identități pe nedrept pierdute, siluete ce au căpătat nedeterminarea depărtării. Aceste pagini consemnează în filigranul suferinței exilatului, "o operă", "o poveste" sau "o ratare" - din dorința de a transforma exilul dintr-o "repetată uitare" în trăire și retrăire nostalgică -, recuperând fragmente de timp și de memorie care să-i redea măcar o parte
Virgil Ierunca sau sentimentul românesc al exilului by Iulian Bol () [Corola-journal/Imaginative/14401_a_15726]
-
și a formelor verbale sunt - suntem - sunteți. Numai că dreptul și prerogativă Academiei Române de a legifera în domeniul ortografiei nu datează din 2001, ci din chiar momentul întemeierii înaltului for (1866, sub denumirea inițială de Societatea Literară). Actul de constituire consemnează că "misiuni speciale" ale Societății Literare (denumiri ulterioare: Societatea Academică Română, 1807; Academia Română, 1879): a) de a determina ortografia limbii române; b) de a elabora gramatică limbii române; c) de a incepe și a realiza lucrarea dicționarului român (apud D.
Scrisoarea a patra by Victor Iancu () [Corola-journal/Imaginative/14722_a_16047]
-
studiul literaturii vechi, și în general al oricărei literaturi de oarecare dificultate, constatăm totuși că figură și opera lui Dimitrie Cantemir revin în atenția cercetătorilor și chiar în aceea a publicului, daca ne gandim că nu de mult am putut consemna apariția primei ediții a textului original (latin) al Istoriei otomane, ca recent a ieșit de sub tipar o altă carte care-i e consacrată printului-carturar de către Dragoș Moldovanu, cel de la care a plecat acum un sfert de veac revizuirea întregului dosar
Barocul lui Cantemir by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Imaginative/14771_a_16096]
-
autoironie, că poți avea un dialog real cu el și că știe să facă complimente fetelor. A, da, și că e un adevărat gentleman. Păi, cine a bătut tot orașul ca să-mi aducă clătite, la ora 3 noaptea, cînd eram consemnată în redacție? Bucurenci. Și n-a așteptat să fie rugat de mai mult de trei ori... De ce îmi vine să fac tot timpul mișto de el Alooo... Păi, ce naiba fac eu aici? M-am luat cu vorba și am uitat
2358 de cuvinte despre “brandul” Dragoş Bucurenci by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21201_a_22526]
-
la răspândirea și persistentă religiei creștine a fost și este magnetismul cuvintelor evanghelice. Iisus Hristos nu a spus întotdeauna lucruri care nu mai fuseseră spuse până la El, dar felul în care le-a spus (și meșteșugul celor care le-au consemnat și le-au dat mai departe) le-a asigurat nemurirea. Recitiți Predică de pe Munte din Evanghelia după Matei dacă vreți să vă convingeți. Sunt pagini care fac să vibreze și astăzi inimile încă neîmpietrite: Fericiți cei săraci cu duhul, ca
Puterea cuvintelor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82502_a_83827]
-
cred că românia nu ar fi fost altfel dacă mai mulți bunici nu s-ar fi dat bătuți și nu ar fi lăsat comunismul să intre în casele lor. regele putea face asta, sau putea măcar să încerce. dar istoria nu consemnează că regele mihai să fi avut vreodată curaj, ceea ce are traian băsescu însă. desigur că lucrurile spuse de el ar fi putut fi spuse mai drăgălaș, dar nu drăgălășenia trebuie să fie principala calitate a unui șef de stat, nu
Rămas bun, domnule Președinte! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82483_a_83808]
-
10 LEGITIMITATE, COERENȚĂ ȘI SFAT 1.Funcționarul trebuie să fie consecvent în conduita sa administrativă, ca și în activitatea administrativă a instituției. El respectă practicile administrative obișnuite ale instituției, exceptând situațiile prevăzute de lege. În acest caz, fundamentul legal se consemnează în scris. 2.Funcționarul răspunde cererilor justificate și rezonabile ale cetățenilor, ținând seama și de modalitatea în care problemele au fost soluționate în trecut. 3.După caz, funcționarul îndrumă publicul asupra modului în care trebuie introdusă o cerere ce ține
