568 matches
-
subscrie pentru ceea ce ia în realitate; în cazul dîntîi dezastrul, calamitatea este înaintea ochilor săi, în cel de al doilea el este mai depărtat și de ochii și de credința sa, care este totdauna pentru plată. Să venim acum la considerațiunile filozofice ale d-lui D. Giani. înainte de toate ne-am întreba ce scop urmăresc ele într-o prozaică dare de seamă asupra unui proiect de lege relativ la clauza penală, dare de seamă în care date statistice și considerațiuni economice ar
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
acum la considerațiunile filozofice ale d-lui D. Giani. înainte de toate ne-am întreba ce scop urmăresc ele într-o prozaică dare de seamă asupra unui proiect de lege relativ la clauza penală, dare de seamă în care date statistice și considerațiuni economice ar fi fost mai cu cale decât fraze ieftene, pe care d. D. Giani, cu sentimentul său de modestie, binevoiește a le numi filosofice. Principiul libertății convențiunilor e subordonat principiului libertății omului"! Asta s-ar părea că vrea să
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
de "parabole născute din imaginațiuni fecunde" se adresează "Timpului". Acele reflecțiuni mai mult sau mai puțin melancolice nu ne ating deloc; nu înțelegem însă câtuși de puțin gravitatea imputărilor ce ele conțin. Ne întrebăm întru ce aprețierile noastre umoristice asupra considerațiunelor foarte transparente ale "Presei" cu ocaziunea înlocuirei ministeriului Cairoli prin ministeriul Depretis ar constitui o crimă în contra intereselor țărei "în aceste zile de grea încercare" precum zice "Presa"? Sîntem cu totul de părerea că "dezbin[rile și animozitatea diferitelor partide
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
amăgirea. [7 februarie 1879] ["SE ȘTIE CĂ NOI... Se știe că noi până acum n-am vorbit un cuvânt măcar în cestiunea evreilor și aceasta din două cauze: suprimarea art. 7 ne e impusă de străini și, deși cuvinte practice, considerațiuni de atârnarea noastră internațională ne-au făcut din capul locului să enunțăm că trebuie a ne supune stipulațiunilor Tractatului de la Berlin - și aceasta cât se poate de repede - pe de altă parte faptul că acea suprimare era comandată de străini
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
de oștire străină și o seamă de puteri, ai căror interese nu sânt armoniabile cu existența statului român, sperau a avea în cestiunea evreilor un mâner cu care să ne poată mișca în direcția ce le convine. Pe lângă aceste două considerațiuni, se mai adaogă o altă nu mai puțin importantă: duplicitatea recunoscută și spiritul de neadevăr al partidului radical. Știm de exemplu că înlăuntrul țării vor promite a nu concede nimic, iar în afară a concede tot, și după aceea vor
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
15 mai 1879] ["DEOCAMDATĂ FOILE RADICALE... Deocamdată foile radicale nu simt altă trebuință mai urgentă decât aceea de a-și număra amicii din Cameră și din Senat; ocupațiune în care nu prea sânt jenați nici de regulele adevărului, nici de considerațiuni de onestitate politică. Înainte-mergătorul acestor numărători pe răboj e, ca-n toate afacerile de pură invențiune, ziarul "Romînul". {EminescuOpX 235} Temele de aritmetică vulgară și de "uite popa, nu e popa", practicate cu atâta succes la Dâmbovița și-n alte
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
politici, a crezut că trebuie să ia parte la aceste lucrări. Fără a osândi în mod absolut această linie de purtare a onor. d. Carp, fără a contesta câtuși de puțin că dânsa a putut să-i fie inspirată prin considerațiuni destul de puternice, cum de exemplu necesitatea de a supraveghea mersul guvernului și al comisarilor săi în această afacere, orișicum nu mai puțin stăruim a crede că d. P. Carp este în această afacere cu totul izolat și în contradicțiune chiar
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Se vede ca m-am înșelat. Fiind însă că ați iertat pe conservatorii de la Mazar Pașa, sper că va veni o vreme în care veți ierta și pe conservatorul din consiliul de familie roșu. Primiți, vă rog, încredințarea distinsei mele considerațiuni. P. P. Carp D. P. Carp s-a crezut atins prin reflecțiunile ce foaia noastră a publicat în privința atitudinii sale în cestiunea izraelită. Cugetul nostru n-a fost de a osândi sau critica această atitudine. Știm foarte bine că orice
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
una din cauzele insurecțiunii. Din punctul de vedere al alegerilor inconveniențele nu sânt mai mici; ele purced din cauze analoage celora pe cari le-am arătat mai sus. Nu ne putem aștepta de la izraeliți ca să dea voturi dictate, fie de considerațiuni politice, fie prin apreciarea intereselor municipale văzute din punctul de vedere al generalității locuitorilor unei comune. Căci, precum am spus-o deja, ei formează și vor forma un corp aparte, considerîndu-se ca înzestrați c-o existență proprie și, prin urmare
