15,474 matches
-
neconstituționalitate pentru a se confirma constituționalitatea unui text sau a se valida o prezumție de constituționalitate, ci pentru ca subiecții de drept îndrituiți cu o asemenea posibilitate să beneficieze de un instrument eficient prin care să conteste această prezumție de constituționalitate a normelor legale și pentru a se constata eventuala neconstituționalitate a unei norme. Ca atare, dacă instanța judecătorească, din oficiu, ridică o asemenea excepție de neconstituționalitate, aceasta trebuie să fie convinsă că textul dedus controlului de constituționalitate este neconstituțional. Ridicarea
DECIZIA nr. 187 din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259272]
-
această prezumție de constituționalitate a normelor legale și pentru a se constata eventuala neconstituționalitate a unei norme. Ca atare, dacă instanța judecătorească, din oficiu, ridică o asemenea excepție de neconstituționalitate, aceasta trebuie să fie convinsă că textul dedus controlului de constituționalitate este neconstituțional. Ridicarea excepției de neconstituționalitate din oficiu este o apreciere proprie a judecătorului cauzei și nicio instanță, fie și de control judiciar, nu îl poate obliga să o facă în contra aprecierii sale. ... 21. Prin urmare, având în vedere
DECIZIA nr. 187 din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259272]
-
judiciare, discriminarea cetățenilor chemați în justiție, excedează competenței sale. Sub acest aspect, Curtea Constituțională a statuat că nu intră în competența sa să interpreteze legea, iar, potrivit dispozițiilor art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului. De altfel, instanța apreciază că, în reglementarea cu privire la competența Direcției Naționale Anticorupție supusă controlului de constituționalitate, funcția de director este una
DECIZIA nr. 264 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259468]
-
47/1992, se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului. De altfel, instanța apreciază că, în reglementarea cu privire la competența Direcției Naționale Anticorupție supusă controlului de constituționalitate, funcția de director este una previzibilă, fiind redată la modul general în care aceasta apare în organigrama oricărei instituții, fără numeroasele fluctuații specifice fiecărei societăți - spre exemplu, la unele societăți pot exista funcții de director executiv, diferiți directori adjuncți etc.
DECIZIA nr. 264 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259468]
-
publici pentru a se putea reține săvârșirea acestei infracțiuni. ... 6. În aceste condiții, se apreciază că atât dispozițiile art. 297 din Codul penal, în mod distinct, cât și prevederile aceluiași articol raportate la o normă completatoare trebuie supuse examenului de constituționalitate. Astfel, prevederile art. 297 din Codul penal, analizate individual, au fost supuse controlului de constituționalitate, fiind pronunțate de către Curtea Constituțională mai multe decizii, printre care cea anterior invocată, însă nu se poate reține aceeași realitate juridică în privința supunerii
DECIZIA nr. 329 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259518]
-
că atât dispozițiile art. 297 din Codul penal, în mod distinct, cât și prevederile aceluiași articol raportate la o normă completatoare trebuie supuse examenului de constituționalitate. Astfel, prevederile art. 297 din Codul penal, analizate individual, au fost supuse controlului de constituționalitate, fiind pronunțate de către Curtea Constituțională mai multe decizii, printre care cea anterior invocată, însă nu se poate reține aceeași realitate juridică în privința supunerii dispozițiilor art. 297 din Codul penal raportate la normele completatoare controlului instanței de contencios constituțional
DECIZIA nr. 329 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259518]
-
Altfel spus, distincția invocată de autorii excepției între răspunderea penală a persoanei fizice și răspunderea penală a persoanei juridice pentru infracțiunea de abuz în serviciu trebuie făcută pe cale judiciară, în procesul de aplicare a prevederilor legale supuse controlului de constituționalitate. ... 25. Așadar, argumentele formulate de autorii excepției în susținerea acesteia nu constituie veritabile critici de neconstituționalitate, ci critici referitoare la modalitatea de interpretare și aplicare a legii de către organele judiciare în cauza în care a fost invocată prezenta excepție
DECIZIA nr. 329 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259518]
-
a legii de către organele judiciare în cauza în care a fost invocată prezenta excepție de neconstituționalitate. ... 26. Or, conform art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, „Curtea Constituțională se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată […]“. ... 27. Pentru aceste motive, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 297 din Codul penal este inadmisibilă. ... 28. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147
DECIZIA nr. 329 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259518]
-
art. 21 alin. (3) teza întâi referitoare la dreptul la un proces echitabil și ale art. 24 cu privire la dreptul la apărare. ... 13. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că dispozițiile legale criticate au mai fost supuse controlului de constituționalitate prin raportare la critici similare, sens în care a pronunțat Decizia nr. 655 din 17 octombrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 11 din 9 ianuarie 2020, Decizia nr. 503 din 30 iunie 2020, publicată în
DECIZIA nr. 331 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259529]
-
are în domeniul achizițiilor publice. Referitor la art. 287^10 alin. (1) lit. d) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2006 arată că soluția legislativă criticată se regăsește și în alte acte normative și a mai format obiectul controlului de constituționalitate, iar instanța de contencios constituțional a considerat că reglementarea respectivă este constituțională, aspect valabil și în cauza de față. ... CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Încheierea din 14 mai 2018, pronunțată în Dosarul nr.
