802 matches
-
aceste "proiecte de întreprindere" și care par a se interpela într-un singur ecou. Leitmotiv, identitatea întreprinderii trimite la o voință de unitate și de unificare a salariaților, împinși spre același efort de reușită individuală și colectivă; edificarea unei structuri consensuale domină un astfel de peisaj care, în această optică, ar înlocui vechile diviziuni conflictuale, legate de obiceiuri de autoritate și de disciplină de acum inadecvate. Construirea unor "culturi de întreprindere" adaptate, în care actorii, uitând ierarhiile și stratificările dureroase, fuzionează
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
ia parte la mișcare. Cu toate acestea, desi șuvoiul naționalist se Îngroaș..., e Inc... departe de a lua totul cu el. Îi pun piedic... numeroase obstacole. În chiar interiorul s...u, abord...ri tactice opuse creeaz... diviziuni; politică moderat... și consensual... a Fronturilor e criticat... atît de radicalii din Partidul Estonian pentru Independent... (creat În august), cît și de Liga Lituanian... pentru Libertate, format... din foști deținuți politici și foști lupt...tori din rezistent..., adepții unei independente totale. Ins... ciocnirile cele
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
un dialog deschis cu foștii militanți ai Solidarnosc - Îndeosebi Adam Michnik - el a reușit s...-si recontureze complet imaginea și s-o impun... În Polonia și În lume. A știut s... profite cum nu se poate mai bine de voință consensual... a majorit...ții poporului polonez, exprimat... clar În primii ani de dup... c...derea comunismului, și s...-si atribuie rolul (priceput și necunoscut) a unui fel de „mediator” sau de „translator”, datorit... c...ruia s-ar fi putut trece de la
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
tehnică (magnetoscopul și razele hertziene), dansul contemporan pune medierile tehnice în slujba propriului său imediat fizic. Alianță a contrariilor sau joc pe ambele terenuri care fac din el în prezent (alături de defilări și parade publicitare, în spațiile deschise) cea mai consensuală dintre artele vii. Viața oamenilor seamănă cu un cerc facețios care face fiecare formă artistică să treacă de la public fără prestigiu, la început, la prestigiu fără public, spre sfârșit. Teatrul, de pildă, nu e pe cale să închidă o buclă multiseculară
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
a găsi distanța potrivită între cei doi poli opuși la care s-ar nega pe sine117. Dacă transmisia se fixează pe eveniment, la cald, ea devine comunicare brută, transmitere de afecte epidemice, emoție în stare pură, cu un puternic coeficient consensual. Dacă se desprinde, pentru a face o relatare sau o analiză la rece, în decalaj sau în "diferanța" derridiană, se transformă în editorial sau în predică. Situația de criză incită pe oricine să reducă la minim "ruptura semiotică" între evenimentul
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
guverne minoritare, bazate pe coaliții flotante și precare." (id., p. 553). Această stare socială este, potrivit autorului, specifică Valului Al Treilea care ne demasifică prin niveluri de diversitate și de complexitate mult mai înalte prin comparație cu societatea de masă consensuală a celui de Al Doilea Val. Concluzia autorului este că înseși diferențele de clasă se redefinesc în ziua de azi: "Cel mai important conflict politic astăzi nu mai este cel dintre bogați și săraci sau dintre grupurile etnice favorizate și
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
a femeii este nemaiîntâlnit în istorie de la epoca matriarhatului. Femeia nu mai este astăzi "posesiune" a bărbatului, așa cum se întâmpla în cadrul instituției patriarhale, ci devine egala acestuia (conform și cu principiile "corectitudinii politice"). Structura de autoritate izomodernă este de parteneriat consensual în care ponderea responsabilităților și drepturilor asumate tinde să echilibreze balanța rolurilor de gen. * Apariția discuțiilor privind războiul just și pacea justă. Există război just? Dacă da, este just numai cel generat de conflictualitatea legată de apărarea propriilor posesiuni (v.
