398 matches
-
originea etnică, de limbă sau de religie, se bucura de libertatea constiintei, de libertatea invatamantului, de libertatea presei, de libertatea intrunirilor, de libertatea de asociatie si de toate libertatile și drepturile stabilite prin legi”. În articolul 6 se afirmau următoarele: “Constituțiunea de față și celelalte legi relative la drepturile politice determină care sunt, deosebit de calitatea de Român, condițiunile necesare pentru exercitarea acestor drepturi. Legi speciale, votate cu majoritate de două treimi, vor determina condițiunile sub care femeile pot avea exercițiul drepturilor
Drepturile omului reflectate în Constituţiile României din 1923 şi 1938 by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1672_a_3044]
-
fel se stabileau limitele garantării drepturilor minorităților naționale. Tot pentru acest scop s-a introdus articolul 126 care prevedea că “limba românească era limba oficială a statului român“ . Conform articolului 25 era garantată libertatea de a comunica și înlăturată cenzura : “Constituțiunea garantează tuturor libertatea de a comunica și publica ideile și opiniunile lor prin grai, prin scris și prin presă, fiecare fiind răspunzător de abuzul acestor libertăți în cazurile determinate prin Codicele penal, care nici într-un caz nu va putea
Drepturile omului reflectate în Constituţiile României din 1923 şi 1938 by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1672_a_3044]
-
Românii, fără deosebire de originea etnică, de limbă sau de religie, se bucură de libertatea conștiinței, de libertatea învățământului, de libertatea presei, de libertatea întrunirilor, de libertatea de asociație și de toate libertățile și drepturile stabilite prin legi. ART. 6 Constituțiunea de față și celelalte legi relative la drepturile politice determină cari sunt, osebit de calitatea de Român, condițiunile necesare pentru exercitarea acestor drepturi. Legi speciale, votate cu majoritate de două treimi, vor determina condițiunile sub cari femeile pot avea exercițiul
Drepturile omului reflectate în Constituţiile României din 1923 şi 1938 by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1672_a_3044]
-
în aliniatul precedent vor trebui însă să se conformeze regulelor ce se vor stabili prin lege, care va preved ca și maximum de durată al acelor concesiuni și exploatări și care nu va trece de cincizeci ani de la promulgarea acestei Constituțiuni. ART. 20 Căile de comunicație, spațiul atmosferic și apele navigabile și flotabile sunt de domeniul public. Sunt bunuri publice apele ce pot produce forța motrice și acele ce pot fi folosite în interes obștesc. Drepturile câștigate se vor respecta sau
Drepturile omului reflectate în Constituţiile României din 1923 şi 1938 by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1672_a_3044]
-
publice. Învățământul primar este obligator. În școlile Statului acest învățământ se va da gratuit. Statul, judelele și comunele vor da ajutoare și înlesniri elevilor lipsiți de mijloace, în toate gradele învățământului, în măsura și modalitățile prevăzute de lege. ART. 25 Constituțiunea garantează tuturor libertatea de a comunica și publica ideile și opiniunile lor prin grai, prin scris și prin presș, fiecare fiind răspunzător de abuzul acestor libertăți în cazurile determinate prin Codicele penal, care nici într-un caz nu va putea
Drepturile omului reflectate în Constituţiile României din 1923 şi 1938 by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1672_a_3044]
-
Extrădarea refugiaților politici este oprită. ANEXA NR. 2 CONSTITUȚIA DIN 1938 CAROL AL II-LEA, Prin grația lui Dumnezeu și voința natională, REGE AL ROMÂNIEI, La toți de față și viitori, sănătate: Poporul Român dându-și învoirea, Noi decretăm următoarea CONSTITUȚIUNE TITLUL II Despre datoriile și drepturile Românilor Capitolul 1 Despre datoriile Românilor ART. 4 Toți Românii, fără deosebire de origine etnică și credință religioasă, sunt datori: a socoti Patria drept cel mai de seama temei al rostului lor în viață
Drepturile omului reflectate în Constituţiile României din 1923 şi 1938 by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1672_a_3044]
-
curente ideologice existente pe scena politică, dublată de anunțul privind disponibilitatea acceptării unei liste electorale comune 521 reprezentau două gesturi politice remarcabile într-o atmosferă politică tensionată. Păstrându-se pe terenul noii Constituții, considerată una liberală, Comitetul format în jurul ziarului Constituțiunea realiza o comparație între efectele centralizării și cele ale descentralizării administrative, evidențiind mai ales impactul negativ al politicilor publice centraliste asupra intereselor locale și individuale. Întregul demers inițiat de Iordache Beldiman, Constantin Dimitrie Sturdza, D. Cornea, D. Cozadini, Al.C.
[Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
de timp, activitatea lui politică se concentra pe acțiuni de răspândire a ideilor liberale în întreaga țară, iar pentru ca efortul lor să capete consistență, liberalii din jurul lui și a lui C.A. Rosetti hotărau, în iulie 1866, înființarea Societății "Amicilor Constituțiunii"710. Programul noului guvern din vara lui 1866 avea să fie trimis tuturor prefecților la 19/ 31 iulie. Circulara program, operă a primului ministru, cuprindea, pe lângă principii generale referitoare la legalitate, dreptate, rolul administrației, și unele preocupări legate de aplicarea
[Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
împotriva liberalilor dar mai ales a celor radicali mergând până într-acolo încât cer și înlăturarea acestora din viața politică a țării. În fața unei asemenea ofensive, liberalii nu puteau rămîne pasivi; dimpotrivă, la rândul lor se organizează în "Societatea Amicii Constituțiunii", având să încerce în perioada următoare o activitate care-și propunea ca obiectiv fundamental încercarea de limitare a pătrunderii conservatorilor în Parlamentul de la București într-un număr mare713. Viața politică românească va fi centrată, în continuare, pe discutarea cauzelor ce
[Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
avea și rolul de a consolida poziția lui Carol, în condițiile existenței anumitor reticențe în societatea românească față de el. Într-un discurs, adresat mai mult celor care erau încă sceptici în legătură cu oportunitatea instalării unei monarhii străine, susținut la Societatea "Amicilor Constituțiunii", un an mai târziu, I.C. Brătianu relua argumentele ce stătuseră la baza aducerii unui prinț străin, dintre care consolidarea Unirii și obținerea unui anumit statut în plan extern erau considerate a fi cele mai importante. Fiind interesat acum de obținerea
[Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
anunțau, prin intermediul ziarelor apropiate lor, disponibilitatea de a accepta întocmirea unei liste comune 720 mai ales pentru zona Moldovei, care avea câteva probleme specifice a căror rezolvare nu mai permitea amânare. Se anunța tot atunci apariția unui nou ziar numit Constituțiunea, finanțat prin subscripție publică, iar ca redactori erau Iordache Beldiman, C.D. Sturdza, D. Cornea, D. Cozadini, Al.C. Mavrocordat, Gh. Mîrzescu, V. Pogor, Al. Balș, Gh. Cristoforu, Em. Zahariul 721. Din motive ce țineau cu siguranță de o anumită strategie
[Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
Arhiva Ministerului Afacerilor Externe ale României, Fond Paris, dosar 3, Fond Corespondență, 1867-1869, vol 3. Arhiva Națională Centrală, București, fond Carol I, Casa Regală, dosar 6, 7, 8, 9, 11. Arhiva Națională Centrală, Iași, fondul Petru Poni, nr. 467. Periodice Constituțiunea, 1866. Gazeta de Transilvania, 1866. Gazeta d'Augsburg (Viena), 1866. L'etoile Belge, 1866. Legalitatea, 1866. Monitorul Oficial, 1866, 1867, 1868. Ordinea, 1866. Poporul, 1866. Reforma, 1866. Românul, 1866, 1867. Tribuna României, 1859. Trompeta Carpaților, 1866, 1868. Vocea Națională, 1866
[Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
38); numărul din 13 septembrie 1866 (p. 45). 529 Poporul, anul I, nr. 17, 20 octombrie 1866, p. 53; Ordinea, 4 octombrie 1866, p. 87. 530 Ordinea, 8 septembrie, 1866, p. 38. 531 Idem, 13 septembrie 1866 , p. 45. 532 Constituțiunea, an I, nr. 3, 1 octombrie 1866, p. 4. 533 Idem, nr. 4, 5 octombrie 1866, p. 3. 534 Arhiva Națională Centrală, filiala Iași, fond personal D.R. Suțu, dosar 62, fila 24-25. 535 Ibidem, fila 27. 536 Ibidem. 537 Idem
[Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