DECIZIA nr. 271 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259450]
-
I, nr. 390 din 23 mai 2016. Însă, având în vedere Decizia Curții Constituționale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea urmează a exercita controlul de constituționalitate asupra prevederilor criticate. ... 14. În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții legale sunt invocate prevederile constituționale ale art. 1 alin. (5) privind principiul legalității, ale art. 11 - Dreptul internațional și dreptul intern, ale art. 20 - Tratatele internaționale privind drepturile omului, ale art.
DECIZIA nr. 271 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259450]
-
susținerea acesteia și cu criticile formulate, este neîntemeiată. ... 24. În ceea ce privește dispozițiile art. 287^10 alin. (1) lit. d) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2006, Curtea observă că soluția legislativă criticată a mai format obiectul controlului de constituționalitate, în raport cu critici și prevederi constituționale similare, concretizat prin Decizia nr. 305 din 8 mai 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 994 din 23 noiembrie 2018, prin care a fost respinsă excepția de neconstituționalitate, ca
DECIZIA nr. 271 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259450]
-
în prezent, practică judiciară în vederea promovării unui eventual recurs în interesul legii, cu privire la chestiunea de drept supusă dezlegării. ... ... VIII. Jurisprudența Curții Constituționale 46. Nu au fost identificate decizii relevante pronunțate de Curtea Constituțională în exercitarea controlului de constituționalitate. ... ... IX. Jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție 47. Nu au fost identificate decizii ale Înaltei Curți de Casație și Justiție, pronunțate în mecanismele de unificare a practicii judiciare cu privire la chestiunea a cărei dezlegare se solicită. ... ... X. Jurisprudența
DECIZIA nr. 43 din 27 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259388]
-
de urgență se deduce din normele constituționale de referință: necesitatea adoptării, în situații extraordinare, a unor măsuri urgente, prin norme de nivelul legii, organice sau ordinare. Întrucât prevederile constituționale stabilesc cadrul și limitele exercitării delegării legislative, condiționând legitimitatea și deci constituționalitatea ordonanțelor de urgență ale Guvernului de îndeplinirea unor cerințe exprese, calificate în jurisprudența Curții Constituționale drept criterii de constituționalitate, cu privire la îndeplinirea sau nu a exigențelor constituționale se poate pronunța doar instanța constituțională, în calitate de garant al supremației
HOTĂRÂRE nr. 1.173 din 21 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259551]
-
norme de nivelul legii, organice sau ordinare. Întrucât prevederile constituționale stabilesc cadrul și limitele exercitării delegării legislative, condiționând legitimitatea și deci constituționalitatea ordonanțelor de urgență ale Guvernului de îndeplinirea unor cerințe exprese, calificate în jurisprudența Curții Constituționale drept criterii de constituționalitate, cu privire la îndeplinirea sau nu a exigențelor constituționale se poate pronunța doar instanța constituțională, în calitate de garant al supremației Constituției [art. 102 alin. (1) din Constituție^3]. ^3 Art. 142 alin. (1) din Constituție: (1) Curtea Constituțională este garantul
HOTĂRÂRE nr. 1.173 din 21 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259551]
-
a fost sesizat se aprobă sau se resping printr-o lege în care vor fi cuprinse și ordonanțele ale căror efecte au încetat potrivit alineatului (3). Întrucât prevederile constituționale stabilesc cadrul și limitele exercitării delegării legislative, condiționând legitimitatea și deci constituționalitatea ordonanțelor Guvernului de îndeplinirea unor cerințe exprese, calificate în jurisprudența Curții Constituționale drept criterii de constituționalitate, cu privire la îndeplinirea sau neîndeplinirea exigențelor constituționale se poate pronunța doar instanța constituțională. Odată cu Decizia nr. 1.221 din 12 noiembrie 2008, Curtea
HOTĂRÂRE nr. 1.173 din 21 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259551]
-
și ordonanțele ale căror efecte au încetat potrivit alineatului (3). Întrucât prevederile constituționale stabilesc cadrul și limitele exercitării delegării legislative, condiționând legitimitatea și deci constituționalitatea ordonanțelor Guvernului de îndeplinirea unor cerințe exprese, calificate în jurisprudența Curții Constituționale drept criterii de constituționalitate, cu privire la îndeplinirea sau neîndeplinirea exigențelor constituționale se poate pronunța doar instanța constituțională. Odată cu Decizia nr. 1.221 din 12 noiembrie 2008, Curtea Constituțională a adus în balanță un nou element care limitează sfera de acțiune a Guvernului prin
HOTĂRÂRE nr. 1.173 din 21 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259551]
-
