853 matches
-
personală. Revine, ușor modificată, o constatare ca: Res intensissima, res realissima. Clasificările în poezie "clasică, romantică, modernă, post modernă, șaizecistă, nouăzecistă etc." irită. Câte ceva din toate acestea, tentații din toate unghiurile, grefe din marii antici, din Eminescu și alții, plus consonanțe cu unii contemporani (români și străini) pledează pentru înscrierea poetului în post-modernism, însă "postmodernismul a devenit la noi un fel de febră (după ce s-a cam răsuflat în Occident)"; textualiștii din epocă "scriu niște texte plictisitoare" (Ironia ontologică, p. 74
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
a condiției umane în totul. Cu altă filozofie a existenței, divinul Dante slăvise Paradisul ca revers radical al Infernului; Ileana Mălăncioiu, statornic instalată în funerar, acționează unidirecțional, exorcizând în modul său particular, adică transferând realul în spectral și fantastic. Nici o consonanță cu mioriticul, acesta sfârșind într-o pacificare sui generis, moartea convertindu-se în amintire fastuoasă sub o netulburată boltă astrală. După Pasărea tăiată (întâia ei carte) începea o lungă călătorie fără iluzii; adânciri în psihismul tragicilor greci, în Shakespeare, Dostoievski
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
1993), continuând cu Scară la cer (1997), cu Sonete imperfecte (2000) și celelalte, dispune de o certă siguranță a dicțiunii, încât dincolo de teme și scenarii lirice, stilul o diferențiază prompt. Prospețimi silvestre (sub frecvent-repetatul titlu Pădureanca) relevă la nivel existențial consonanța cu sufletul transilvan. Trăsătură intens-particularizantă, "pădureanca" (arădeancă din Vidra) pune în pagină palpitul spațiului natal, acesta cadru de semiografie lirică, inclusiv de axiologie (verificată multisecular), de mitologia vegetală și faunistică. Vivacitate, voluntarism, stări tensionale întrețesute confirmă parcă opinia lui Eugenio
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
ochilor" poetei. Lacul, Râul, Muntele, Un sat din Ardeal, câte un Colind, câte o întâlnire cu îngeri cheamă la purificare. În câteva cuvinte, fondul liric al Carolinei Ilica are rădăcini în poezia aurorală a vechilor arcadieni; prezidează în viziunile sale consonanțe de profunzime cu Terra mater de unde robustețea surâzătoare și bucuria de a exista. O SPECIE PERENĂ. Mai mult de șapte secole de sonet! Câte alte specii poetice cu formă fixă mai persistă? Sonetul își demonstrează ritmic noblețea, grația și în
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
dezleagă de spaimă" (Pregătindu-mă de fericire). Ar trebui citat în special grupajul Cinstirea proverbelor, text în care fiecare dintre cele douăzeci de catrene inscripționând câte o normă de conduită participă la un cod general uman. Realitate de observat e consonanța tematică dintre sculptura mai vârstnicului Ion Irimescu și echivalențele în registru poetic la Grigore Vieru vizând maternitatea, candoarea copilăriei și muzica. Mijloace de expresie diferite dar câmp stilistic comun! Analogii cu alți poeți probează, în subtext, comuniunea cu aceleași arhetipuri
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
cuprinde un ansamblu de acte și de învățături cu caracter didactic, de ficțiuni epice, de invocații lirice, gesturi simbolice ritualizate, care poartă, laolaltă, amprenta unei codificări specifice. Toate secvențele „complexului”, indiferent de tipul de formalizare, își corespund, se află în consonanță. Scoasă din context, secvența își pierde semnificația originară sau dispare cu desăvîrșire. Marea zeiță a pămîntului, din benefică, devine malefică. Nu este exclus ca, în arhaitatea îndepărtată, Muma Pădurii să fi fost o divinitate ocrotitoare. Măștile au funcții psihopompe. Sub
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
fi simbolul sonor al liberei căderi a frunzelor, ce se mai împotrivesc încă pentru o clipă destinului dictat de gravitație. Iar timpul astfel câștigat, atât de prețuit de conștiința Sfârșitului, este secunda prelungită a rotațiilor amețitoare ce îmbată spiritul în consonanțele melancolice ale celui de pe urmă dans. Tema preludiului, cu aspectul său dublu al țesăturii sonore, desfășoară în cea de-a doua secțiune a sa arabescul unei linii melodice expuse la unison. Pornind de la aceeași concepție a clar-obscurului, Debussy alternează imagini
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
moderne. (d) p. 130. Un caz''oarecum diferit îl prezintă în literatura română Camil Petrescu. în eseurile sale (mai ales "Noua structură" și opera lui Marcel Proust din volumul Teze și antiteze, București, 1936, pp. 21-64) el pledează pentru o consonanță între descoperirile psihologiei moderne, datorate lui William James, Bergson, Freud etc., și tehnica analizei psihologice în roman, în același timp, propriile lui romane (mai ales Patul lui Procust, 1933) utilizează noua concepție asupra personajului și tehnicii narațiunii. Observația se poate
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
