398 matches
-
al. 1 prevede că cetățenii români "sînt egali înaintea legii", "datorandu-i respect și supunere" deci principiul egalității înaintea legii este afirmat numai în ceea ce privește datoriile cetățenilor români, cu excepțiile pe care le cuprinde, această materie în textul art. 6 din Constituțiune. ... Art. 10 din legea constituțională în vigoare prevede că: "Românii se bucură de libertatea constiintii, de libertatea muncii, de libertatea învățămîntului, de libertatea presei, de libertatea întrunirilor, de libertatea de asociație și de toate libertățile din care decurg drepturi în
DECRET-LEGE nr. 2.650 din 8 august 1940 privitor la starea juridică a locuitorilor evrei din România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143625_a_144954]
-
1. Dacă este născut în țară. 2. Dacă a făcut serviciul militar în Armată Română. 3. Dacă a adus importante servicii Republicii Populare Române. 4. Dacă se bucură de dreptul de refugiu în Republică Populară Română, potrivit art. 35 din Constituțiune. În toate cazurile termenul de un an poate fi redus sau suprimat de ministrul justiției. Articolul 12 - Dacă cel care cere încetățenirea a mai fost cetățean român, el va fi dispensat de condițiunile stagiului. Articolul 13 - Cei căsătoriți cu o
DECRET nr. 125 din 7 iulie 1948 pentru cetăţenia română. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143714_a_145043]
-
plășile în comune. Aceste divisiuni și sub divisiuni, nu pot fi schibmate, sau rectificate de cat prin o lege. Titlul ÎI Articolul 5 Românii se bucură de libertatea consciintei, de libertatea invetamentului, de libertatea presei, de libertatea întrunirilor. Articolul 6 Constituțiunea de facia și celelalte legi relative la drepturile politice, determin, cari sînt, osebit, de calitatea de Român, condițiunile necesare pentru esercitarea acestor drepturi. Articolul 7 Însușirea de Român se dobandesce, se conserva și se perde potrivit regulilor statornicite prin legile
CONSTITUŢIA PRINCIPATELOR UNITE ROMÂNE din 30 iunie 1866. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132890_a_134219]
-
în tote comunele României. Invetatura în scolele Statului se dă fără plată. Invetatura primară va fi obligatorie pentru tinerii Români, pretutindeni unde se vor afla instituite școli primare. O lege specială va regulă tot ce priveste invetamantul public. Articolul 24 Constituțiunea garanteza tuturor libertatea de a comunica și publică ideile și opiunile lor prin graiu, prin scris și prin presă, fiecare fiind respundetor de abusul acestor libertăți în cașurile determinate prin Codicele penal, care în acestă privința se va revisui și
CONSTITUŢIA PRINCIPATELOR UNITE ROMÂNE din 30 iunie 1866. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132890_a_134219]
-
Stat fără ca însuși prin acesta să-și perda naționalitatea. Estradarea refugiaților politici este oprită. Titlul III Articolul 31 Tote puterile Statului emană de la națiune care nu le poate esercita decat numai prin delegațiune și după principiile și regulile asedete în Constituțiunea de facilă. Articolul 32 Puterea legislativă se esercita colectiv de către Domn și representatiunea națională. Representatiunea națională se împarte în duoe Adunări: Senatul și Adunarea deputaților. Ori-ce lege cere învoirea a caror trele ramuri ale puterii legiuitoare. Nici o lege nu poate
CONSTITUŢIA PRINCIPATELOR UNITE ROMÂNE din 30 iunie 1866. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132890_a_134219]
-
la contingentul armatei, trebuie sa fiee votată mai anteiu de Adunarea deputaților. Articolul 34 Interpretațiunea legilor cu drept de autoritate, se face numai de puterea legiuitoare. Articolul 35 Puterea esecutiva este încredințată Domnului, care o esercita în modul regulat prin Constituțiune. Articolul 36 Puterea judecătorească se esercita de Curți și Tribunale. Hotărîrile și sentințele lor se pronuncia în virtutea legei și se esecuta în numele Domnului. Articolul 37 Interesele esclusive județene sau comunale se regulează de către consiliurile județene sau comunale după principiile asedete