op. cit., p. 52. 637 Ibidem. 638 Ibidem, p. 53. 639 Constituția, an I, nr. 2, 28 septembrie 1866, p. 1. 640 Constituția, an, I, nr. 2, 28 septembrie , p. 1. 641 Arhiva Națională Iași, fond Primăria Iași, Foi volante. 642 Constituțiunea, 1 octombrie 1866, nr. 3, an I, p. 4. 643 Idem, 5 octombrie , nr. 4, an I, p. 1 644 Ibidem. 645 Anastasie Iordache, op. cit., p. 139. 646 Note intime-scrise zilnic de C.A. Rosetti, (adnotate și publicate de Vintilă
[Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
al Frontului"1, mulțumea parlamentarilor pentru sarcina cu care a fost încredințat, cu ocazia primirii funcției de președinte al Senatului, al Maturului Corp, declarând că "se încadra fără șovăire și reticente în Frontul Renașterii Naționale și în regimul creat prin Constituțiunea promulgată în primăvara anului trecut"2. Discursul lui Argetoianu de la Senat a constat în faptul că "va păzi regulamentul că un câine credincios al regimului sub care trăiește". Senatorul numit de rege era de părere că "de un an de
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
de suferit. Binecuvântez pe toți frații mei din Ordin și pe toți credincioșii și necredincioșii. Spun la toți: Veșnicia e un lucru așa de important că nu trebuie pierdut din ochi nici un moment din viață! Confrații să observe Sfânta Regulă, Constituțiunile după spiritul Sf. Părinte Francisc. Doresc tuturor să viețuiască în dragoste, unire și pace cu toții; departe dușmănia și neînțelegerea în orice încercare, fiindcă toate vin din mâna și dirijarea bunului Dumnezeu. Eu plec la cer, unde vă aștept și pe
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
tânărul se simte mulțumit este admis la o a doua etapă: noviciatul, sau anul de probă, unde sub supravegherea magistrului timp de un an întreg tânărul se exercită în practicarea obligațiilor călugărești și își însușește cunoașterea tuturor normelor, regulilor și constituțiunilor după care se desfășoară viața franciscană. La sfârșitul anului, dacă novicele consideră că această formă de viață corespunde dorințelor sale și de altă parte superiorii apreciază că el dispune de capacitatea de a împlini obligațiile stării de călugăr, se procedează
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
îndeamnă a săvârși ceva. impulsiv = ceea ce dă sau produce impulsia; cel care făptuiește subt puterea unei forțe irezistibile. verbul a impulsiona nu există în limba franceză. în românește, impulsiune a fost primit în forma lui scurtă: impulsie, ca și constituție (constituțiune), considerație (considerațiune), rezoluție (rezoluțiune) etc. etc. Se mai spune, în românește, impuls de la impulsus latin = împins. Se poate spune: a da un impuls cuiva, unei organizații, unei idei. A impulsiona e o invenție nepotrivită cu firea limbei, cum ar fi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
speciali spre a le conduce întreprinderea industrială. Art. 3. Așezămintele industriale ce ar răspunde de îndatoririle arătate la articolele de mai sus vor putea dobândi gratis și în deplină proprietate (întru cât proprietarii acelor așezăminte vor întruni condițiunile cerute de Constituțiune pentru a dobândi proprietăți rurale) sau în posesiune până la 90 ani, unul până la 5 hectare de pământ, exceptând căderile de apă, pe orice proprietate a Statului, a comunelor sau a Domenielor Coroanei. Este bine înțeles că pământuri [de] pe proprietățile
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