paginile unor reviste academice, altele incluse în primul volum din tratatul Istoria literaturii române (1968) publicat de Academia Română, privesc iluminismul românesc și opera lui Ion Budai-Deleanu. SCRIERI: Dicționar de terminologie literară (în colaborare), București, 1970; Eminescu și Blaga - corespondențe și consonanțe, în Eminescu după Eminescu, îngr. D. Păcurariu, Iași, 1978; Aspects de l’illuminisme roumain, în Libra. Études roumaines offertes à W. Noomen, Groningen, 1983. C.Pp.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288498_a_289827]
-
a textului, iar un adevăr spitzerian spune că fiecare text conține secretul alcătuirii lui141, iar, pe de altă parte, pentru a pune în evidență "valențele hermeneutice ale acestui tip de relație cu literatura pe care modernitatea l-a rafinat în consonanță cu însuși procesul de rafinare a semiozei literare". O intenție importantă a scriitoarei este dezvoltarea unei relații vii, creatoare, a stilisticii cu textul, dar și cu problemele teoretice ale receptării, precum și racordarea ei la semiotică, tocmai pentru a corespunde necesității
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
oricărei generații semnificația și importanța unor modele exemplare ale trecutului. În spațiul artelor vizuale, imaginea sfântului Gheorghe omorând balaurul, redată magistral în iconografie, devine prin aceasta o paradigmă a biruinței binelui asupra răului și a vieții asupra morții, în deplină consonanță cu întregul sistem de învățături ale religiei creștine. Exprimând o tensiune teribilă, icoana îl înfățișează pe sfânt călare, ținând cu fermitate în mâna dreaptă sulița cu care răpune înfricoșătoarea fiară, într-o reprezentare artistică a cărei mistică plasticitate își lasă
by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
urmări să introducem acest concept asemenea unui important element constructiv, ce nu poate fi epuizat, așa cum se întâmplă de cele mai multe ori, de sensuri precum cele de simplu semn, obiect sau imagine, în accepțiunea noastră, simbolul aflându-se într-o deplină consonanță cu ideea de reprezentare vizuală a sacrului. Fiind percepută ca un dat firesc al naturii umane, atât în perioada Evului Mediu, care căuta mai mult să ofere o interpretare a lumii vizibile, decât o analiză atentă a acesteia, cât și
by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
și respingere, a căror influență se resimte atât în interiorul, cât și în exteriorul figurii. Aceeași idee de sinteză a sensurilor pare să reiasă și din Filosofia formelor simbolice elaborată de filosoful german Ernst Cassirer 251. Alături de imagini, și totodată în consonanță cu acestea, semnele, ca formule informaționale specifice, dețin un conținut de semnificații aparte. Raportându-se la formele realității, acestea acționează asemenea unor legi sau unor formule generale a căror exprimare devine traductibilă la nivel senzorial prin intermediul percepției, formând un limbaj
by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
Mare, arta cunoscând pe lângă limbajul specific vechilor credințe politeiste și expresiile vizuale ale simbolismului creștin. Acest fapt avea să stea la baza evoluței artistice viitoare, în așa măsură încât, în perioada Evului Mediu, operele de artă religioasă, realizate în deplină consonanță cu particularitățile gândirii creștine, aveau să ofere maselor de credincioși o adevărată învățătură prin imagini, sensibilizându-le prin valoarea înaltelor doctrine pe care le slujeau. Astfel descrisă, arta greco-romană a introdus o viziune artistică nouă, care s-a răsfrânt și
by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
trebuințele de siguranță existențială, de securitate emoțională, de securitate socială, relațională; - sociale: trebuințele de apartenență și adeziune, de identificare afectivă cu un grup, de a fi membru al unei familii și de a avea o familie, de a fi în consonanță cognitivă și afectivă cu membrii grupului; se referă la trebuința profundă de dragoste și de relație afectivă; - ale eului: nevoia de a ne stima și de a fi stimați de alții; cuprind trebuințele de autocunoaștere, de prestigiu, de identitate; - trebuințe
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
acesta se produce fară stavile, printr-o comunicare de la operă la suflet și de la suflet la operă; între subiect și obiect există o directă proporționare de forțe, care înlesnește intercomunicarea printr-un ritm, ce se stabilește fără greutate, printr-o consonanță spontană și într-o armonie deplină. Nici o stavilă nu se interpune când admirăm o floare, cînd ascultăm o melodie frumoasă ori când citim o poesie de Șt. O. Iosif. Altfel se întâmplă însă când e vorba de sublim. Obiectul sublimului
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
cu povești. O modalitate simplă, dar eficientă o reprezintă tehnica celor cinci sentimente: tristețe, furie, fericire, frică și singurătate (Petre, op.cit., p. 45). Este foarte important să nu se anticipeze și nici să nu se sugereze vreun răspuns. Se urmărește consonanța dintre comportamentul verbal și cel nonverbal al copilului, atunci când el răspunde la test. Întrebările se reiau dacă este cazul. O altă modalitate de a ajunge la sufletul copilului este aceea de a concentra toate simțurile copilului spre o activitate care
[Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
