775 matches
-
prevederi de securitate națională, în secret. Deci în acest dialog stau de vorbă două personaje, al treilea fiind mut. Ei bine, eroul principal este pozitiv, fiind un cadru de poliție care are datoria să ne fluiere pașnic, să ne amendeze consensual și, dacă e cazul, să ne aresteze preventiv sau de tot, spre bucuria generală a societății noastre tot mai sănătoase. Celălalt personaj este josnic și negativ rău și nu ne face cinste, mai ales că nici ajutor de șomaj nu
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
mai poate fi susținută și un obicei periculos. „Un alt element pozitiv caracteristic al situației culturale actuale, care poate conduce la întâlnirea cu Dumnezeu, este necesitatea foarte răspândită a unei etici [...] Din păcate, adevărurile etice sunt căutate simplu în mod consensual, când în realitate se găsesc numai prin folosirea raționalității potrivite realului, prin cu-noașterea omului, a lumii și a lui Dumnezeu. Etica nu se susține fără fundamentul metafizic și fără aprofundarea libertății u-mane”. b) Chemarea „rațiunii slăbite” la nuditatea credinței. După
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
lui Sabin Gherman: dacă el susține că s-a săturat de România, semnatarii Memorandumului spun invers: în felul nostru, nouă ne pasă de România. De aceea am gândit abordarea diversității regionale prin complementaritate: diversitatea poate să se regăsească în libertate consensuală prin regândirea construcției unei noi unități statale. O să revin. Ideea Memorandumului este că România are niște resurse de bogăție în diversitate pe care, iată, Ungaria sau Polonia nu le au în aceeași măsură. Unii spun că acest lucru nu este
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
unor solidarități dobândite prin complementaritate și nu prin excludere. Noi socotim că prevenirea dobândirii unor solidarități prin excludere, cazul "șovinismul provincial", poate fi realizată prin regândirea unității statale prin recrearea unor solidarități regionale și prin crearea unui spațiu al libertăților consensuale și participative. Aș întreba actuala guvernare care ne socotește, iată, niște interlocutori neaveniți întrucât tâmpiți fiind nu pricepem nimic din lumea în care trăim, ce s-ar întâmpla, doamne ferește!, în cazul unui crah economic când domnul acela, românul de
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
unui vot de dreapta care fusese masiv, toate arondismentele avînd pînă în 2001 majorități de dreapta. În acest context, ce se întîmplă cu amestecul social de care se prevalează oamenii politici, înalții funcționari și intelectualii? Vom examina această noțiune, extrem de consensuală, plecînd de la comportamentul rezidențial al diferitelor grupuri sociale. Căci, deși negat în mod constant, acest amestec rămîne o realitate într-un oraș unde cea mai extraordinară bogăție coexistă cu cea mai cumplită sărăcie. Asta deoarece orașul atrage mereu imigranți, care
Sociologia Parisului by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
nouă burghezie" care, cu certitudine, nu este aceea a cartierelor din vest, o nouă categorie care datorează mult capitalului său cultural și școlar și care își extrage esențialul resurselor din propria muncă. VI. Mizele melanjului social Melanjul social, o idee consensuală Melanjul social este o noțiune foarte utilizată astăzi în sociologia urbană și în textele care tratează despre politica orașului. Ea desemnează un ideal, dificil de atins, dar afirmat cu tărie de aleși și exprimat în texte legislative și reglementări: asigurarea
Sociologia Parisului by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
opui acestei exigențe de melanj social atît de clamate în toate inițiativele din domeniul serviciului public. În aceste întîlniri unde se negociază conflictele de competențe, primarii, comanditarii și prefectura avansează argumente care se enunță în acești termeni, deveniți legitimi și consensuali: promovarea melanjului și lupta împotriva ghetourilor. Altfel spus, ei se vor confrunta pe baza unor definiții "pozitive" ale melanjului social interpuse, fiecare apărîndu-și propria concepție despre proporția judicioasă a populațiilor susceptibilă să genereze sau să frîneze mixitatea socială" [Tissot, 2002
Sociologia Parisului by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
electorale ale capitalei 118 Parisul, în mijlocul luptelor sociale și politice 118 Victoria stîngii la municipalele din 2001 120 Stînga confirmată 125 O tendință confirmată 125 Stînga pluralistă și noua burghezie 127 VI. Mizele melanjului social . 131 Melanjul social, o idee consensuală 131 Melanjul concretizat: fabulosul cartier al Améliei Poulain 132 Viața în mediu izolat a marii burghezii 138 Locurile de reședință ale membrilor Cercului Uniunii Interaliate 139 Casele-muzeu din jurul parcului Monceau 141 Corectitudinea rezidențială a cadrelor și profesiunilor intelectuale 143 Salamul
Sociologia Parisului by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
