9,983 matches
-
a Curții Constituționale, care, potrivit dispozițiilor art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , [...] se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată [...]". De altfel, Curtea constată că s-a mai pronunțat în jurisprudența sa atât cu privire la constituționalitatea textelor de lege criticate în prezenta cauză, cât și asupra constituționalității Legii nr. 51/1995 , în integralitatea sa. Astfel, referindu-se și la jurisprudența sa anterioară în materie, Curtea Constituțională a statuat în Decizia nr. 195 din 27 aprilie 2004
EUR-Lex () [Corola-website/Law/176153_a_177482]
-
Legea nr. 47/1992 , [...] se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată [...]". De altfel, Curtea constată că s-a mai pronunțat în jurisprudența sa atât cu privire la constituționalitatea textelor de lege criticate în prezenta cauză, cât și asupra constituționalității Legii nr. 51/1995 , în integralitatea sa. Astfel, referindu-se și la jurisprudența sa anterioară în materie, Curtea Constituțională a statuat în Decizia nr. 195 din 27 aprilie 2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 532 din
EUR-Lex () [Corola-website/Law/176153_a_177482]
-
care s-a invocat excepția de neconstituționalitate, astfel încât, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale (a se vedea Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011), Curtea urmează a analiza constituționalitatea acestora. Autorul excepției susține că dispozițiile de lege criticate contravin prevederilor constituționale ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în fața legii, art. 11 referitoare la dreptul internațional și dreptul intern, art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, raportate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/261491_a_262820]
-
2011, prevederile alin. (1) se aplică în mod corespunzător și pentru personalul de conducere, precum și la trecerea într-o altă tranșă de vechime în funcție. Dispozițiile art. 6 din Legea nr. 285/2010 au mai făcut obiect al controlului de constituționalitate. În acest sens, prin Decizia nr. 166 din 19 martie 2013 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 360 din 18 iunie 2013, Curtea, analizând o excepție de neconstituționalitate cu o motivare similară raportată la încălcarea acelorași dispoziții
EUR-Lex () [Corola-website/Law/261491_a_262820]
-
constatat că, în realitate, autorul excepției solicită modificarea dispozițiilor de lege criticate, fapt ce excedează controlului Curții Constituționale. În conformitate cu dispozițiile art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, aceasta "se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului". Curtea a mai constatat că autorul excepției de neconstituționalitate nu are un interes real, personal în promovarea acesteia. Astfel, posibila admitere a excepției nu ar
EUR-Lex () [Corola-website/Law/261491_a_262820]
-
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. a) din Constituție, precum și ale art. 1, 10, 15 și 18 din Legea nr. 47/1992 , republicată, să soluționeze obiecția de neconstituționalitate. VI. Obiectul controlului de constituționalitate, astfel cum rezultă din sesizarea formulată, îl constituie dispozițiile Legii privind cooperarea dintre Parlament și Guvern în domeniul afacerilor europene. Analizând motivarea obiecției de neconstituționalitate, Curtea constată că aceasta vizează, în realitate, art. 2, 3 și 18 din Legea privind
EUR-Lex () [Corola-website/Law/257067_a_258396]
-
147 alin. (4) din Constituție, și se impun cu aceeași forță tuturor subiectelor de drept (a se vedea, în acest sens, și Decizia Plenului Curții Constituționale nr. 1 din 17 ianuarie 1995 privind obligativitatea deciziilor sale pronunțate în cadrul controlului de constituționalitate, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 16 din 26 ianuarie 1995, sau Decizia nr. 683 din 27 iunie 2012 ). Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 146 lit. a) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/257067_a_258396]
-
teza întâi din Constituție, precum și al art. 11 alin. (1) lit. A.a) și art. 15 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, trebuia admisă și constatată neconstituționalitatea dispozițiilor criticate, pentru următoarele motive: 1. În examinarea constituționalității dispozițiilor legale criticate, Curtea pornește de la o premisă corectă, respectiv cadrul juridic creat ca urmare a pronunțării deciziilor Curții Constituționale nr. 683 din 27 iunie 2012 și nr. 784 din 26 septembrie 2012, statuând expres că "Parlamentul nu are nicio
EUR-Lex () [Corola-website/Law/257067_a_258396]
-
o putere delegată, ci proprie Președintelui României, reprezentarea statului poate fi delegată, printr-un act de voință expres, de către acesta atunci când consideră necesar. În ceea ce privește conținutul mandatului de reprezentare ce va fi prezentat la reuniunea Consiliului European, cu ocazia controlului de constituționalitate a dispozițiilor Legii privind cooperarea între Parlament și Guvern în domeniul afacerilor europene, în forma anterioară adoptată de Parlament, prin Decizia nr. 784 din 26 septembrie 2012 , Curtea a observat că acestea sunt neconstituționale, contravenind atât art. 1 alin. (5
