568 matches
-
sara Rașid Pașa a primit ordinul de a telegrafia reprezentanților Turciei pe lângă guvernele străine deciziunea ce s-a luat. Nu e anevoie, zice menționatul ziar, a descoperi puntul de vedere în care s-a pus Poarta procedând astfel, nici natura considerațiunelor care i-au inspirat această, hotărâre. Și de astădată, s-a bazat pe divergința de interese ce se știe că esista între puterile europene și pe imposibilitatea recunoscută în care se află de a se înțelege în politica lor față
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
a proba calitatea sa de supus austriecesc au prezentat un pasport însoțit de o adresă a onor. consulat[ului] prin care se afirmă că d-sa este "supus austro-ungar". {EminescuOpIX 246} Față cu această cerere tribunalul a relevat însă următoarele considerațiuni: 1) Convenția în cestiune nu acordă dreptul de a câștiga imobile decât austriacilor și ungarilor. 2) Proteguiți și supuși nu pot beneficia, de vreme ce art. 4 al convenției îl dă numai cetățenilor statelor sub a căror protecție numai stau supușii. 3
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
să se observe cu deosebită atenție ca numirile la tribunalele de prima instanță și la județele singulare, pre lângă calificațiunea prescrisă în paragrafe 6 și 7 "după putință", să se facă conform dispozițiunelor paragraf- lui 27 art. 44, 1868, cu considerațiune ecuitabilă la naționalitățile ce locuiesc pe teritorul respectivului tribunal". Adevăratul și moralul înțeles al acestor paragrafe ar fi ca: în municipii, de cumva se află, să se aplice în diregătorii indivizi de acei cari sunt în stare a corespunde cu
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
metafizice (dacă sub metafizică vom înțelege toate ideile pe care le-a avut sau omenirea sau unele școli filozofice asupra începutului lumei, a originii făpturii și răsăririi neamului omenesc). Astăzi duminică d. Pogor va introduce pe auditori în materie prin considerațiuni teoretice. Șirul prelecțiunilor este următorul: 1) Duminică 6 fevruarie. Privire teoretică, V. Pogor. 2) Duminică 13 fevruarie. Fetișismul, V. Conta. 3) Duminică 20 fevruarie. Politeismul, P. Verusi. 4) Duminică 27 fevruarie. Panteismul, A. D. Xenopol. 5) Duminică 6 martie. Monoteismul, V.
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Despre trei tineri savanți, articol în care se vorbește despre susținere de teze la Sorbonne, despre Gellert și Chamisso, tot lucruri ce ating direct poporul românesc. b) Despre pianul Kaps. 4. Cronica săptămânii. Politică și rezbel. {EminescuOpIX 413} 5. Câteva considerațiuni asupra științelor naturale cu citate din Humboldt și Bessel și c-un motto din Schopenhauer, motto care ar da ocazie acestui renumit scriitor - dacă ar trăi - să să supere, pentru nu știm a câta oară, că-și vede numele scris
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
a serbărei, pentru ca citindu-l să vă esprimați și voi părerea voastră, ori vro modificare ce ați dori să se efectueze în el, căci, cum am {EminescuOpIX 444} zis, nu e decât un proiect la legiuirea căruia vom lua în considerațiune votul junimei române academice de pretutindenea. Primiți, iubiți confrați, salutarea din inimă din partea noastră și espresiunea credinței firme cumcă apelul nostru va afla un răsunet viu în inimele voastre. Președintele Comitetului central conte E. Logothetty Secretar M. Eminescu D[umnea
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
urdorilor Fanarului sau alte cunoștințe decât să facă fluturi de hârtie și să... tacă. {EminescuOpIX 489} {EminescuOpIX 490} {EminescuOpIX 491} Comitetul central pentru serbarea întru memoria lui Ștefan cel Mare APEL Cătră onoratul public român Luând junimea română academică în considerațiune că o amânare a serbării întru memoria lui Ștefan cel Mare ar produce dezinteres pentru totdeauna, a decis în adunarea sa generală de la 10 iuniu 1871 cumcă "Comitetul central se însărcinează a esecuta serbarea în 27 august 1871 cu mijloacele
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
le puteau determina acestea asupra viitorului proprietății din România. „Continuând calea împărțirii pământului, nu înseamnă că ne vom opri la 50 hectare. Asemenea reforme nu pot porni decât din sentimente egalitare. Pentru a satisface asemenea sentimente și, în afară de orice altă considerațiune, nu se poate îngădui ca un agricultor să posede un hectar, iar altul 10 hectare, adică de zece ori mai mult. Inegalitatea va părea prea mare și prea izbitoare. Judecând numai din acest punct de vedere, sfârșitul nu poate fi
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
nostru trecut politic, - o politică rusofilă și o acțiune militară corespunzătoare constituie nu numai o imposibilitate morală, dar și o imposibilitate materială. Dar când interesul nostru național este în această privință solidar cu marile interese ale istoriei universale, disprețul acestor considerațiuni ar echivala cu o sinucidere“19. Deși contestat, tonul polemic este evident, după cum evidentă și pretenția de a susține singura atitudine corespunzătoare interesului național. Dincolo de acestea, temerile lui Stere referitoare la pericolul rusesc erau întemeiate, fără ca el să cunoască atunci