de avizare interinstituțională Proiectele de ordonanță de urgență se transmit de către inițiator Ministerului Justiției în original numai după obținerea tuturor avizelor autorităților publice interesate în aplicare. Ministerul Justiției analizează și avizează, după caz, exclusiv din punctul de vedere al constituționalității, legalității și tehnicii legislative, proiectele de acte normative elaborate de alte ministere, încheind operațiunile din etapa de avizare. Această atribuție este prevăzută în cadrul art. 20 alin. (7) din Regulament și în cadrul art. 6 pct. II poziția 6 din
HOTĂRÂRE nr. 1.173 din 21 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259551]
-
care se află în conexiune, urmărind totodată compatibilitatea actului normativ propus spre adoptare cu reglementările naționale constituționale și legale, precum și cu cele europene aplicabile în domeniu, și se propune avizarea proiectului sau se formulează observații și propuneri sub aspectul constituționalității și/sau al legalității, precum și potrivit cerințelor normelor de tehnică legislativă, după caz. În procedura de avizare reglementată în Regulament este necesar ca proiectul de act normativ să parcurgă 2 etape: 1. analiza copiei proiectului, forma însușită doar de către
HOTĂRÂRE nr. 1.173 din 21 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259551]
-
procedurile prevăzute de lege și de formatul instrumentului, dacă au fost incluse ca avizatori toate instituțiile interesate în aplicare și al căror aviz este prevăzut de legislație prin raportare la obiectul de reglementare al proiectului. ... 3. Se verifică elementele de constituționalitate extrinsecă ale proiectului de ordonanță de urgență în conformitate cu art. 115 alin. (4) din Constituție și includerea lor în nota de fundamentare conform legii. De asemenea, se verifică susținerea argumentelor din instrumentul de prezentare și motivare pe baza documentației
HOTĂRÂRE nr. 1.173 din 21 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259551]
-
obligați să declare orice potențial conflict de interese care poate apărea în exercitarea atribuțiilor legate de emiterea unui punct de vedere, existând posibilitatea să se retragă din procesul de deliberare aferent punctului de vedere respectiv. ... 3. Aspecte privind controlul de constituționalitate asupra instrumentelor de prezentare și motivare În jurisprudența sa, Curtea Constituțională a reținut că nu are competența de a controla modul de redactare a instrumentelor de prezentare și motivare ale diverselor ordonanțe de urgență adoptate. În acest sens a arătat
HOTĂRÂRE nr. 1.173 din 21 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259551]
-
de neconstituționalitate extrinsec al ordonanței de urgență nu poate rezulta din chiar modul în care inițiatorul ei și-a motivat proiectul de ordonanță de urgență, în condițiile în care rezultatul activității de legiferare este actul normativ adoptat. Așadar, controlul de constituționalitate vizează ordonanța de urgență, și nu opțiuni, dorințe sau intenții cuprinse în nota de fundamentare a acesteia. Prin urmare, Curtea a concluzionat că nu are competența să cenzureze modul de redactare a notei de fundamentare concepute de Guvern. ... 4. Evaluarea
HOTĂRÂRE nr. 1.173 din 21 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259551]
-
Curții Constituționale nr. 1 din 17 ianuarie 1995, Decizia nr. 95 din 8 februarie 2006, Decizia nr. 1.640 din 10 decembrie 2009 sau Decizia nr. 55 din 5 februarie 2014). ... 6.3. Curtea este competentă să analizeze în cadrul controlului de constituționalitate a priori ce privește legea de aprobare însăși îndeplinirea de către ordonanța de urgență aprobată a condițiilor prevăzute de art. 115 alin. (4) și (6) din Constituție (în acest sens, cu titlu exemplificativ, se rețin Decizia nr. 584 din 13
HOTĂRÂRE nr. 1.173 din 21 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259551]
-
din 20 decembrie 2011, sau Decizia nr. 55 din 5 februarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 136 din 25 februarie 2014, Decizia nr. 237 din 3 iunie 2020, precitată, paragraful 44). În cadrul controlului de constituționalitate a priori exercitat asupra legilor de aprobare a ordonanțelor se poate contesta și, implicit, Curtea poate efectua controlul atât asupra aspectelor de constituționalitate extrinsecă, cât și a celor de constituționalitate intrinsecă privind ordonanța astfel aprobată (Decizia nr. 214 din 9
HOTĂRÂRE nr. 1.173 din 21 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259551]
-
25 februarie 2014, Decizia nr. 237 din 3 iunie 2020, precitată, paragraful 44). În cadrul controlului de constituționalitate a priori exercitat asupra legilor de aprobare a ordonanțelor se poate contesta și, implicit, Curtea poate efectua controlul atât asupra aspectelor de constituționalitate extrinsecă, cât și a celor de constituționalitate intrinsecă privind ordonanța astfel aprobată (Decizia nr. 214 din 9 aprilie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 435 din 3 iunie 2019, paragraful 25), așadar asupra tuturor condițiilor impuse
HOTĂRÂRE nr. 1.173 din 21 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259551]