EUR-Lex () [Corola-website/Law/257067_a_258396]
-
cu art. 91 și art. 148 alin. (4) din Constituție, deoarece nu statuau cu privire la atribuțiile Președintelui ce trebuie exercitate în procesul de elaborare și adoptare a mandatului. 2. Având în vedere aceste considerente de principiu, identificarea și validarea din perspectiva constituționalității a celor două situații distincte propuse de legiuitor, și anume: ipoteza reglementată de art. 18 alin. (1)-(3) din lege, care se referă la situația în care atribuția de reprezentare a României la Consiliul European a fost delegată prim-ministrului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/257067_a_258396]
-
sunt general obligatorii, potrivit dispozițiilor art. 147 alin. (4) din Constituție, și se impun cu aceeași forță tuturor subiectelor de drept. Din studiul comparativ al dispozițiilor Legii privind cooperarea dintre Parlament și Guvern în domeniul afacerilor europene supuse controlului de constituționalitate a priori prin Decizia nr. 784 din 26 septembrie 2012 și cele supuse controlului de constituționalitate a priori prin Decizia nr. 449 din 6 noiembrie 2013 reținem că soluția legislativă, declarată în prealabil neconstituțională, este reluată întocmai în legea supusă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/257067_a_258396]
-
forță tuturor subiectelor de drept. Din studiul comparativ al dispozițiilor Legii privind cooperarea dintre Parlament și Guvern în domeniul afacerilor europene supuse controlului de constituționalitate a priori prin Decizia nr. 784 din 26 septembrie 2012 și cele supuse controlului de constituționalitate a priori prin Decizia nr. 449 din 6 noiembrie 2013 reținem că soluția legislativă, declarată în prealabil neconstituțională, este reluată întocmai în legea supusă controlului în prezenta cauză. Astfel, prevederile art. 19 alin. (1) și (2) din legea în forma
EUR-Lex () [Corola-website/Law/257067_a_258396]
-
reluată întocmai în legea supusă controlului în prezenta cauză. Astfel, prevederile art. 19 alin. (1) și (2) din legea în forma anterioară au fost preluate și au devenit prevederile art. 18 alin. (1)-(3) din legea supusă acum controlului de constituționalitate. Prin Decizia nr. 784 din 26 septembrie 2012 , Curtea a constatat că dispozițiile art. 19 "sunt neconstituționale, contravenind atât art. 1 alin. (5), cât și art. 80 alin. (1) coroborat cu art. 91 și art. 148 alin. (4) din Constituție
EUR-Lex () [Corola-website/Law/257067_a_258396]
-
atare omisiune legislativă apărută ca urmare a pronunțării de către Curtea Constituțională a Deciziei nr. 683 din 27 iunie 2012 are relevanță constituțională." Așa fiind, constatăm că, parcurgând procedura de reexaminare și adoptând legea în forma care face obiectul controlului de constituționalitate în prezent, Parlamentul nu a respectat prevederile constituționale cuprinse în art. 147 alin. (2) referitoare la efectele deciziilor pronunțate de Curtea Constituțională în cadrul controlului de constituționalitate a priori, care prevăd obligația Parlamentului de a reexamina dispozițiile din lege constatate ca
EUR-Lex () [Corola-website/Law/257067_a_258396]
-
parcurgând procedura de reexaminare și adoptând legea în forma care face obiectul controlului de constituționalitate în prezent, Parlamentul nu a respectat prevederile constituționale cuprinse în art. 147 alin. (2) referitoare la efectele deciziilor pronunțate de Curtea Constituțională în cadrul controlului de constituționalitate a priori, care prevăd obligația Parlamentului de a reexamina dispozițiile din lege constatate ca fiind neconstituționale. Cu privire la acest aspect, Curtea a fost constantă în jurisprudența anterioară, subliniind că Parlamentul nu își poate exercita competența de autoritate legiuitoare în mod discreționar
EUR-Lex () [Corola-website/Law/257067_a_258396]
-
și în orice condiții, adoptând legi cu ignorarea deciziilor Curții Constituționale. Mai mult, deși este evident că dispozițiile din lege declarate neconstituționale prin Decizia nr. 784 din 26 septembrie 2012 au fost preluate în legea supusă în prezent controlului de constituționalitate, Curtea, în opinia majoritară, își ignoră propria jurisprudență și decide că, de această dată, dispozițiile respective sunt constituționale, fără a motiva în vreun fel noua soluție. În acest fel, însăși Curtea, în opinia majoritară, încalcă dispozițiile art. 147 alin. (4
EUR-Lex () [Corola-website/Law/257067_a_258396]
-
s-au luat următoarele măsuri: ... a) a fost suspendat cursul arbitrajului, potrivit art. 412 și 413; ... b) au fost luate măsuri asigurătorii sau provizorii, potrivit art. 585; ... c) a fost respinsă, ca inadmisibilă, cererea de sesizare a Curții Constituționale privind constituționalitatea unei dispoziții legale. ... (2) Dispozițiile art. 608-613 se aplică în mod corespunzător, în măsura în care prezentul articol nu prevede altfel. ... (3) În afara motivelor prevăzute la art. 608, în acțiunea în anulare se poate invoca și lipsa condițiilor prevăzute de lege pentru luarea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/277905_a_279234]
