7,851 matches
-
au semnat consimțământul informat. Criteriul de includere a fost prezența DZ2 nou depistat și lipsa medicației antidiabetice anterioare. Stabilirea diagnosticului de DZ2 s-a făcut conform criteriilor Asociației Diabetologilor Americani, iar a diagnosticului de SM, conform criteriilor ultimei definiții, de consens, din 2009. Astfel, diagnosticul de SM se susține dacă sunt îndeplinite cel puțin oricare trei dintre următoarele cinci criterii: (a) obezitate abdominală - circumferință abdominală (CA) mărită , respectiv ≥ 102 cm pentru bărbați și ≥ 88 cm pentru femei); trigliceride (TG) ≥150 mg
Revista Medicală Română by Andrada Mihai () [Corola-journal/Journalistic/92297_a_92792]
-
întîi, să capete suficientă acoperire mediatică. Așadar, certificatul de calitate depinde de testul audienței: de cît de mult ești cunoscut în afara breslei tale depinde cît de bun ești în breasla ta. Și astfel, recunoașterea nu mai e o consecință a consensului din interiorul unui mediu cultural, ci un rezultat al constrîngerii exercitate de stihia mediatică. Prestigiul profesional pălește în fața faimei publice. Cota de pregătire este umbrită de cota de televiziune. Urci în ierahie nu dacă ești bun în domeniul tău, ci
Intruziunea mediatică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9286_a_10611]
-
unui festival - într-o gamă variată, astfel încît festivalul, ca orice festival bun, a asigurat o diversitate concurentă și nu un top de genul best of. Despre același film am auzit opinii care-l situau la poli opuși, dar niciodată consensul călduț care caracterizează mediocritatea. Am văzut săli arhipline, arătînd ca un spațiu de refugiați, cu oameni întinși pe jos pe neoprene, cu rucsacii sub cap, așezați pe scări, strînși ciorchine, veniți acolo doar pentru film și asta nu doar în
Anonimul român între Dunăre și Mare by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9339_a_10664]
-
lor comune) și, pe de altă parte, egalitatea ca importanță a satelor. Utilizarea în majoritatea situațiilor a regulii unanimității poate fi interpretată, desigur, în sensul că obștile sunt egalitare și, de asemenea, că activitatea lor se întemeiază pe un puternic consens al membrilor în privința problemelor pe care le întâmpină. Dar este posibilă și o altă explicație, mai puțin înălțătoare (Popkin, 1980, p. 449): accentul pe unanimitate poate să însemne doar că obștea încearcă să țină toate conflictele în plan intern și
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
și pentru carne. Exploatarea îndelungată, și rezultatele obținute în urma utilizării la încrucișări, a dovedit că această rasă dispune de o puternică capacitate de ameliorare a unor însușiri importante care influențează în mod direct calitatea lânii și a cărnii. În plin consens cu cele afirmate anterior, putem preciza, fără frica de a greși, că toate rasele actuale din grupa celor Merinos au în genofondul lor gene proprii oilor plecate din Oieria Rambouillet. În prezent, rasa Merinos Rambouillet se află în conservare genetică
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
de opinie. Regula unanimității în luarea deciziilor subliniază „frăția” ca relație oficială între vrânceni și, respectiv, egalitatea ca importanță a satelor, cu clauza că părțile nu votează când sunt subiect al votului. Regula - aplicată efectiv ca o căutare permanentă a consensului mai degrabă decât ca vot formal - atrage negocieri continue și acțiuni reparatorii pentru a „mulțumi pe toată lumea”. Poate că reguli mai flexibile ar fi permis inovații instituționale care să medieze mai bine conflictele și tensiunile interne. Regula unanimității a eșuat
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
a fost încă aprobat. Despre ce se discută la aceste ședințe? „Despre întreaga ordine de zi care urmează”, a declarat Jucan. „Dacă ar fi niște discuții punctuale, legate de un subiect, două care excită spritele, aș înțelege, să existe un consens. Dar să iei ordinea de zi și a doua zi să vii în fața radiodifuzorilor și vorba noastră, a ardelenilor, să spui “No, ziceți”, nu mi se pare corect”, a mai completat el. Ședințe desfășurate într-un cadru nelegal. „Dacă e
Membrii CNA fac ședințe secrete înainte de cele publice by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/80308_a_81633]
-
Căloiu Oana Studenții de la Universitatea Valahia din Târgoviște, Pentru că cei doi profesori universitari n-au ajuns la un consens în privința celui care va folosi sala de curs, dascălii s-au luat la bătaie. Confruntarea dintre cei doi profesori s-a desfășurat de față cu studenții. Spiritele au fost calmate abia la venirea poliției. Universitarii s-au bătut cu atât
Lecție cu pumni - doi profesori universitari s-au bătut pentru o sală de curs by Căloiu Oana () [Corola-journal/Journalistic/80364_a_81689]
-
penale, se impune să existe un acord de voință liber exprimat de părțile implicate în conflict. Mediatorului îi revine un rol important pe linia supravegherii ca înțelegerea să nu fie forțată de către făptuitor, ci aceasta să aibă la bază liberul consens și în primul rând ultimul cuvânt al părții vătămate. Nimeni nu poate împiedica părțile să ajungă la mediere în scopul soluționării pe cale amiabilă a laturii civile a conflictului penal, urmând ca latura penală să își continue cursul, cu toate consecințele