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
discuției critice și ale deciziei raționale, a contractului clasic. Îndrăznesc să identific acest mediu drept "contract societal izomodern" prin care umanitatea încearcă în contemporaneitate să își asume mai degrabă responsabil atât conflictualitatea socială, cât și raționalitatea dissensului și a deciziilor consensuale. 3. Caracteristica principală a acestui set de noi valori o constituie tocmai caracterul lor constructivist: în era ismodernă, ai cărei actori inovatori și descoperitori ne regăsim, drepturile naturale se metamorfozează în drepturi civilizaționale; altfel spus, contractul social "utilitarist" (sugerat prin
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
migrația de status/rol al statului și al națiunilor pe planul praxiologic al politicii internaționale. Nu este vorba decât de destructurarea și de restructurarea ordinii geopolitice izomoderne și, implicit, de mutații profunde la nivelul politicilor internaționale. Alteori, destructurarea presupune acordul consensual (tacit sau implicit) al părților, prin ceea ce putem numi destructurare concesivă. Am insistat (cap. 5) asupra aspectelor rescrierii teoriei contractului social în epoca izomodernă. Să reamintesc aici doar concluzia potrivit căreia drepturile naturale, ale căror descriere și promovare au stat
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
Simț Comun, dicționarele descriu maniera de a judeca și acționa bine, În acord cu cei ce cunosc măsura. termenul traduce, Într-un limbaj accesibil, rădăcinile oricărei cunoașteri, obiceiurile și practicile transmise prin comunicare și interacțiune. Caracteristica sa principală este dimensiunea consensuală, introdusă prin expresia: „toată lumea știe”. Incorporează caracteristicile contextului social, bunele maniere sociale, modurile de transmisie a experienței sociale și a tezaurului cultural. Cunoașterea cu ajutorul simțului comun (naivă, culturală, dialogică, comunitară, transmisă prin activități, limbă, obiceiuri, folclor) urmărește lărgirea cunoașterii, progresul
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
mai poate fi susținută și un obicei periculos. „Un alt element pozitiv caracteristic al situației culturale actuale, care poate conduce la întâlnirea cu Dumnezeu, este necesitatea foarte răspândită a unei etici [...] Din păcate, adevărurile etice sunt căutate simplu în mod consensual, când în realitate se găsesc numai prin folosirea raționalității potrivite realului, prin cu-noașterea omului, a lumii și a lui Dumnezeu. Etica nu se susține fără fundamentul metafizic și fără aprofundarea libertății u-mane”. b) Chemarea „rațiunii slăbite” la nuditatea credinței. După
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
cu sensuri mai înguste sau mai largi, desemnând fie o grupare sau o școală literară, fie literatura caracteristică unei întregi epoci sau chiar un fenomen social, deja însoțit de o „mitologie” și un „folclor” proprii, el este imposibil de fixat consensual, deși, tot consensual, legitimitatea lui apare ca necesară. Între extremele posibile - lărgirea lui până la irelevanță prin considerarea drept aparținători o. a tuturor scriitorilor născuți în anii ’50 (mai precis între 1948 și 1958) și care au debutat în anii ’80
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288562_a_289891]
-
înguste sau mai largi, desemnând fie o grupare sau o școală literară, fie literatura caracteristică unei întregi epoci sau chiar un fenomen social, deja însoțit de o „mitologie” și un „folclor” proprii, el este imposibil de fixat consensual, deși, tot consensual, legitimitatea lui apare ca necesară. Între extremele posibile - lărgirea lui până la irelevanță prin considerarea drept aparținători o. a tuturor scriitorilor născuți în anii ’50 (mai precis între 1948 și 1958) și care au debutat în anii ’80, de unde concluzia unui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288562_a_289891]
-
anumit domeniu), ambigue (arată o oarecare voință de o schimbare, dar o prea timidă aplicare...). Fiindcă reformele nu pot fi făcute fără oameni, unii se preocupă de cei care fac reformele, de reformarea leadership-ului (care poate fi făcută autoritar sau consensual 88). Forssell 89 se întreba dacă reformele pleacă de la obiective strategice bine definite sau dacă sunt mai degrabă ...imprevizibile. El a aflat că motivele reformelor sunt de ordin politic, economic, administrativ, tehnic sau cultural, că ele variază ca importanță și
by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
etc. Pentru a-și reconstrui identitatea, unii fug de repere anterioare, pun sub semnul întrebării valorile părinților, dobândesc capacități de exercitare a autonomiei. Timpul studiilor este momentul privilegiat al relațiilor extrafamiliale. Un loc de muncă plătit, viața într-o "uniune consensuală", apariția unei sarcini etc. fac ca tinerii să caute și înafara familiei oameni pe care să-i admire, pe care să-i aibă ca repere, bune practici ca "antreprenori ai propriilor vieți". Societatea cere excelență academică, performanțe în dragoste, în
by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
alegerea partenerului. Rezultatele obținute dovedesc o neașteptată sincronizare a evaluărilor, căci apar variații între aceste ierarhii simbolice în proporție de 17% cînd modificăm cultura națională și de numai 2,4% cînd variem genul subiecților. Altfel spus, caracterizările sînt mult mai consensuale cînd sînt făcute de bărbați și femei (care stabilesc aceleași repere identitare ca fiind decisive în aprecierea "celuilalt") decît dacă sînt făcute de reprezentanții unor culturi naționale diferite. în paginile celei mai importante publicații de specialitate, Journal of Cross-Cultural Psychology