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
autori de cărți de școală, „de dragul unor efecte ușoare ca patriotismul ieftin, apelează la anonimi ai scrisului românesc și-și încarcă manualele model cu feldefel de insuficiențe stilistico-gramaticale extrase din publicațiuni, care exploatînd ilustrațiunea, sânt lipsite de cea mai esențială considerațiune literară” (1925: 44), ori „uneori nu oferă lecturi prea amănunțit-științifice, cerînd din partea profesorului de limbă maternă chiar explicarea pe care [în special în cursul inferior] nici profesorii specialiști respectivi nu sînt obligați dă le dea, nici programa analitică nu cere
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
saturației fenomenelor sufletești, Câteva observații asupra psihologiei simbolului, Filosofia seriozității) și Ioan D. Gherea (Analiza psihologică a cauzalității). Paginile consacrate esteticii, istoriei culturale și literaturii sunt semnate de Tudor Vianu (Eternitatea și vremelnicia artei, Psihanaliza și teoria artei), Petre Andrei (Considerațiuni asupra romantismului), Nicolae Bagdasar (Asupra culturii europene). În mai multe numere Andrei Oțetea se ocupă de problemele Renașterii, iar Cezar Papacostea studiază Antichitatea, făcând și trimitere la literatura română (Filosofia antică în opera lui Eminescu). Șt. Zeletin e preocupat de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288158_a_289487]
-
verbale spontane sau în textele provenind de la grupuri mai mult sau mai puțin organizate: o asociație a părinților de elevi, o comunitate religioasă, un grup de militanți politici, o comisie de cenzură etc. Acestora li se adaugă condamnările întemeiate pe considerațiuni parafilozofice sau filozofice 6. Instituțiile care trebuie să clasifice anumite producții drept "pornografice" au obiective diverse. Aparatul judiciar se bazează pe criterii inevitabil imperfecte care-i permit să controleze producția și punerea în circulație a textelor și imaginilor; de notat
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
instituțională și, implicit, constituțională. Acestea au asigurat continuitatea existenței lor într-o regiune a Europei în care puține au fost țările care au rezistat presiunilor externe și au devenit victimă a intereselor promovate chiar prin intermediul Adunărilor de stări. "Orice alte considerațiuni aprecia I.C. Filitti 601 -, precum și interesele indivizilor erau sacrificate scopului de a salva nucleul în jurul căruia, în zilele noastre, s-a putut face unirea neamului românesc". Abaterile de la principiile promovate în general de stările privilegiate, care urmăreau păstrarea și multiplicarea
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
LITERATURA De la primul articol în care pășeam spre o politică a vinului, până la modesta formulare a câtorva concluzii și deziderate, fixasem punctele care urmau să fi e zilnic dezvoltate (producător, intermediar, consumator) la care s-ar fi adăugat poate câteva considerațiuni accesorii. Nu m-aș fi mirat, dacă această ordine logică, dar nepremeditată, ar fi fost turburată de intervenția unui specialist, care mi-ar fi putut semnala vreo eroare ce nu-i exclus să fi comis. Regret că nu sunt vinicultor
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
Destul de puțin cunoscute, lucrările socialiștilor români cuprind considerații sociologice privind realitățile românești analizate cu instrumentarul teoretic și metodologic marxist. Se cuvine să menționăm apariția până în 1916 a unor lucrări ce abordează exclusiv știința despre social: Haralambie Fundățeanu, Sociologia, partea I, Considerațiuni generale, 1912, și Gh.D. Scraba, Sociologie, 1914. În ceea ce privește prezența disciplinei în mediul academic, C. Dimitrescu-Iași este primul care predă un curs de sociologie, începând cu anul universitar 1896-1897, la Universitatea din București. La Universitatea din Iași, sociologia își ocupă locul
[Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
intrând într-al zecelea an al existenței sale, se poate felicita, pentru că a ajuns să aibă caracterul unei instituții naționale, a unui corp de elită al științei și al inteligenței, care inspiră nu numai încrederea și respectul românilor, ci chiar considerațiunea străinătății, ceea ce însemna că membrii instituției trebuiau să persiste a se arăta mereu laborioși, mereu demni, spre a consolida prestigiul ce și l-au dobândit". Cu privire la alegerea noilor membri, în cele din urmă ședințe, el susținea că Gr. Ștefănescu și
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
să se creadă că: (i) persoana susceptibilă de a fi extradată va fi supusă torturii sau tratamentelor inumane sau degradante; (ii) cererea de extradare a fost prezentată în scopul de urmărire sau de pedepsire a unei persoane având la baza considerațiuni de rasă, religie, naționalitate sau de opinii politice, sau dacă situația acestei persoane riscă să fie agravată pentru unul din aceste considerente. 4. Dacă persoana susceptibilă de a fi extrădată pretinde într-un mod care poate fi demonstrat că există