GHID DE CONDUIT? A FUNC?IONARILOR PUBLICI by Corneliu MORO?ANU () [Corola-journal/Administrative/84078_a_85403]
-
determină încălcarea normelor de conduită profesională; b) identificarea modalităților de prevenire a încălcării normelor de conduită profesională; c) adoptarea măsurilor privind reducerea și eliminarea cazurilor de nerespectare a prevederilor legale. Soluționarea sesizării Art. 21. - (1) Rezultatele activității de cercetare se consemnează într-un raport, pe baza căruia Agenția Națională a Funcționarilor Publici va formula o recomandare către autoritatea sau instituția publică respectivă cu privire la modul de soluționare a situației cu care a fost sesizată. (2) Recomandarea Agenției Naționale a Funcționarilor Publici va
GHID DE CONDUIT? A FUNC?IONARILOR PUBLICI by Corneliu MORO?ANU () [Corola-journal/Administrative/84078_a_85403]
-
în conflict, se divulgă singuri, încât cititorul nu poate deduce atitudinea sa. El scrie în treacăt, de parcă ar teoretiza, că nu acordă credit ,autorului care-și plimbă personajele și cititorii în funcție de interesele și capriciile sale" (p. 291). în alt loc consemnează și mai clar și alătură indubitabil profesiunea autorului de cea a ziaristului, apropo de Gilda: , Intrase ea însăși în postura autorului, deși nu depășise vreodată pragul ziaristei inspirate și dezinvolte, care își amăgea personajele, în funcție de așteptările cititorilor" (p. 198). în
Romanul acumulativ by Valentin Tașcu () [Corola-journal/Imaginative/11536_a_12861]
-
ideea unor ,trese" care să-i evidențieze pe migratorii fruntași, iar ulterior gîndul instituirii unei decorații, Ordinul Cangurului, cu plăci de rubin marcînd corespunzător numărul salturilor efectuate. Către sfîrșitul primei legislaturi, grupul liber-schimbist devine majoritar în sînul Camerei Deputaților (fapt consemnat în ziarul Adevărul la 29 mai 1992). Năzuința exprimată în Imnul P.L.S. - ,Căci vrem să cucerim un loc în lume/ Și cîte vom putea în Parlament" - obținuse, în doi ani de zile, o magnifică împlinire. Unicitatea experienței va rămîne peste
Caragiale e cu noi! by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/11389_a_12714]
-
fi iubit prea mult, depune grabnic o petiție la tribunal pentru inventarierea obiectelor defunctului și stabilește data înhumării "pe 20 ale corentei". Funeraliile au loc în cimitirul Bellu, abia înființat cu câțiva ani înainte. La ceremonie vor lua cuvântul, așa cum consemnează presa vremii ("Cicala", "Trompeta Carpaților", "Opiniunea Națională"), personalități de frunte ale epocii între care Ion Ghica, Cezar Bolliac și N.T. Orășanu. Monumentul funerar, în marmură, se compune dintr-un soclu pe care se odihnește un înger cu o coroniță în jurul
Fotografia unei posterități întristătoare by Constantin Mateescu () [Corola-journal/Imaginative/11860_a_13185]
-
Este "ceea lume", nu se știe dacă iad sau rai sau câte puțin din fiecare, petele vizibile la suprafața ei sunt rudele noastre de acolo ("fiece selenit era legat de fiecare locuitor al Pământului printr-o legătură simpatică" sună superstiția consemnată de Jules Verne), care au mare nevoie de fier "ca să-și potcovească caii". Dracul, care e prost-prost, acceptă imaginea. De unde trei posibile concluzii pedagogice ale învățătorului Creangă: "omul nostru" din Lună ține de superstiție, superstiția e pentru proști, iar prostia
Luna de pe cer by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/11213_a_12538]
-
comentariu. În ediția domniei sale face vreo opt trimiteri la lucrarea mea, dar numai la acest capitol, pentru că aici, scos din context, eram vulnerabil. D.e., la poezia Calul arabului : I. F. "nu comentează editarea poeziei" (p. 1618), la poezia Excelsior : I.F. "consemnează faptul ș...ț, și atât" (p. 1657), la poezia Stepa nu uită să înșire vreo zece variante fonetice pe care nu le-am înregistrat (pentru că erau corect interpretate și nu aveau ce căuta într-o erată). La poezia Castelul (p.
Replici - Unde ni sunt (cr)editorii? by I. Funeriu () [Corola-journal/Imaginative/11911_a_13236]