-
Oficial al României, Partea I, nr. 259 din 9 noiembrie 1995, Curtea a statuat că în cazul în care, după invocarea unei excepții de neconstituționalitate în fața instanțelor judecătorești, prevederea legală supusă controlului a fost modificată, Curtea Constituțională se pronunța asupra constituționalității prevederii legale, în noua să redactare, numai dacă soluția legislativă din legea sau ordonanță modificată este, în principiu, aceeași cu cea dinaintea modificării. Curtea observa că dintre textele legale criticate de autorul excepției numai prevederea de la art. I pct. 42
EUR-Lex () [Corola-website/Law/146373_a_147702]
-
nr. 1/2000 , susținând că ar contraveni prevederilor art. 41 din Constituție, întrucat lipsește dreptul de proprietate de principala să prerogativă, si anume dreptul de dispoziție. Curtea Constituțională a statuat, prin Decizia nr. 173 din 12 iunie 2002 referitoare la constituționalitatea Legii pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 102/2001 privind modificarea și completarea Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/146373_a_147702]
-
aceste dispoziții sunt constituționale. În considerentele acestei decizii, Curtea a reținut că proprietatea comună, sub toate formele pe care sistemul juridic românesc le cunoaște, inclusiv atunci cand îmbracă formă "indiviziunii forțate și perpetue" la care se referă legea supusă controlului de constituționalitate, nu este o formă de proprietate al carei exercițiu ar fi supus unor îngrădiri. Indiviziunea, ca formă a proprietății comune, are în vedere pluralitatea subiectelor dreptului de proprietate, iar nu conținutul acestuia, si anume prerogativele pe care le conferă. Atunci când
EUR-Lex () [Corola-website/Law/146373_a_147702]
-
în ipoteza normei juridice fără privilegii sau discriminări, fiind conforme cu prevederile art. 16 din Constituție. 15. Avocatul Poporului arată că dispozițiile legale care stabilesc titularii dreptului de a formula cerere de recurs în casație au făcut obiectul controlului de constituționalitate prin raportare la art. 16 din Constituție, Curtea Constituțională reținând că restrângerea de c��tre legiuitor a titularilor dreptului de a formula cerere de recurs în casație la cei prevăzuți la art. 436 alin. (1) din Codul de procedură penală
EUR-Lex () [Corola-website/Law/276148_a_277477]
-
a conținutului textului criticat de autorii excepțiilor și cel amintit din Legea nr. 122/2006 , precum și având în vedere că prevederile art. 5 pct. 2 din Ordonanța Guvernului nr. 102/2000 au format, în repetate rânduri, obiect al controlului de constituționalitate, se impune menținerea jurisprudenței Curții Constituționale. Aceasta, deoarece argumentele și soluțiile pronunțate în deciziile referitoare la excepția de neconstituționalitate a art. 5 pct. 2 din Ordonanța Guvernului nr. 102/2000 își mențin valabilitatea și în cauzele de față. În acest
EUR-Lex () [Corola-website/Law/182702_a_184031]
-
publică sau privată." 177. Articolul 145 se modifică astfel: Denumirea articolului va fi: "Independența". Cuprinsul articolului va fi: "Judecătorii Curții Constituționale sunt independenți în exercitarea mandatului lor." 178. Articolul 146 se modifică și avea următorul cuprins: "a) se pronunță asupra constituționalității legilor, înainte de promulgarea acestora, la sesizarea Președintelui României, a Președintelui Parlamentului, a Președintelui Autorității Judecătorești, a Avocatului Poporului, a unui număr de cel puțin 30 de parlamentari, a unui număr de cel puțin 10.000 cetățeni cu drept de vot
EUR-Lex () [Corola-website/Law/273370_a_274699]
-
Autorității Judecătorești, a Avocatului Poporului, a unui număr de cel puțin 30 de parlamentari, a unui număr de cel puțin 10.000 cetățeni cu drept de vot, precum și, din oficiu, asupra inițiativelor de revizuire a Constituției; b) se pronunță asupra constituționalității tratatelor sau a altor acorduri internaționale, la sesizarea Președintelui României, a Președintelui Camerei Reprezentanților, a Avocatului Poporului, a unui număr de cel puțin 30 de parlamentari, a unui număr de cel puțin 10.000 cetățeni cu drept de vot, precum și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/273370_a_274699]
-
la sesizarea Președintelui României, a Președintelui Camerei Reprezentanților, a Avocatului Poporului, a unui număr de cel puțin 30 de parlamentari, a unui număr de cel puțin 10.000 cetățeni cu drept de vot, precum și, din oficiu; ... c) se pronunță asupra constituționalității Regulamentului Parlamentului, la sesizarea Președintelui Parlamentului, a unui grup parlamentar, a unui număr de cel puțin 30 de parlamentari, a Avocatului Poporului, a unui număr de cel puțin 10.000 cetățeni cu drept de vot, precum și, din oficiu; ... d) hotărăște
EUR-Lex () [Corola-website/Law/273370_a_274699]