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
subordinat; dar emanciparea izraeliților e pentru Principatele dunărene o cestiune socială de cea mai mare gravitate practică. Majoritatea Camerelor române se zbate pentru a nu îndeplini art. 44 al Tratatului de la Berlin, de la care atârnă independența României, însă nu din considerațiuni confesionale: ceea ce-i împinge pe deputații români, și înainte de toate pe boieri, de a îngreuia cât se poate naționalizarea izraeliților în România nu e nimic alt decât grija de a nu cădea în deplină atârnare financiară de evrei. "De aceea
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
prin o semnificativă tăcere, proiectul cel nou, nimeni nu avea de întîmpinat o vorbă și proiectul trecea cu aproape unanimitatea voturilor, precum a și trecut, fără observații din partea opoziției. În zadar mai caută dar "Romînul" a drapa escrocheria parlamentară prin considerațiuni de înaltă politică esterioară și a-și da aerul că din pur patriotism d. Giani a căutat să asume asupra roșiilor victoria politică. Noi, cari într-adevăr știm mai multe decât spunem, sîntem convinși că însuși dispozițiile puterilor s-au
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
asemenea propuneri. Îmi place a crede, d-le redactor, că cel puțin în astă ocaziune nu veți împinge sentimentul nedreptăței d-voastră către mine până a refuza publicarea acestor rânduri în cel dîntîi număr al ziarului d-voastră. Primiți asigurarea considerațiunii mele, Nicolae Fleva 2 noiemvrie 1879 Părîndu-ne bine deocamdată că, deși d. Fleva pierde cu moșia statului Căldăraru, totuși negustoria de cai ridică pagubele acestea, cari se traduc într-un folos net al statului, lăsăm de-o parte toate dilemele
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
aspra lor luptă pentru existență. E o fericire pentru noi că, prostia și perversitatea fiind nemuritoare, cel puțin proștii și perverșii in concreto sunt muritori. De acolo râsul, ca un voios semn de încredere în zădărnicia acestei priveliști. La aceste considerațiuni, pe jumătate melancolice, pe jumătate vesele, ne-au condus numărul "Romînului" de la 30 ianuarie, în care găsim următoarea frază la adresa roșilor mai tineri. "Sunteți tineri, aveți prin urmare puterea de-a lucra"; "Sunteți învățați, aveți deci inteligența și capacitatea de-
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
și Uniunea Sovietică. Iată ce declara Titulescu în legătură cu necesitatea încheierii acestui document cu Uniunea Sovietică: „Nu încape nici o îndoială că pentru noi, românii, prietenia francosovietică constituie o garanție foarte prețioasă, întrucât orice gest de încredere, ajutor, sau chiar de simplă considerațiune al Uniunii Sovietice față de Franța este în avantajul nostru“. Și concluziona: „Eu consider prietenia franco-rusă drept o axiomă. Consecința ei inevitabilă este o prietenie ruso-română" În concepția titulesciană și natura raporturilor germano-sovietice argumenta încheierea acestui tratat: „România are nevoie de
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
la conducerea Ministerului Afacerilor Străine, România părăsește din ce în ce mai mult linia de apropiere față de Soviete și caută să-și consolideze legăturile de prietenie față de Iugoslavia și Polonia”177. În continuarea articolului se accentua asupra faptului că “Basarabia reia locul preponderent în cadrul considerațiunilor de politică externă ale României ...Basarabia nu poate fi apărată din punct de vedere militar de către români. Ținutul dintre Nistru și Prut oferă puține posibilități de defensivă. Linia naturală de apărare este Prutul, așa că Basarabia rămâne descoperită dușmanului. România are
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
îl poate realiza numai alipindu-se grupării statelor antibolșevice și sprijinind orice acțiune europeană care este menită să oprească expansiunea Rusiei Sovietice în afară de granițele sale“178. Ziarul “Berliner Boersen - Zeitung”, care în numărul din 29 septembrie 1936, în cuprinsul articolului “Considerațiuni bucureștene“ constata că “numirea Domunului Victor Antonescu ca urmaș al Dlui Titulescu la departamentul externelor a fost o abilă lovitură de șah a ministrului - președinte Tătărăscu, căci personalitatea Domnului Antonescu prezintă o reală garanție pentru menținerea cursului tradițional al politicei
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
prestigiu pe plan intern. Iată ce declara în legătură cu necesitatea încheierii acestui document cu Uniunea Sovietică: "Nu încape nici o îndoială că pentru noi , românii, prietenia franco-sovietică constituie o garanție foarte prețioasă, întrucât orice gest de încredere, ajutor, sau chiar de simplă considerațiune al U.R.S.S. față de Franța este în avantajul nostru". Și concluziona: „Eu consider prietenia franco-rusă drept o axiomă. Consecința ei inevitabilă este o prietenie rusoromână” 60. În concepția diplomatului român și natura raporturilor germano-sovietice argumenta încheierea acestui tratat: „România are
