1,488 matches
-
que șes destinataires constituent un public privilégié, leș " consommateurs " de textes poétiques. Le faire poétique s'individualise par des éléments spécifiques : Le discours lyrique inscrit donc [...] dans le champ de la pratique littéraire, le faire poétique, qu'il constitue en se constituant, avec un lieu social associé à " un corps d'énonciateurs consacrés ", leș poètes. Ces derniers peuvent être décrits à partir de plusieurs indices convergents, se rapportant " aux traces de l'énonciation dans l'énoncé " [...]. Le faire poétique peut être décrit
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
figures de langage, qui constitue le propre du discours lyrique, à la notion d'" écart "371 : " Le langage poétique " est vu non comme un sur-code, mais comme un anti-code. Cette théorie définit la poéticité par la figuralité, la figure elle-même constituant un processus à deux temps, dont le premier peut être décrit comme " écart " ou " déviation " par rapport aux normes du langage.372 À căușe de la complexité du signe et de la présence des figures, le langage poétique nécessite un décodage de la
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
53 V. François Ost, Traduire. Défense et illustration du multilinguisme, op. cît., p. 125. Jean-René Ladmiral critique l'approche holistique du concept de traduction : " [...] îl n'est pas rare d'entendre des linguistes [...] appeler "traduction" tout forme de transfert interlinguistique constituant le noyau minimal sans doute commun aux activités mentales que mettent en œuvre leș diverses configurations des "langues en contact", allant des différents niveaux de "bilinguisme" à la traduction proprement dite. Îl y a là certes un moment psycholinguistique qu
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
p. 17. C'est nous qui soulignons. 333 V. Dominique Maingueneau, Frédéric Cosutta, " L'analyse des discours constituants ", în Maingueneau, D. (dir.), Leș analyses du discours en France, Langages, op. cît., p. 112-113 : " La prétention attachée au statut de discours constituant c'est de fonder et de n'être pas fondé. [...] Leș discours constituants mettent en œuvre une même fonction dans la production symbolique d'une société [...]. " C'est nous qui soulignons. 334 Olga Gălățanu, " Leș argumentations du discours lyrique ", în
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
au tendința de-a distruge orice formă de guvernământ. Deși aparțin clasei sofismelor de confuziune, el le tratează separat, pentru că le-a găsit promulgate în faimoasa Declaration des droits de l'homme et du citoyen, decretată în 1789 de Adunarea Constituantă și le-a văzut combătute, astfel reunite, de cătră o enunțare legală (... ). Ceea ce Dumont a făcut cu mult cuvânt, analizând acel șir de propozițiuni complexe, obscure, unde un amestec de adevăr ne amăgește asupra celor false și care nu e
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
soiul de venetici. [15 iulie 1882] [""GAZETA GENERALĂ DE AUGSBURG" PRIMEȘTE... "] "Gazeta generală de Augsburg" primește din București știrea că s-a hotărât dizolvarea Camerelor române pe la finea lui septemvrie și că imediat se vor decreta alegeri nouă pentru o Constituantă. Motivarea formală a acestei măsuri va fi schimbarea titlului de "Domn" în "Rege", care face 142 {EminescuOpXIII 143} necesară o revizie a Constituției, căci în textul acesteia e vorba de Domn, nu de Rege. Dar corespondentul observă: E cunoscut că
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
am dat-o ieri și pe care o repetăm azi să fie luată din aceleași sorginți. Foaia germană din Augsburg zice așadar: că dizolvarea Camerelor e hotărâtă pentru finele lui septemvrie și că imediat se vor escrie alegeri pentru o Constituantă sau, mai bine zis, pentru o Adunare de revizuire. Pro forma sau ca pretext al acestei dizolvări va servi necesitatea de-a se introduce în textul Constituției vorba "Rege" în locul vorbei "Domn", căci aceasta vorbește pururea de "Domn" nu de
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
izolată între puterile europene. Pe de altă parte, cată a se proceda la revizuirea Constituției pentru a modifica, titlul de Principe, care se dă încă regelui Carol, deși România a fost proclamată Regat. Ar trebui dar să se întrunească o Constituantă. Acestea sunt cuvintele ce se invoacă în favoarea dizolvării, care de altfel nu este încă decât în stare de proiect. "Romînul" - despre care nu mai știm până la ce grad e oficios - dezminte aceste știri în chipul următor: Judecând după cele ce
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Brătianu și în privirea dizolvării Parlamentului pe care-o plănuiește ministrul prezident. Numai astfel ne putem esplica cum "Romînul" lui C. A. Rosetti, în acord cu informațiunea mea, spune că regularea titulaturii nu e un cuvânt îndeajuns pentru convocarea unei Constituante, afirmând afară de asta că, în privirea cestiunii Dunării și a atitudinii României față cu propunerea Barrere, nu există între guvern și majoritatea parlamentară o divergență de opinii atât de mare încît să se poată deduce din ea necesitatea dizolvării Parlamentului
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
poată deduce din ea necesitatea dizolvării Parlamentului. Îndealmintrelea "Romînul" evită cu precauțiune de-a da o dezmințire formală știrii ce-am adus-o eu că în septemvrie se vor dizolva Camerele pentru a câștiga ocazia de-a convoca numaidecât o Constituantă, o știre pe care-a confirmat-o atât corespondentul oficios al lui Ioan Brătianu, care informează pe "Noua presă liberă", cât și corespondentul "Independenței belgice" care, după toată aparența, se inspiră asemenea din sorginți oficioase. Asemenea se lasă cu totul
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