generală a națiunei române. 3. Adunarea electivă, în numele țărei, rostește adânca ei părere de rău că această mare dorință, singura care, împlinită, poate asigura fericirea a cinci milioane de români, nu s-a împlinit; totuși ea prețuiește și îmbrățișează o Constituțiune care cuprinde elemente ce țintesc la realizarea dorințelor unanime și constante ale națiunei". Această rezoluțiune se votează în unanimitate, minus două abțineri ale d-lor A. Balș și Dimitrie Cornea. Apoi mitropolitul Sofronie Miclescu se râdică în picioare în mijlocul unei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
politice, diplomatice, culturale, științifice etc. stabilite în timp între cele trei țări. în 1876, deci atunci când în SUA nu exista încă o comunitate românească, cineva scria că „la anul 1776 s-a declarat, după o luptă victorioasă, independența coloniilor, promulgarea constituțiunei și constituirea republicei cu un president ales pentru patru ani, a cărui nume nemuritor este George Washington, părintele acestei republici, om patriotic și luminat”. După aproape cinci decenii și jumătate, N. Iorga considera că “între America de la început, aceea de la
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
ministru al justiției, omul politic contesta legitimitatea delimitărilor partinice În peisajul politic românesc. El opera o distincție Între două tipuri de formațiuni: „partide cari se rapoartă la forma guvernului unui stat și partide cari se rapoartă la principiile coprinse În constituțiunea unui stat, la modul de a pune În aplicare acele principii”. Instituirea monarhiei constituționale generase disoluția primului clivaj. În ceea ce privea delimitările principiale, acestea erau lipsite de fundament practic, de o tradiție politică autentică În care Boerescu vedea sursa lor
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SIMION-ALEXANDRU GAVRIŞ () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1275]
-
privea delimitările principiale, acestea erau lipsite de fundament practic, de o tradiție politică autentică În care Boerescu vedea sursa lor fundamentală. („Celelalte partide, cari deși În acord asupra formei guvernului, diferă În modul de a aplica principiile sociale coprinse În constituțiune, sunt mai greu de format, de multe ori sunt efectul evenimentelor petrecute În mai multe zeci de ani.”) În acest context, grupările politice existente erau departe de a fi „adevărate partide”, „imutabile ca și principiile ce reprezintă”; ele apăreau, mai
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SIMION-ALEXANDRU GAVRIŞ () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1275]
-
votului universal (1918); -adoptarea Constituției (1923), care cuprindea drepturi și libertăți cetățenești specifice unui stat democrat: o preciza: “Toate puterile statului emană de la națiune, care nu le poate exercita decât numai prin delegațiune și după principiile și regulile așezate de Constituțiunea de față” (art.33); o avea la baza principiul separării puterilor în stat: puterea legislativă; puterea executivă; puterea judecătorească. -Chiar dacă prevederile Constituției erau democratice, funcționarea întregului mecanism a fost dificilă deoarece: o electoratul nu avea experiență politică; o existau
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
declarată biserică dominantă în stat, dar se acorda un statut aparte Bisericii Greco-Catolice; -proclama principiul suveranității poporului (art.33), “puterile statului emană de la națiune care nu le poate exercita decât numai prin delegațiune și după principiile și regulile așezate în constituțiunea de față“. -menținea principiul separării puterilor în stat : Puterea legislativă exercitată de Parlament și Domn: o Parlament instituție bicamerală formată din Senat și Adunare; activitatea îi era reglementată de art.2; art.33 și art.42 (membrii Adunării reprezintă națiunea
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]