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
și activarea unor consensuri neașteptate (Suk, 2010). De exemplu, într-un studiu al lui D. Buss (1994), evocat într-un volum tematic de sinteză, calitatea de "caracter demn de încredere" a ocupat un rol de prim-plan, fiind cea mai consensuală trăsătură căutată la un partener, indiferent de apartenența culturală a celui care construiește judecata. Totodată, H. Christensen (1973) a constatat că atitudinea față de infidelitatea conjugală prezintă o variație interculturală considerabilă. Psihosociologul danez și-a desfășurat investigația pe nouă eșantioane ce
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
Grecia, să descrie emoțiile vizualizate în cadrul unor fotografii cu propriile lor cuvinte, evitînd astfel tehnica check-list-ului. S-a constatat, în ansamblu, că nu există un consens puternic între eșantioane în desemnarea similară a aceleiași emoții, după cum există unele emoții mai "consensuale", precum "bucuria", "surpriza" și altele, mai puțin consensuale, și mai dificil de identificat, ca și "interesul" sau "rușinea". M. Biehl și colaboratorii (1997) au ajuns la o concluzie asemănătoare în investigația lor desfășurată în SUA și Japonia, în care participanții
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
cu propriile lor cuvinte, evitînd astfel tehnica check-list-ului. S-a constatat, în ansamblu, că nu există un consens puternic între eșantioane în desemnarea similară a aceleiași emoții, după cum există unele emoții mai "consensuale", precum "bucuria", "surpriza" și altele, mai puțin consensuale, și mai dificil de identificat, ca și "interesul" sau "rușinea". M. Biehl și colaboratorii (1997) au ajuns la o concluzie asemănătoare în investigația lor desfășurată în SUA și Japonia, în care participanții la cercetare trebuiau să efectueze evaluări reciproce ale
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
la iveală". Reamintim că atunci cînd subiecții au fost puși în situația de a desemna cuvinte utile în a interpreta, judeca și critica expresiile faciale în cadrul unor fotografii portret, "frica", "furia", "dezgustul", "tristețea" și "bucuria" au fost emoțiile cele mai consensual decodificate (Elfenbein, Ambady, 2002). Nu dispunem în prezent de suficiente evidențe care să ne lămurească ce tip de informații vehiculează subiectul individual în momentul în care își fixează atenția asupra expresivității feței unui semen de-al său. Știm însă că
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
singulară dar bazată pe o analiză foarte atentă a Constituției României prin comparație cu alte constituții și regimuri politice. Curtea Constituțională a calificat acest regim politic ca fiind semi- prezidențial prin Decizia nr. 683/2012, fiind vorba de singurul element consensual între cei 9 judecători chemați să rezolve o situație conflictuală între cei doi șefi ai executivului. Ceea ce a reprezentat consens la nivelul Curții nu este consens la nivelul autorilor care s-au aplecat asupra acestei probleme. Procedând astfel, Curtea a
[Corola-publishinghouse/Science/84982_a_85767]
-
în țări precum Belgia sau Italia); • Reforma de regim (presupune o reformă a sectorului public, inițiată în același timp cu descentralizarea, în țări precum Spania sau Portugalia, imediat după începerea procesului de democratizare); • Reforma cuprinzătoare (toate reformele administrative au fost consensuale și au fost inițiate în paralel cu proceduri experimentale: cazul Germaniei); • Reforma graduală (sectorul public a fost transformat într-un câmp de bătălie între partidele politice: cazul Marii Britanii la începtul anilor 1980); • Transformare fără reformă (unele comunități locale și-au
[Corola-publishinghouse/Science/84982_a_85767]
-
fuseseră învățați să "facă podul" la prima condamnare - un pod între două violuri simultane din partea altor doi deținuți, un arc trupesc al înfrângerii încovoiat sub greutatea unor lovituri ce-l emasculaseră temporar și-i inculcaseră docilitatea. Îl traversase spasmodic violența consensuală a socialului, ce-și celebrase astfel reîntâlnirea cu un sine ancestral: reîntregirea cetei ce vânează împreună, ieșită sieși în întâmpinare de dincolo de risipirea în refulări individuale. Victimelor le rămăsese adânc înscris în carne pactul pe care se sprijinea dominația, lucrarea
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
dorea să-l fi putut supune pe îndârjitul căpitan unei terapii și să-i rezolve problema excesului de masculinitate volitivă, așa încât el să facă frumos mea culpa în fața custodelui infernal al legămintelor și să-și afle astâmpărul, acceptând docil definiția consensuală a implacabilului. I-ar fi explicat doct, dar pe înțeles, că înțelepciunea constă în acceptarea eșecului și tragerea din el a unor învățăminte corectoare de ambiții; iar dacă strigoiul, recalcitrant, ar fi încercat să fugă nebunește de lecția compromisului, ea
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
să-i amintească suavei blonde de datorii neintrate în calcul și, poate, funciar incalculabile. Cum stilul "smuls" în erotică era, practic, necunoscut printre libertinii de pe plaja din Cap d'Agde - ale căror schimburi se limitau, cu un civism exemplar, la consensual - și adeziunea ei la grup rămânea superficială. Profunzimea fură și, la rândul ei, nu poate fi decât furată de jocul aparențelor, nu schimbată licit și explicit pe un crâmpei de suprafață; ea nu poate constitui o țintă pentru actele noastre
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]