CONSTITUŢIA PRINCIPATELOR UNITE ROMÂNE din 30 iunie 1866. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132890_a_134219]
-
36 Puterea judecătorească se esercita de Curți și Tribunale. Hotărîrile și sentințele lor se pronuncia în virtutea legei și se esecuta în numele Domnului. Articolul 37 Interesele esclusive județene sau comunale se regulează de către consiliurile județene sau comunale după principiile asedete prin Constituțiune și prin legi speciale. Capitolul 1 Despre representarea națională Articolul 38 Membrii amândurora Adunărilor represinta națiunea, era nu numai județul sau localitatea care i-a numit. Articolul 39 Ședințele Adunărilor sînt publice. Cu tote aceste fiecare Adunare se formează în
CONSTITUŢIA PRINCIPATELOR UNITE ROMÂNE din 30 iunie 1866. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132890_a_134219]
-
suspendată în tot timpul sesiunei, deca Adunarea o cere. Articolul 53 Fiecare Adunare determina prin regulamentul seu, modul după care ea își esercita atribuțiunile. Articolul 54 Fiecare din Adunări delibereza și iau resolutiunile lor separate, afară de cașurile anume specificate în Constituțiunea de facia. Articolul 55 Fiecare din ambele Adunări are dreptul esclusiv, de a esercita propria șea poliție prin Președintele ei, care singur, după încuviințarea Adunării, poate da ordin guardei de serviciu. Articolul 56 Nici o putere armata nu se poate pune
CONSTITUŢIA PRINCIPATELOR UNITE ROMÂNE din 30 iunie 1866. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132890_a_134219]
-
miniștri întruniți în consiliu și sub a lor responsabilitate. Articolul 87 Domnul este major la versta la 18 ani împlînți. La suirea Să pe Tron, el va depune mai inteiu în sînul Adunărilor întrunite următorul jurament: "Jur de a păzi Constituțiunea și legile poporului Român, d-a menține drepturile lui naționale și integritatea teritoriului." Articolul 88 Domnul în viață fiind, poate numi o Regenta compusă de trei persoane, care după mortea Domnului să esercite puterile Domnesci în timpul minoritatei succesorului Tronului. Acesta
CONSTITUŢIA PRINCIPATELOR UNITE ROMÂNE din 30 iunie 1866. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132890_a_134219]
-
în viață fiind, poate numi o Regenta compusă de trei persoane, care după mortea Domnului să esercite puterile Domnesci în timpul minoritatei succesorului Tronului. Acesta numire se va face cu primirea representatiunei naționale, data în formă prescrisa la art. 84 din Constituțiunea de facia. Regenta va esecuta tot de o dată și tutela succesorului Tronului, în timpul minorității acestuia. Deca la mortea Domnului, Regenta nu s-ar găsi numită și succesorul Tronului ar fi minor, ambele Adunări întrunite vor numi o Regenta, procedând după
CONSTITUŢIA PRINCIPATELOR UNITE ROMÂNE din 30 iunie 1866. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132890_a_134219]
-
de o dată și tutela succesorului Tronului, în timpul minorității acestuia. Deca la mortea Domnului, Regenta nu s-ar găsi numită și succesorul Tronului ar fi minor, ambele Adunări întrunite vor numi o Regenta, procedând după formele prescrise la art. 48 din Constituțiunea de facia. Membrii regentei nu intră în funcțiune de cat după ce vor fi depus solemn, înaintea ambelor Adunări întrunite juramentul prescris prin art. 87 din Constituțiunea de facia. Articolul 89 Deca Domnul se află în imposibilitate de a domni, Miniștrii
CONSTITUŢIA PRINCIPATELOR UNITE ROMÂNE din 30 iunie 1866. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132890_a_134219]
-