va fi schițat doar primul strat al strategiei tranziției, urmând ca straturile 2 și 3 să fie analizate ulterior. Primul strat al strategiei tranziției: direcția globală a schimbărilortc "Primul strat al strategiei tranziției\: direcția globală a schimbărilor" Opțiunea fundamentală, înalt consensuală, este reintegrarea în lumea occidentală a țărilor europene foste socialiste, rupte de aceasta împotriva voinței lor, ca rezultat al celui de-al doilea război mondial. Următoarele aspecte sunt avute în vedere: în primul rând, schimbarea economiei controlate de stat într-
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
va fi dezorganizată, în vederea obținerii puterii de către grupări fără un contur precis. Manifestațiile din acele momente, caracterizate mai degrabă prin incitări confuze și distructive, au fost generatoare de stări colective de panică. Ele nu mai exprimau nici pe departe obiective consensuale, ci intenții ascunse. Colectivitatea asista la televizor, fără nici o posibilitate de a interveni, la încercarea de acaparare a libertății de-abia cucerite de către forțe neidentificabile și care amenințau să „fure” Revoluția, ce încă nu se consolidase în forme democratice. În
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
violentă confuză. Colectivitatea a fost șocată de trecerea rapidă de la un nivel ridicat de consens și solidaritate în primele zile ale Revoluției la o explozie violentă a conflictelor politice. Era de așteptat ca voința politică, ce fusese constituită inițial înalt consensual la nivelul unor principii abstracte, să fie urmată de o diferențiere a opțiunilor politice. Se presupunea deci că tranziția deschisă de Revoluție va reprezenta o combinație de consens fundamental - înlocuirea modelului comunist cu cel capitalist occidental, promovarea democrației ca mijloc
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
a clasei politice a început să se prefigureze ca efect al crizei întregului sistem, accentuat de pierderea perspectivei istorice. În afara membrilor propriu-ziși ai clasei politice comuniste, persoanele interesate de politică erau caracterizate tot mai mult printr-o atitudine negativă înalt consensuală față de regimul comunist, fiind însă lipsite de vreun program politic. Chiar și pe cei care simpatizau inițial cu sistemul, criza economică și politică a acestuia i-a împins pe poziții adverse. Caracteristic atitudinii politice a imensei majorități a populației era
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
printr-o vastă reconstrucție instituțională, tehnocrații fiind percepuți ca fiind singurii specialiști în această privință. Neașteptat însă, a fost o primă luptă între două principii de organizare a procesului politic democratic. Aspirația populară anticomunistă înclina de la început spre principiul democrației consensuale: metoda politică a identificării direcțiilor de dezvoltare trebuia să fie cea a discuțiilor publice, fundate pe existența unui larg consens, utilizând știința și expertiza ca surse esențiale. Obiectivul urma să fie adoptarea deciziilor politice majore printr-un proces de consensualizare
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
d) fiscalitatea directă prevalează asupra celei indirecte; e) se impozitează atât veniturile, cât și capitalul; f) redistribuire interzonală amplă a veniturilor; g) sistem bancar articulat puternic cu firmele, capabil să asigure finanțarea pe termen lung; h) sistem de interese coordonate consensual între bănci, acționari și întreprinderi; i) firmele funcționează pe baza unui sistem de cogestiune, care asociază la procesul decizional toate părțile implicate; j) întreprinderea nu poate funcționa, practic, în afara dialogului social; k) firma, salariații și statul sunt coresponsabili de perfecționarea
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
necesar, aceleași discipline, dar ei se regăsesc în jurul unei probleme, a unei concepții bazată pe criterii de validare și de științificitate. Rețelele lor funcționează de o manieră transnațională. Datele și rezultatele sunt publicate și discutate dincolo de frontiere, o cunoaștere științifică consensuală se dezvoltă la scară mondială. Atunci când toate aceste condiții sunt reunite, o comunitate științifică care are acces la circuitele de decizie și dorește să exercite o influență asupra unei acțiuni, poate determina cursul unei dezbateri internaționale. Această influență se exercită
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
fi Uniunea Europeană, și concepția lor de funcționare a N.A.T.O. ca garant al securității Europei, dar și legătura cu politica externă a Rusiei. 5.2.3. Abordări teoretice privind managementul crizelor Conceptul de management al crizelor nu are o definiție consensuală, fiind interpretat în diferite feluri, potrivit instituțiilor care îl abordează: O.N.U., Uniunea Europeană, N.A.T.O., O.S.C.E., Uniunea Africană. În conceptualizare, O.N.U. joacă un rol central, iar terminologia este dată de această organizație internațională. Statele cu ministerele
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
crizei se definește ca o activitate care nu este război. În cazul gestionării crizei, nu este vorba de a lupta împotriva unui inamic cu obiectivul de înfrângere sau distrugere. Dimpotrivă, aici se discută de a promova, pe baza unei abordări consensuale a statului aflat în criză, inclusiv și noncoercitiv, o dinamică de stabilitate și de pace. Operațiile militare asimilabile operațiilor de război, ca acele conduse de americani în Coreea de Nord (1950-1953) și contra talibanilor din Afganistan începând cu 2001 și în Irak
