337 matches
-
care într-o zi raportează prin radio că un prieten eschimos i-a rezolvat-o meșterindu-i o gaură specială într-o bucată de lemn. După luni, întrebat despre prietenul său el spune că l-a împușcat. „-De ce?“-întrebă consternați cei de la centru. „-Păi, l-am prins cu bucata mea de lemn!“. Dar nonșalanța asta piere. În finalul vîrstei vrem să scăpăm de partea asta a noastră care e murdară și mulți sfîrșim obsedați de regretul că porceala nu moare
CELSIUS: 41,1˚. In: Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
moment dat, o abandonează și fuge înspăimîntat de frica să nu putrezească înăuntrul ei. Eu tînăr și Elena am început să ne lovim unul pe altul ca durerea să ne aducă aminte de sfîrșit și să ne reîntoarcă înăuntrul monadei. Consternat, mă întrebam, pe ce știință voisem să întemeiez o școală a fericirii? Am început să discutăm despre eșec și în egală măsură, despre despărțire și moarte. Ca toți cei din acest spital, amintirea celor dragi, purtată de vînturi solare, colindă
CELSIUS: 41,1˚. In: Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
de la pasărea din înalt și-l privește pe V.: „-De ce te intrigă pedeapsa ta?”-îl întreabă el. „-Ce contează dacă ai făcut sau n-ai făcut ceva? Ești om, trebuie să plătești. Chinuie-te, crapă!” V. tînăr îl privește consternat. Știe că, odată apărută șansa mîntuirii creștine, tragedia a încetat să mai existe. Și anularea ei a născut un alt fel de blestem, aparte. Omul, căruia i-a mai rămas o șansă la care nu mai are cum ajunge, nu
CELSIUS: 41,1˚. In: Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
înfiorătoare vinovății. Chiar și față de mine. Dar nu văd unde? Imagini de-o clipă îmi străfulgerează retina. Mă văd urmărit de păsări și șerpi care vor să mă învenineze după ce, avînd puterea asupra lor, le-am pierdut controlul. Mă privesc consternat ca din afara oricărei vîrste. V. cel închis în vitraliu izbește cu furie în pereții de sticlă strigîndu-i celui tînăr un mesaj neauzit. E ultimul moment cînd poate încă să-l mai oprească și, astfel, ultima sa șansă de a se
CELSIUS: 41,1˚. In: Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
preocupat în fișe. „-Doctore,”-îl întreb-„ți-a venit vreodată ideea să-i spui unui pacient:-Gata! Cască bine ochii și consumă-ți repede nemurirea. Ți-au mai rămas doar două ceasuri de trăit!?” Doctorul își ridică privirea din foi, consternat, în timp ce eu continui: „-În clipa aia se spulberă toate: legi, convingeri, încăpățînări. Vise de slavă. Rămîne, dacă o ai, nădejdea care te salvează. Ca să-ți simți sufletul că-i e aproape Dumnezeu. Ora își pierde sensul, dispare odată cu respirația ta
CELSIUS: 41,1˚. In: Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
are? am întrebat-o pe mama. De ce e așa de sensibilă când vine vorba de Adam? Ei, presupun că e îndrăgostită de el, mi-a răspuns mama destul de vag. Sau cel puțin ea crede că e. —Cum? am sărit eu consternată. Helen îndrăgostită? Ai înnebunit? Singura persoană de care e îndrăgostită Helen este ea însăși. — Nu e frumos să spui așa ceva despre sora ta, mi-a zis mama privindu-mă gânditoare. N-am spus-o cu răutate, i-am explicat repede
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
actele, Îi iau la bătaie. Cer senin, lumină aurie. Tăiat la: Planuri detaliu succesive: Chipuri obscure, lămpașe, răngi, degete murdare, lanțuri, toporiști, unghii negre, bîte, alternînd cu figurile Înspăimîntate ale celor opriți pe stradă. Tăiat la: Ziaristul, cu o mină consternată, Întreabă un individ aflat lîngă el: Da’ ce se Întîmplă aici? Individul (fără să-l privească): Au venit minerii. Nu te uiți la televizor? Ziaristul: SÎntem la televizor? Individul: S-a spus aseară. Tăiat la: Cadru exterior: Ziaristul mergînd repede
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
care o făcea, la domnul George Eliot. Cel care a scris Middlemarch și Moara de pe Floss. Tabitha își luă ghemul de lână și începu să tricoteze din nou, zâmbind tot timpul cu bunătate. Nu reuși decât să pună capăt tăcerii consternate a lui Michael schimbând brusc subiectul. — Ai prins vreo tornadă? Cina la Winshaw Towers din seara aceea nu a fost o masă veselă: ea a constat din carne rece, murături, brânză și un Chablis neutru. Erau doar opt la masă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
al doilea copil E de-a dreptul fericit, Pentru că, de data asta, Pruncu-i seamănă leit, Nu cum i-a făcut nevasta! Sosire inopinată Când și-a surprins soția-n pat Cu secretara sa cea nouă, A fost de-a dreptul consternat, Că e-nșelat... de amândouă! Generalul și noua consoartă Cu soția în iatac, Sunt ceva nelămuriri: E-al îndeamnă la atac, El așteaptă...întăriri! Ajuns la vârsta a treia Seara-n pat, spunându-i glume, Tinerica mea consoartă Vrea mereu ceva