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
prestigiu pe plan intern. Iată ce declara în legătură cu necesitatea încheierii acestui document cu Uniunea Sovietică: "Nu încape nici o îndoială că pentru noi , românii, prietenia franco-sovietică constituie o garanție foarte prețioasă, întrucât orice gest de încredere, ajutor, sau chiar de simplă considerațiune al U.R.S.S. față de Franța este în avantajul nostru". Și concluziona: „Eu consider prietenia franco-rusă drept o axiomă. Consecința ei inevitabilă este o prietenie rusoromână” 60. În concepția diplomatului român și natura raporturilor germano-sovietice argumenta încheierea acestui tratat: „România are
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
și în acest caz tot pagubă iese. [17 februarie 1881] [""MISTERIOSO! A LA SORDINA! "... "] "Misterioso! A la sordina! Astfel ne sună foile copacului oficial în privirea dezbinării ce există în sânul cabinetului. "Presa" ne spune de ex. că dacă, pentru considerațiuni de delicateță cătră Adunări și de scrupul personal într-o cestiune juridică ca aceea a proiectului asupra art. 409 din {EminescuOpXII 73} procedură, d. Boerescu și-a dat demisia, aceasta nu putea constitui o rumpere a sa cu d. Brătianu
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
mii de nefericiți fără judecată și sentință spre Nordul îngrozitor, spre înghețurile Siberiei? Ce poate spera continentul, pace sau război? Drept răspuns la atâtea întrebări reproducem numai următoarele pasaje dintr-o foaie vieneză, rămâind ca cetitorul să aprecieze asupra valorii considerațiunilor și concluziunilor: Dacă Alexandru al treilea voiește să mănțină înlăuntrul țării moștenirea străbunilor săi, dacă are de 'gînd, ca un țar absolut, să refuze orice admitere a ideilor moderne, orice concensiune către bolnavul și nenorocitul său popor, atunci el cată
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
apă, în care fiecine își avea în clasa sa apărătorul natural, au încetat {EminescuOpXII 114} deodată cu Revoluția Franceză. Nemaicrezând oamenii în ordinea, divină, care nu era decât un nume pentru organizația naturală de atunci, au preferat egalitatea oricărei alte considerațiuni, au preferat-o scutului ce și-l crease în contra concurenței superficiale, au nivelat orice deosebire de clase și au proclamat banul ca unică măsură pentru oameni, pe orice cale ar fi fost el câștigat. Banul de atunci încoace a trebuit
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
guverna țara. Dar acest argument nu mai este bun astăzi; el e fals și în drept și în fapt. Este fals în drept pentru că țara nu poate fi silită să plătească ceea ce nu poate și nu poate să aibă alte considerațiuni la fixarea lefilor decât forțele sale contributive. Este fals în fapt pentru că nu este numai partidul conservator bogat în țară, ci din contra. D. Vulturescu a invocat ca argument pentru amendamentul său sinecurele ce și le-a creat trinitatea Stătescu
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
trecutul lor misterios, ei estrag bucățele din articole ce n-au a face unul cu altul și formează apoi un act formal de acuzație în contra noastră. Astfel pasajul privitor la aristocrație ca element de dezvoltare istorică se pune alături cu considerațiunile ce le facem asupra manifestului principelui Bulgariei. E evident că n-are a face. Bulgaria nu are, nu poate avea aristocrație, precum n-o poate avea Serbia. După bătălia din Câmpul Mierlei, într-o robie de cinci sute de ani
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
puterilor europene și în care Italia e 'n ajun de-a se apropia de Austro-Ungaria și de a-i aduce drept semn întîi de amiciție concesii în cestiunea Dunării, d. Mavrogheni a consultat desigur mai mult patriotismul său încercat decât considerațiuni de partid când a primit sarcina grea de-a reprezenta politica regelui la Roma. Din punctul de vedere personal d. Mavrogheni ar fi trebuit poate să cedeze demult stăruințelor exercitate asupră-i, căci partidul roșu-i datorea atât lui cât
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Rusiei, Angliei și Franței. Căderea Comisiei mixte părea pe atunci aproape inevitabilă și era vorba să urmeze disoluțiunea Comisiei Europene a Dunării. E adevărat că disoluțiunea nu era o consecuență necondiționată și necesară a eșecului, dar Austriei [i] se prezinta considerațiunea daca existența Comisiei Europene a Dunării mai are vreo valoare pentru ea, din momentul ce nu-i recunoaște interesele ei legitime pentru cursul de jos al fluviului. Fiindcă însă după art. 54 al Tractatului de la Berlin puterile vor avea în
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]