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
consensului privind mandatele operațiilor. La acest nivel, legitimitatea managementului crizei emană din respectarea suveranității statului-gazdă, care consideră operația a fi legitimă, deoarece ea se desfășoară cu acordul statului respectiv. În acest sens, managementul crizei nu se dezvoltă decât pe bază consensuală și, în mod excepțional, de manieră coercitivă. Actorii externi sunt invitați a conduce acțiuni de management al crizei și nu pot acționa decât în anumite limite impuse de statul-gazdă. În ceea ce privește participanții, cuplul legalitate-legitimitate este dependent de respectarea regulilor în vigoare
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
Aceste activități permit Uniunii Europene să fie prezentă în toate stadiile de management al crizei, fie că este vorba despre prevenire, rezolvarea conflictului deschis, menținerea păcii sau consolidarea păcii. Pe acest fond, managementul crizei, efectuat de către Uniunea Europeană, relevă o abordarea consensuală, comparabilă cu cea dezvoltată de O.N.U. Pe plan militar, misiunile Petersberg oferă o gamă largă de opțiuni, inclusiv misiuni de impunere a păcii, cu toate că aceste misiuni sunt constrânse pe plan juridic de existența unei rezoluții a Consiliului de
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
proces, se pune problema coordonării, atât la nivel orizontal (între instituțiile U.E. și diferitele departamente din cadrul statelor membre), cât și vertical (între statele membre și alți actori). Această multiplicare de actori și instrumente, ca și absența unei viziuni globale și consensuale sunt la originea dificultăților întâlnite în teatrele de operații. Miza principală în managementul colectiv al crizelor este cea de coordonare între actori, atât la nivel macro (cu O.N.U.), cât și micro (cu O.N.G.-urile). Slăbiciunea acestei coordonări
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
natură pur calitativă; cu alte cuvinte, constau în judecăți care nu pot fi exprimate în ierarhii și cifre. Domeniul cercetării narative ar trebui - și poate - să lupte în continuare pentru o mai bună practică, așa cum s-a stabilit prin evaluarea consensuală; cu toate acestea, prin însăși natura sa, rezultatele obținute nu pot fi reduse cu nici un chip la simple formule sau valori numerice. Pentru a recapitula cele spuse mai sus și, de altfel, pe parcursul întregii cărți, afirmăm cu tărie că există
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
și de autoritate. 2. Negocierea poate fi definită ca „formă de întâlnire între două părți: Noi și Ceilalți, în scopul realizării unei înțelegeri” (Scott, Bill, Arta negocierii, Editura Tehnică, București, 1996). Din perspectiva managementului clasei, negocierea îmbracă două forme: explicită (consensuală, deschisă) și implicită (ascunsă, cu elevi care vor încerca să exploreze și să exploateze limitele de toleranță ale culturii normative explicite, determinându-l pe profesor să accepte anumite lucruri care depășesc structura normativă a clasei). 3. Fraternizarea are în vedere
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
o relație bună la nivelul clasei. Aserțiunile anterioare propun din partea cadrului didactic o foarte bună prezență managerială cu atât mai mult cu cât, după cum am mai amintit, negocierea cunoaște la nivelul clasei de elevi, două forme caracteristice: - negocierea explicită este consensuală și deschisă, respectând principiile anterior prezentate. - negocierea implicită în prim-plan sunt elevii care încearcă să verifice, să exploreze limitele culturii normative explicite (încercând să-l determine pe profesor să transceandă sistemele normative). Nici una dintre ideile menționate aici nu au
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
prestigiu și de autoritate. 2. Negocierea poate fi definită ca „formă de întâlnire între două părți: Noiși Ceilalți, în scopul realizării unei înțelegeri (Scott, Bill, Arta negocierii, Editura Tehnică, București, 1996). Din perspectiva managementului clasei, negocierea îmbracă două forme: explicită (consensuală, deschisă) și implicită (ascunsă, cu elevi care vor încerca să exploreze limitele de toleranță ale culturii normative explicite, determinându-l peprofesor să accepte anumite lucruri care depășesc structura normativă a clasei). 3. Fraternizarea are în vedere neputința de dominare a
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
tehnologia necesară pentru a realiza acest lucru, costurile tranzacționale sunt ridicate, inhibând posibilitățile de cooperare Între actori. În termenii teoriei durkheimiene am spune că, atunci când părțile corpului social (drepturile) nu sunt suficient diferențiate și individualizate Într-o manieră clară și consensual acceptată există deficite de solidaritate organică, adică de cooperare bazată pe complementaritatea diferențelor; drepturile ar fi ambigue și insuficient asumate. Spre deosebire de Williamson, North introduce și instituțiile sociale (definirea drepturilor de proprietate) alături de tehnologie, În ecuația determinării costului tranzacțional. Dacă primul
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]