IOAN TODERA?CU by IOAN TODERA?CU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83934_a_85259]
-
fapt, cea care declan șase totul? Ajunse acasă cuprinsă de o mare sfârșeală. Șoferul oprise în fața unui bloc și ea nu știa de ce oprise acolo. Unde suntem? De ce-am oprit aici? întrebă, nedumerită. Nu recunoscuse locul. Șoferul o privi consternat și îi repetă interogativ adresa la care trebuiau să ajungă. Clara încuviință, cerându-și scuze, și îi lăsă un bacșiș mai mare decât s-ar fi cuvenit. Recunoscuse în cele din urmă locul, dar nu avea încă intenția să intre
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
am chiulit de la ore și-am fugit în curtea liceului să ne aruncăm în zăpadă? o întrebă pe Georgiana, aprinzându-și o țigară mentolată, atunci când o văzu că înghițea ultima îmbucătură de sarma. Ce fericire pe noi! Georgiana o privi consternată, continuând să molfăie. — Drept să-ți spun, nu-mi aduc aminte de așa ceva! replică ea incolor. Se uita în continuare mirată la Clara. — Nu știam că fumezi! Nici nu mi te-aș fi putut închipui cu țigara-n gură! Țin
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
cu puțină brânză, slana de Crăciun, de Anul nou și la Sfintele Paști, recomandarea acelui crai franțuz (pe care, cum îl chema? mi se pare, Henric al IV-lea), de a găti, duminica, o găină în oală, oamenii locului priveau, consternați, ca de un universal cataclism, către abnegația cu care soitarii cu fețe de plumb și alți slujitori ai democrației populare, venită, năprasnic, ca un crivăț, dinspre Răsărit, luptau, să modifice respectivele datini și năravuri. Nicanor mergea, seară de seară, la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
te prezinți la regiment? întreabă Smaranda într-un târziu, angajându-se în depășirea unei mașini. Pe 4 aprilie. Poate ar fi bine să nu te mai întorci... acolo. Cum poți spune așa ceva? Nu știi că asta înseamnă dezertare? șoptește Marius consternat. Poți fi în continuare militar, dar aici, în București. Cunosc persoanele potrivite care pot aranja asta. Sau, mai bine, hai să fugim. Unde? Toată lumea e prinsă în nebunia războiului. Și mai ales, cum? Simplu. Cu acte false. Știu de unde pot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
cedării a trei ținuturi și asupra dării de drepturi la jidani. O nație întreagă, care și-a vărsat milioane și a înecat cu sângele ei pământul Bulgariei fără să știe pentru ce și numai pe răspunderea guvernului, stă și așteaptă consternată să vază ce hotărâre vor lua Camerile în privința stării nenorocite ce i s-a creat prin Tractatul de pace, la a cărei dezbatere n-a fost admisă a lua parte. O nație întreagă așteaptă consternată, și în Cameră un smintit
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
răspunderea guvernului, stă și așteaptă consternată să vază ce hotărâre vor lua Camerile în privința stării nenorocite ce i s-a creat prin Tractatul de pace, la a cărei dezbatere n-a fost admisă a lua parte. O nație întreagă așteaptă consternată, și în Cameră un smintit paralitic se ridică și aiurește trei ceasuri, citând pasaje bombaste din producțiile sale proprii. Un caraghioz strigă că el nu vrea să dea Basarabia cu nici un preț, odată cu capul, și că e de părere să
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
porcul care se tăvălește în noroi trebuie dat model oamenilor care înțeleg că desfrâul le pierde sufletul. Un om are o singură inimă, nu două!" "Și? Ce e cu asta?" făcu tata, care n-o putea urmări, cu atât mai consternat cu cât ea nu pomenea nici de Dumnezeu, nici de rai și nici de iad. Atunci ar fi fost mai clar! Chestia asta cu două inimi îl depășea. "Hm! făcu ea, dacă ar avea două inimi ar zice: nu-i
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
scoate. "Ai făcut-o cu intenție, îi spusei. Dacă nu-ți place să stai la mine, atunci de ce ai mai venit?" Intră tot atunci doamna Cucu și îmi spuse că fetița a stricat arzătorul de la sobă. Mă răsucii și văzui consternat cioburi de șamotă împrăștiate pe covor. Doamna Cucu îmi dăduse o mică sobă care mergea cu gaze (să suplinesc caloriferele când erau reci), flăcările se urcau printr-un soi de fluiere cu găuri mari, așezate deasupra arzătorului. Încălzeau soba, dar
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