Noţiuni juridice de bază utile pentru mediatori şi mediere redate şi comentate by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Law/1772_a_92273]
-
care s-a declanșat conflictul. Rezultatul concilierii se aduce la cunoștința angajaților care au cerut această modalitate de soluționare a conflictului de muncă. Atunci când conflictul de muncă nu a fost soluționat, doar părțile aflate în conflict pot să hotărască, prin consens, dacă vor recurge la procedura medierii conflictului de către mediatorii din cadrul corpului de mediatori, care se va desfășura conform Regulamentului de mediere și arbitraj, elaborat de Oficiul de Mediere și Arbitraj a Conflictelor. La art. 80 din Codul muncii se prevede
Noţiuni juridice de bază utile pentru mediatori şi mediere redate şi comentate by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Law/1772_a_92273]
-
sănătate și șansa de a se împăca; poate însă apela, după această înfrângere, la procedura medierii. Când soluționarea conflictului s-a făcut prin mediere, la inițiativa părților, se presupune că acestea au realizat avantajele acestei modalități și au ajuns prin consens la concluzia de a renunța definitiv la judecarea cauzei prin instanță, în favoarea medierii. Alegerea acestei căi o pot face oricând în cursul procesului, printr-o cerere semnată de amândouă părțile. În legea medierii nu se află nici o prevedere cu privire
Noţiuni juridice de bază utile pentru mediatori şi mediere redate şi comentate by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Law/1772_a_92273]
-
negocierilor / 125 2.4.8. Complexitatea negocierilor / 131 2.4.9. Contextul internațional / 139 2.4.10. Deschiderea negocierilor / 156 2.4.11. Suprapunerea de interese / 161 2.4.12. Proiectul comun de la Porțile de Fier / 162 2.4.13. Consensul în negocierile româno-iugoslave / 165 2.4.14. Principiul egalității părților și simetria resurselor / 167 2.5 Analiza negocierilor purtate în vederea realizării Sistemului de la Porțile de Fier prin prisma procedeului diagnostic; formulă, detalii / 173 Capitolul 3. Semnificația proiectului de la Porțile de
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
atât din partea RPR, cât și din partea RPFI, în cadrul căreia se vor lansa noi obligații, atât pentru partea iugoslavă, cât și pentru partea română. Se poate vedea că existența suprapunerii sferelor de interes a neutralizat polarizarea și a facilitat ajungerea la consens a celor două state dunărene. 2.4.13. Consensul în negocierile româno-iugoslave Identificarea acestui interes comun a făcut ca părțile să dorească realizarea proiectului, ușurându-se obținerea acordului din partea lor. Ele au ajuns cu ușurință la consens. Consensul presupune că
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
se vor lansa noi obligații, atât pentru partea iugoslavă, cât și pentru partea română. Se poate vedea că existența suprapunerii sferelor de interes a neutralizat polarizarea și a facilitat ajungerea la consens a celor două state dunărene. 2.4.13. Consensul în negocierile româno-iugoslave Identificarea acestui interes comun a făcut ca părțile să dorească realizarea proiectului, ușurându-se obținerea acordului din partea lor. Ele au ajuns cu ușurință la consens. Consensul presupune că toate părțile ce au interes față de o anumită problemă
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
facilitat ajungerea la consens a celor două state dunărene. 2.4.13. Consensul în negocierile româno-iugoslave Identificarea acestui interes comun a făcut ca părțile să dorească realizarea proiectului, ușurându-se obținerea acordului din partea lor. Ele au ajuns cu ușurință la consens. Consensul presupune că toate părțile ce au interes față de o anumită problemă ce face obiectul unei negocieri să fie de acord cu soluția la care s-a ajuns. Cu cat o negociere este de mărime mai mare, cu atat ajungerea
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
ajungerea la consens a celor două state dunărene. 2.4.13. Consensul în negocierile româno-iugoslave Identificarea acestui interes comun a făcut ca părțile să dorească realizarea proiectului, ușurându-se obținerea acordului din partea lor. Ele au ajuns cu ușurință la consens. Consensul presupune că toate părțile ce au interes față de o anumită problemă ce face obiectul unei negocieri să fie de acord cu soluția la care s-a ajuns. Cu cat o negociere este de mărime mai mare, cu atat ajungerea la
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
că toate părțile ce au interes față de o anumită problemă ce face obiectul unei negocieri să fie de acord cu soluția la care s-a ajuns. Cu cat o negociere este de mărime mai mare, cu atat ajungerea la un consens poate ridica dificultăți mai mari, datorită multitudinii de interese pe care le are fiecare participant și care ar dori să fie satisfăcute, trebuind găsite căi de compensare pentru anumite pierderi, pentru că toate părțile să manifeste dorința de a ajunge la