Adunări întrunite vor numi o Regenta, procedând după formele prescrise la art. 48 din Constituțiunea de facia. Membrii regentei nu intră în funcțiune de cat după ce vor fi depus solemn, înaintea ambelor Adunări întrunite juramentul prescris prin art. 87 din Constituțiunea de facia. Articolul 89 Deca Domnul se află în imposibilitate de a domni, Miniștrii, după ce au constat legalmente acesta imposibilitate, convoc îndată Adunările. Acestea aleg Regenta care va forma și tutela. Articolul 90 Nici o modificațiune nu se poate face Constitutiunei
CONSTITUŢIA PRINCIPATELOR UNITE ROMÂNE din 30 iunie 1866. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132890_a_134219]
-
trei luni. Domnul poate amana Adunările; ori cum, amânarea nu poate esceda termenul de o lună, nici a fi reînnoita în aceia-și sesiune fără consimtimentul Adunărilor. Articolul 96 Domnul nu are alte puteri de cat acele date lui prin Constituțiune. Capitolul 2 Despre Miniștri Articolul 97 Nu poate fi Ministru de cat cel care este Român din nascere, sau cel care a dobendit impamentenire. Articolul 98 Nici un membru al familiei Domnitore nu poate fi ministru. Articolul 99 Deca miniștri nu
CONSTITUŢIA PRINCIPATELOR UNITE ROMÂNE din 30 iunie 1866. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132890_a_134219]
-
cat în puterea unei legi care hotarasce și formula lui. Articolul 127 Nici ua lege, nici un regulament de administra��iune generală, judetena sau comunala nu pot fi indatoratore de cat după ce se publică în chipul otarat de lege. Articolul 128 Constituțiunea de facia nu poate fi suspendată nici în total, nici în parte. Titlul VII Articolul 129 Puterea legiuitoare are dreptul de a declara că este trebuința a se supune revisiunei dispositiunile din Constituțiune anume aretate. După acesta declarațiune, citită de
CONSTITUŢIA PRINCIPATELOR UNITE ROMÂNE din 30 iunie 1866. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132890_a_134219]
-
în chipul otarat de lege. Articolul 128 Constituțiunea de facia nu poate fi suspendată nici în total, nici în parte. Titlul VII Articolul 129 Puterea legiuitoare are dreptul de a declara că este trebuința a se supune revisiunei dispositiunile din Constituțiune anume aretate. După acesta declarațiune, citită de trei ori din 15 în 15 dile în ședința publică și primită de ambele Adunări, acestea sînt disolvate de drept și se convoca altele în termenul prescris de art. 95. Adunările cele noui
CONSTITUŢIA PRINCIPATELOR UNITE ROMÂNE din 30 iunie 1866. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132890_a_134219]
-
fluviilor și rîurilor navigabile sau flotabile. 9) Asupra organisatiunei armatei, drepturilor de înaintare, de retragere și asupra diferitelor positiuni ale oficerilor. 10) Asupra justiției militare. Se vor revisui tote codicele și legile esistente spre a se pune în armonie cu Constituțiunea de facia. Articolul 133 Nealienabilitatea pamenturilor foștilor clacași în timpul de 20 ani prevedut prin legea rurală, este mantinuta. Promulgam acesta lege, ordonam că ea să fie investita cu sigiliul Statului și publicată în Monitor. Dat în Bucuresci, în 30 Iuniu
CONSTITUŢIA PRINCIPATELOR UNITE ROMÂNE din 30 iunie 1866. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132890_a_134219]
-
curente ideologice existente pe scena politică, dublată de anunțul privind disponibilitatea acceptării unei liste electorale comune 521 reprezentau două gesturi politice remarcabile într-o atmosferă politică tensionată. Păstrându-se pe terenul noii Constituții, considerată una liberală, Comitetul format în jurul ziarului Constituțiunea realiza o comparație între efectele centralizării și cele ale descentralizării administrative, evidențiind mai ales impactul negativ al politicilor publice centraliste asupra intereselor locale și individuale. Întregul demers inițiat de Iordache Beldiman, Constantin Dimitrie Sturdza, D. Cornea, D. Cozadini, Al.C.