se așeză și medită asupra opțiunilor. Hotărârea lui fu simplificată de faptul că nu există decât o posibilitate.) Apone, recuperează încărcătoarele de la toată lumea. Nu se poate trage acolo. Sergentul nu era singurul care auzise ordinul. Infanteriștii se priveau increduli și consternați. ― E țicnit, sau ce are? făcu Wierzbowski strângându-și pușca lângă el, ca pentru a-l sfida pe Gorman să vină să i-o ia. ― Și atunci ce folosim? mormăi Hudson. Insulte? Hei, locotenente, încercăm cu judo? Dar trebuie să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
reporter sportiv, a transmis corespondențe despre momentul în care trupele armatei ungare au trecut frontiera. Alții aveau sentimente mai amestecate legate de Transilvania. Maghiarii din teritoriile re-anexate, evident, se bucurau, pe când cei din Transilvania de sud, încrezători în re-anexare, erau consternați: la Arad au fost oameni care la auzul trasării noii frontiere și-au aruncat aparatele radio pe fereastră. Comunitatea maghiară din oraș și împrejurimi era convinsă că orașul nu va fi lăsat României, soția guvernatorului Horthy Miklós, Purgly Magdolna, fiind
Prefață. In: Transilvania reintoarsă [Corola-publishinghouse/Science/84986_a_85771]
-
periscop și, deși era beznă, am văzut fața unuia. Am scos capul afară, era o liniște totală, adică nu trăgea nimeni dinspre Palat. De jur împrejur erau oameni lângă transportor, erau ca la spectacolele în aer liber. Toată lumea se uita consternată. M-am dat jos, m-am dus până la tancuri și m-am uitat cu atenție. De aproape îți dădeai seama. Am văzut că geamurile erau întregi și trasoarele cum fugeau pe sticlă. I-am raportat comandantului. Imediat a dat ordin
Revoluția română: militari, misiuni și diversiuni () [Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
de mass-media într-un instrument de tortură al securității"139. Concluzia ar fi că "Imaginile gata prelucrate și prejudecățile sunt mai puternice decât realitatea"140. Un alt autor care deplânge victimizarea nevinovatei Securități române este Constantin Vasile. Acesta se întreabă consternat chiar și în titlul cărții sale: Noi am fost teroriștii?!141 . Răspunsul lui Constantin Vasile este categoric: nu. Securitatea n-a tras. Există doar o singură excepție, un caz izolat la Sibiu, dar și acolo uzul de armă s-a
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
țara voastră. Imaginea voastră nu e din cele mai bune. Trebuie să știți asta. Trebuie să știți că, dacă nu-i faceți de rușine pe antisemiți în fața societății, veți suferi. Veți fi izolați. Lumea se uită la voi cu uimire, consternată și ultragiată". (Elie Wiesel, declarație publică datată 1991. Cf. Theodor Codreanu, A doua schimbare la față, Princeps, Iași, 2008, p. 318). Cărțile lui Theodor Codreanu se ridică una câte una, cu gravitate și grandoare de redută și de monumentum. Se
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
fost făcute publice de mult. Puțini cunosc spusele profund jignitoare ale lui Engels le reproducem și aici: "Românii sunt un popor fără istorie, (...) destinat să piară în furtuna revoluției mondiale. Dispariția lor de pe fața pământului va fi un pas înainte." (!!) Consternată este și poziția lui Corneliu Coposu, care considera, apropo de unirea Basarabiei cu Țara, că "n-avem nevoie de încă patru milioane de minoritari", dar și a postului Europa liberă, care a refuzat constant referirile la Basarabia. Iată și opinia
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
și sufletești - progresele ce le-am făcut etc. Chiar de pe Catedra fostei Universități maghiare din Cluj, rectorul de atunci al acestei universități - cunoscutul histolog St. Apathy - predica elevilor săi la cursul de biologie, că Nu se poate să nu rămâi consternat când, citind semnalul de alarmă al lui Grigore Antipa nu mai știi dacă faptele relatate sunt luate din timpurile sale, sau sunt niște realități ale zilelor noastre: Faptele prezentate de savant sunt analizate cu deosebită competență. Sunt surprinse cele mai
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
vinovaților, a tuturor vinovaților de ieri și de azi, crește. Consiliul de Coroană v-a determinat să cedați. Consecințele lui, anarhia și anarhizarea, sunt numai la începutul lor. Țara care simte, țara care vede, țara care presimte, țara toată este consternată și în panică, fiindcă a auzit de repetate ori pe prim-ministru și pe miniștrii ei declarând că „Suntem înarmați până-n dinți”, că „ Nu vom ceda nici o brazdă”, „Să avem încredere oarbă și fără control în șefi și în priceperea
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]