by Gabriel Toma [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
a fi o socioeconomie a banului, o analiză complexă, antropologică, sociologică, politică și economică". În acest cadru, lucrarea prezintă inclusiv ideile referitoare la acele aspecte ale monedei care nu sunt tratate în mod obișnuit de economiști, iar apoi propune unele considerațiuni proprii prin care reconsideră unele tabuuri. În fața cititorului, care încearcă să asimileze toată această materie - foarte abundentă -, autorul pledează că toate ideile respective au ceva de oferit. Moneda este prea proteiformă pentru a reține o singură dimensiune. Autorul nu propune
[Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
literare în decursul istoriei, pe care o putem reconstitui, într-o oarecare măsură, din însemnările criticilor și cititorilor privind .trăirile și judecățile inspirate de opera respectivă și din înrâurirea exercitată de această operă asupra altor opere. Cunoașterea concretizărilor anterioare (lecturi, considerațiuni critice, interpretări greșite) va influența propria noastră interpretare; lecturile anterioare ne pot pregăti pentru o înțelegere mai profundă a operei sau pot provoca o reacție violentă împotriva interpretărilor dominante din trecut. Toate acestea arată importanța istoriei criticii și ridică probleme
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
domeniul celor mai evidente deosebiri sociale și al celor mai mari catastrofe istorice. O altă teorie explică schimbările literare prin apariția, noilor generații. Această teorie a găsit mulți adepți după publicarea cărții lui Cournot Considérations sur la marche des idées (Considerațiuni asupra evoluției ideilor - 1872) și a fost dezvoltată mai ales în Germania, de Petersen și Wechssler. *33 Dar i se poate aduce obiecția că, în măsura în care această teorie are în vedere generația luată ca entitate biologică, ea nu oferă nici o soluție
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
o dimensiune a Ființei, o piatră unghiulară a fenomenului cosmic numit viață. El marchează din ce în ce mai mult atît acțiunea, cît și conștiința oamenilor, vorbește despre noi, ne reprezintă, este una din expresiile cele mai fidele ale identității și devenirii noastre. Aceste considerațiuni pot suna unora ca o deranjantă stranietate, măcar pentru faptul că lipsesc cu desăvîrșire criteriile de na-tură sociologică, psihologică, morală, religioasă din abordările economice, care "beneficiază" în schimb de o relație specială cu conceptul și realitatea puterii politice. Din păcate
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
În sfîrșit, se regăsește aici dificultatea de a sesiza specificitatea științei economice. Economia este pretutindeni. Practica economi-că pozează ca sursă, ca matrice a întregii raționalități. Raționalul cîștigă, în mod progresiv, toate celelalte aspecte ale practicii sociale. Fără a aprofunda aceste considerațiuni privind natura economiei, ne vom limita să propunem, în continuare, cîteva definiții ale unor economiști de largă formație științifică. Astfel, un econometrician ca E. Malinvaud admite faptul că definiția economiei ca știință a alegerilor eficace nu pune în evidență caracterul
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
Datcu, pref. Mihai Pop, București, 1968; Folclor din Moldova, I, București, 1969; Lucia Cireș, Lucia Berdan, Descântece din Moldova, introd. Lucia Cireș, Iași, 1982; Antologia descântecelor populare românești, îngr. și pref. Radu Răutu, București, 1998. Repere bibliografice: G. Dem. Teodorescu, Considerațiuni critice asupra descântecului de „apucat” sau „încleștat”, „Columna lui Traian”, 1875, 3; Gaster, Lit. pop., 406-429; Mihai Canianu, Din psihologia poporană. Descântece, farmece și vrăji, RIAF, 1894, 115-191; Ov. Densusianu, Limba descântecelor, „Grai și suflet”, 1930, 2, 1931, 1, 1934
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286736_a_288065]
-
prestigiu pe plan intern. Iată ce declara în legătură cu necesitatea încheierii acestui document cu Uniunea Sovietică: "Nu încape nici o îndoială că pentru noi , românii, prietenia franco-sovietică constituie o garanție foarte prețioasă, întrucât orice gest de încredere, ajutor, sau chiar de simplă considerațiune al U.R.S.S. față de Franța este în avantajul nostru". Și concluziona: „Eu consider prietenia franco-rusă drept o axiomă. Consecința ei inevitabilă este o prietenie rusoromână” 60. În concepția diplomatului român și natura raporturilor germano-sovietice argumenta încheierea acestui tratat: „România are
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
sau refuzul, cu toată cererea statului invadat, de a lua, pe propriul său teritoriu, toate măsurile în puterea lui, pentru a lipsi zisele bande de orice ajutor, ori protecțiune”. De asemenea, în articolul 3 al acestei convenții se precizează: "Nici o considerațiune de ordin politic, militar, economic sau alta, nu va putea servi drept scuză sau de justificare a agresiunii prevăzută la articolul 2”. Dezbaterile asupra definirii agresiunii au avut loc între 24-29 mai 1933, dezbateri care nu s-au soldat cu
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]