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
de timp, activitatea lui politică se concentra pe acțiuni de răspândire a ideilor liberale în întreaga țară, iar pentru ca efortul lor să capete consistență, liberalii din jurul lui și a lui C.A. Rosetti hotărau, în iulie 1866, înființarea Societății "Amicilor Constituțiunii"710. Programul noului guvern din vara lui 1866 avea să fie trimis tuturor prefecților la 19/ 31 iulie. Circulara program, operă a primului ministru, cuprindea, pe lângă principii generale referitoare la legalitate, dreptate, rolul administrației, și unele preocupări legate de aplicarea
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
împotriva liberalilor dar mai ales a celor radicali mergând până într-acolo încât cer și înlăturarea acestora din viața politică a țării. În fața unei asemenea ofensive, liberalii nu puteau rămîne pasivi; dimpotrivă, la rândul lor se organizează în "Societatea Amicii Constituțiunii", având să încerce în perioada următoare o activitate care-și propunea ca obiectiv fundamental încercarea de limitare a pătrunderii conservatorilor în Parlamentul de la București într-un număr mare713. Viața politică românească va fi centrată, în continuare, pe discutarea cauzelor ce
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
avea și rolul de a consolida poziția lui Carol, în condițiile existenței anumitor reticențe în societatea românească față de el. Într-un discurs, adresat mai mult celor care erau încă sceptici în legătură cu oportunitatea instalării unei monarhii străine, susținut la Societatea "Amicilor Constituțiunii", un an mai târziu, I.C. Brătianu relua argumentele ce stătuseră la baza aducerii unui prinț străin, dintre care consolidarea Unirii și obținerea unui anumit statut în plan extern erau considerate a fi cele mai importante. Fiind interesat acum de obținerea
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
anunțau, prin intermediul ziarelor apropiate lor, disponibilitatea de a accepta întocmirea unei liste comune 720 mai ales pentru zona Moldovei, care avea câteva probleme specifice a căror rezolvare nu mai permitea amânare. Se anunța tot atunci apariția unui nou ziar numit Constituțiunea, finanțat prin subscripție publică, iar ca redactori erau Iordache Beldiman, C.D. Sturdza, D. Cornea, D. Cozadini, Al.C. Mavrocordat, Gh. Mîrzescu, V. Pogor, Al. Balș, Gh. Cristoforu, Em. Zahariul 721. Din motive ce țineau cu siguranță de o anumită strategie
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
Arhiva Ministerului Afacerilor Externe ale României, Fond Paris, dosar 3, Fond Corespondență, 1867-1869, vol 3. Arhiva Națională Centrală, București, fond Carol I, Casa Regală, dosar 6, 7, 8, 9, 11. Arhiva Națională Centrală, Iași, fondul Petru Poni, nr. 467. Periodice Constituțiunea, 1866. Gazeta de Transilvania, 1866. Gazeta d'Augsburg (Viena), 1866. L'etoile Belge, 1866. Legalitatea, 1866. Monitorul Oficial, 1866, 1867, 1868. Ordinea, 1866. Poporul, 1866. Reforma, 1866. Românul, 1866, 1867. Tribuna României, 1859. Trompeta Carpaților, 1866, 1868. Vocea Națională, 1866
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
38); numărul din 13 septembrie 1866 (p. 45). 529 Poporul, anul I, nr. 17, 20 octombrie 1866, p. 53; Ordinea, 4 octombrie 1866, p. 87. 530 Ordinea, 8 septembrie, 1866, p. 38. 531 Idem, 13 septembrie 1866 , p. 45. 532 Constituțiunea, an I, nr. 3, 1 octombrie 1866, p. 4. 533 Idem, nr. 4, 5 octombrie 1866, p. 3. 534 Arhiva Națională Centrală, filiala Iași, fond personal D.R. Suțu, dosar 62, fila 24-25. 535 Ibidem, fila 27. 536 Ibidem. 537 Idem
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
op. cit., p. 52. 637 Ibidem. 638 Ibidem, p. 53. 639 Constituția, an I, nr. 2, 28 septembrie 1866, p. 1. 640 Constituția, an, I, nr. 2, 28 septembrie , p. 1. 641 Arhiva Națională Iași, fond Primăria Iași, Foi volante. 642 Constituțiunea, 1 octombrie 1866, nr. 3, an I, p. 4. 643 Idem, 5 octombrie , nr. 4, an I, p. 1 644 Ibidem. 645 Anastasie Iordache, op. cit., p. 139. 646 Note intime-scrise zilnic de C.A. Rosetti, (adnotate și publicate de Vintilă
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
se dezvăluie faptul că Tipătescu „trădează enteresele partidului pentru nifilistul Cațavencu”. Brânzovenescu acceptă s-o iscălească nu mai dacă o dă anonimă, că „e prea tare”. Din dispoziția verbală a lui Tipătescu, Pristanda Îl arestează pe Cațavencu. Acesta protestează „În numele constituțiunii”, dar Pristanda zice: „curată violare de domiciliu, dar umflați-l!” Trimis la „hârdăul lui Petrache”, Cațavencu capătă un ascendent moral asupra lui Tipătescu. Eliberat de Zoe, Cațavencu obține În final, de la Tipătescu și Zoe, sprijinul de care are nevoie, pentru
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]