a structurării și destructurării comportamentului uman grație unor constructe naturale sau sociale plasate de la genetic la nosologic. Criteriologia științifică a diagnosticului psihiatrico-legal poate deveni fiabilă numai prin stabilirea corespondenței de realitate dintre fapta comisă și judecata perturbată ca și prin consonanța de opinii științifice cu puterea de a despuia diagnosticul de lacune și opinii subiective. De aceea realitatea mentală nu trebuie explicată prin sentimentele expertului care susține fără argumentare epistemică disonanța dintre diagnostice. Cerințele epistemice ale acestui gen de expertze se
BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Scripcaru, V. Astărăstoae, I. Agrosoaie, C. Scripcaru () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1481]
-
-se ca o epopee lirică a întregii poezii naționale, de la Dosoftei și Bolintineanu până la Eminescu, Arghezi și Nichita Stănescu. În atare perspectivă, Levantul transcende chiar capcanele neoavangardei și ridică parodicul la condiția lui pură, cu o invenție verbală uluitoare, în consonanță cu geniul limbii române. Dar tocmai fidelitatea față de canonul postmodernist, care elimină din artă dimensiunea profunzimii, exersându-se exclusiv ca invenție verbală (dincolo de care tronează nimicul), face din Levantul o operă intraductibilă, într-un context cu mult mai acut decât
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
curme toate sacrificiile reale, spre a fi înlocuite cu sacrificiul ritualic creștin, căci acesta a întrecut orice formă de sacrificiu uman, producând cea mai radicală schimbare în istoria omului. Geniul lui Eminescu a înțeles exact adâncurile sacrificiului hristic, în deplină consonanță cu "descoperirea" lui Girard: Și un stoic ar fi suferit chinurile lui Hristos, dar le-ar fi suferit cu mândrie și dispreț de semenii lui; și Socrat a băut paharul cu venin, dar l-a băut cu nepăsarea caracteristică virtuții
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
marginalul, neobișnuitul, alienarea, reacțiunea 140. Principalul, adică poporul german, devine demonul nazist: "Ceea ce a dus la ororile istorice a fost marginalizarea, înfrângerea și sacrificarea lui Adrian, nu afirmarea, munca sau ideile sale"141. Leverkühn simbolizează disonanța care se ridică împotriva consonanței, aceasta din urmă fiind infernul. Thomas Mann a intenționat să prezinte invers lucrurile, dar instinctul "reacționar" al artistului a schimbat voința auctorială. Interpretarea lui Virgil Nemoianu este, fără îndoială, dintre cele mai ingenioase, dar nu mai puțin ideologică, în pofida aparențelor
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
să prezinte invers lucrurile, dar instinctul "reacționar" al artistului a schimbat voința auctorială. Interpretarea lui Virgil Nemoianu este, fără îndoială, dintre cele mai ingenioase, dar nu mai puțin ideologică, în pofida aparențelor. El vrea să demonstreze că o comunitate națională, prin consonanța în specific, în tradiție este "nazistă" prin definiție și că o salvează întotdeauna "secundarul", producând disonanța în sânul ei. Dacă Virgil Nemoianu s-ar fi menținut în logica antitetică, el ar fi rămas consecvent până la capăt. Teoria secundarului devine, însă
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
civilizație de antropofagi cu stomacul întors pe dos de revoluția coperniciană în gândire - și-atâta tot. Pur și simplu pe serpentinele devenirii ni se face greață. − Onorat tribunal tribal - posibil cripto-canibal -, aș dori să subliniez că între oral și anal consonanțele nu sunt doar de ordin superficial, interveni Rudi. Permiteți-mi să iau apărarea indiferenței: dacă n-ar fi ea, n-am mai putea înainta prin spațiu de hățișul diferențelor agățătoare. Luând seama la nuanțele cele mai subtile, ne-am împotmoli
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
acțiuni concrete, verdictul este dificil. În schimb, motivele sînt indisputabile: instrucție armată epuizantă pentru o soldă mică și, pe plan mai general, o opoziție largă față de fiscalitatea excesivă, jaful economic (aur, argint, bijuterii, bumbac și mătase), occidentalizarea cu forța (în consonanță cu rolul civilizatoriu asumat de metropolă, din perspectivă istorică foarte benefică țării, dar nepercepută atunci ca atare) prin interzicerea unor străvechi cutume religioase hinduse și musulmane considerate barbare de coloniști, în fine expansionismul britanic în întreg subcontinentul indian. Flacăra răscoalei
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
pentru eficiența comunicării. Ideea din care gândirea filosofică postmodernă și-a făcut emblemă este pluralismul, adică eterogenia și eteronomia. Desigur, calea impunerii acestor concepte nu este una directă, de generalizare pur și simplu a experienței socio-culturale, ci una ocolită, a consonanțelor, rezonanțelor și sprijinului reciproc. Ea este implicită în formula saussureană care definește semnul ca pură diferență. Dezvoltată pe asemenea temeiuri, care sunt cele ale arbitrarietății semnului?? metoda semiologică structurală mizează pe diferențe, nu pe analogii, ca hermeneutica, și conduce spre
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]