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
mari, datorită multitudinii de interese pe care le are fiecare participant și care ar dori să fie satisfăcute, trebuind găsite căi de compensare pentru anumite pierderi, pentru că toate părțile să manifeste dorința de a ajunge la acord. Dacă la acest consens s-a ajuns fără că părțile să fie supuse la o anumită presiune există șanse foarte mari ca tot ceea ce s-a convenit în timpul tratativelor să fie respectat întocmai și părțile să se achite de obligațiile ce le revin. Există
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
a fi percepute asupra navigației la trecerea prin acest sector, astfel încât aceste taxe să nu fie o piedică în calea schimburilor internaționale). Astfel, luarea în considerare a intereselor tuturor părților și identificarea soluției care asigură satisfacerea acestor interese a facilitat consensul în privința acordului și ceea ce a fost convenit în timpul negocierilor a fost respectat, în beneficiul tuturor statelor dunărene. Se poate vedea că aceasta negociere și-a atins obiectivele Sistemul de la Porțile de Fier a fost construit deoarece ea a făcut obiectul
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
și al bunăstării.<footnote Lambsdorff, J.G. (2007), The Institutional Economics of Corruption and Reform, Cambridge University Press, Cambridge, pp. 58-60. footnote> În contrast cu mult blamatele modele de dezvoltare „de stat” și „cea în care statul nu se implică”, există acum un consens la scară largă asupra necesității unui aparat de stat eficient, de mărime medie, cu voință politică și politici economice adecvate pentru asigurarea dezvoltării economice. Mai precis, orice evaluare a corupției trebuie să țină cont de particularitățile, „dimensiunile” politice ale țării
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
punctajele medii obținute pentru fiecare țară. Deviația standard precizată în Raportul de analiză a indicat gradul de convergență a opiniilor respondenților în relație cu fiecare țară în parte. Cu cât este mai mică deviația standard, cu atât este mai mare consensul. Rezultatele sunt asemănătoare, în ciuda locului din clasament. Marja de eroare pentru o confidență de 95% este, de asemenea, precizată. Aceasta arată că există o probabilitate de 95% ca valoarea rezultatelor să fie în intervalul definit de marja de eroare pentru
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
principalelor puteri de stat În confruntarea dintre cerere și ofertă pe piața muncii, este dovedită de Încheierea anuală a unui contract colectiv de muncă unic la nivel național. În acest contract obiectivele de bază sunt prevăzute a se realiza prin consensul părților implicate, Îndeosebi Între patronate, sindicate și guvern, cu 24 respectarea reglementărilor juridice și a puterii legislative. Protecția socială economică implementată În economiile aflate În tranziție dar și În economiile de piață dezvoltate confirmă cele prezentate. Piața muncii are În
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
de administrație alcătuit din 15 membrii. Membrii sunt reprezentanți ai Guvernului, ai confederațiilor sindicale și patronale reprezentative la nivel național. Guvernul are 5 reprezentanți numiți prin decizie a primului-ministru, iar confederațiile sindicale și patronale au câte 5 membri numiți prin consens. Mandatul membrilor consiliului de administrație este de 4 ani și poate fi reînnoit (art. 14). Conducerea agențiilor teritoriale și centrele regionale este asigurată de directori executivi și directori executivi adjuncți, sprijiniți de consilii consultative tripartite alcătuite din câte 15 membri
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor și ale celorlalte organe ale administrației publice centrale din unitățile administrativ-teritoriale. Aceste entități pot desemna câte o singură persoană În componența consiliului. Cea de-a doua categorie de membrii o reprezintă cei 5 numiți prin consens de confederațiilor sindicale reprezentative la nivel național. În cea de-a treia categorie intră cei 5 membri numiți prin consens de confederațiilor patronale reprezentative la nivel național (art. 33). Consiliilor consultative ale centrelor regionale sunt alcătuite din câte un membru
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
câte o singură persoană În componența consiliului. Cea de-a doua categorie de membrii o reprezintă cei 5 numiți prin consens de confederațiilor sindicale reprezentative la nivel național. În cea de-a treia categorie intră cei 5 membri numiți prin consens de confederațiilor patronale reprezentative la nivel național (art. 33). Consiliilor consultative ale centrelor regionale sunt alcătuite din câte un membru, reprezentant al fiecărei agenții teritoriale, numit de directorul executiv al agenției, un membru reprezentant al agenției pentru dezvoltare regională din
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]