și drepturile alegătorilor ar fi desigur cel mai rău ales. Câte ademeniri nu s-ar putea răspândi într-o țară nenorocită și săracă daca o influență vecină ar voi să le semene? În preziua sau în timpul unui război alegeri de Constituantă ar însemna încolțirea tuturor ambițiunilor și trezirea acută a tuturor durerilor și nemulțumirilor. N-avem nevoie a adăuga că s-ar afla pururea cineva care să se folosească de ele și că speranța și interesul sunt acei sofiști admirabili, acei
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
ale sistemului parlamentar și constituțional întru - un stat democratic ca al nostru. Prin urmare este datoria atât a opozițiunii cât și a adevăraților liberali d' a nu se face complicii unei revizuiri constituționale ce s-ar vota de o Cameră constituantă care nu reprezintă decât voința atotputernică a guvernului. Coranul a vorbit. O modificare a Constituției făcută de un singur partid e absolut ilegitimă. Ea ar fi un act ilegal. E datoria adevăraților liberali de a nu se face complicii revizuirii
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
pentru declamațiunile nesocotite ale oficialului d. Petre Grădișteanu, declamațiuni cari nu sunt câtuși de puțin ale unei persoane private, cum zice mincinos comunicatul. D. Petre Grădișteanu a avut situațiunea de leader al majorității în fostul Senat, astăzi este deputat în Constituantă și unul din purtătorii steagului moralității rosettești în cestiunea revizuirii. El este Benjaminul președintelui Consiliului, va să zică nu este o persoană privată și fără nici un rol oficial la acea solemnitate și, oricât de binevoitor ar fi d. Grădișteanu pentru guvernul de
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
nostru. În Franța tonul fundamental al orchestrei politice îl dă generalul Boulanger. El pretinde a simți o iubire aprinsă pentru Republică, însă afirmă totodată că ea e siluită de Camere, de miniștrii, de prezident; deci cere revizuirea Constituțiunei și o Constituantă. El impută Camerelor corupțiune, dar pentru agitațiunea sa proprie nu se sfiește a recurge la ajutoarele pecuniare ale inamicilor Republicei. El promite a fi Gambetta și Bonaparte într-o persoană și-n adevăr are câte ceva comun cu ei amândoi. Ca
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
unul dintre cele mai prețioase drepturi ale omului; orice cetățean poate așadar să vorbească, să scrie, să tipărească liber, dar va răspunde pentru abuzul de aceste libertăți în cazurile prevăzute de lege." Suprimînd sistemul corporativ și principiul cenzurii prealabile, Adunările Constituante din 1789, prin celebrul articol 11 din Declarația Drepturilor, elimină, în cîteva luni, un sistem de apărare vechi de trei secole. Doar pentru moment: înmulțirea "foilor" (care sporesc cu aceeași incoercibilă voioșie în 1848, în timpul Comunei, al Eliberării și chiar
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
necesară, dar nu suficientă, o constituie criza guvernamentală. Pe scurt, dizolvarea Parlamentului este cvasi-imposibilă. Dar dacă președintele nu poate dizolva Parlamentul după propria sa voință, nici provocarea crizei guvernamentale nu stă în puterile sale constituționale. Motivul este aceeași preocupare a constituantului de a asigura funcționalitatea sistemului, preocupare întărită prin revizuirea constituțională din 2003. Conform prevederilor Constituției, premierul și cabinetul său răspund politic numai în fața Parlamentului, cel care acordă votul de încredere, respectiv de neîncredere. În această relație, prerogativa președintelui este de
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
sfârșit, ea presupune o densitate, un fel de arc electric, o iluminare a cărnii. în schimb, fericirea este constituită din suma plăcerilor trecute și viitoare. Dacă dimensiunea temporală a plăcerii coincide cu clipa, cea a fericirii trimite la cei trei constituanți ai timpului în ansamblul său: trecut, prezent, viitor. Amintirea unei plăceri, așteptarea și dorirea unei plăceri sunt tot atâtea moduri de a genera o bucurie care structurează și constituie fericirea. în felul său, Aristip definește hedonismul ca fiind metoda eudemonismului
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
-și poată folosi influența și Înțelepciunea pentru construirea socialismului. Nu Însemna, după cum considerau Lenin și Troțki, ca un cerc restrâns de lideri de partid să exercite o putere dictatorială În numele proletariatului. Rosa Luxemburg considera că propunerea lui Troțki - ca adunarea constituantă să nu se reunească, deoarece Împrejurările se schimbaseră de la alegerea ei - era o terapie mai rea decât boala Însăși. Concentrând puterea absolută În mâinile a atât de puțini oameni, bolșevicii „secaseră fântâna experienței politice și izvorul acestei dezvoltări ascendente șevoluția
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
000 de membri ai P.C.(b) în aprilie 1917; a mai pierdut Partidul membri până la preluarea puterii; este posibil. Chiar această cifră nu contrazice ideea de minoritate. Este semnificativ și faptul că în alegerile de la sfârșitul anului 1917 pentru Adunarea Constituantă bolșevicii nu dețin mai mult de 25% din voturi. Însuși Lenin va observa, mai târziu, că „bolșevicii au avut preponderență copleșitoare de forțe în momentele decisive și în punctele decisive (Petrograd, Moscova, Flota Balticii). Adversarii erau mai numeroși, dar erau
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
a legitima, a disimula 9. Căci între privirea critică asupra mitului și aceea credulă intervine, perturbator, factorul de putere. Nu ne surprinde, deci, că universitățile epocii moderne cheltuiau enorm • Paul Veyne, Au crezut grecii în miturile lor? Eseu despre imaginația constituantă, traducere de Bogdan Ghiu, București, Editura Univers, Budapesta, CEU Press, 1996, p. 21. • Ibidem. • Ibidem, p. 50. • Georges Gusdorf, Mit și metafizică. Introducere în filosofie, traducere de Lizuca PopescuCiobanu și Adina Tihu, Timișoara, Editura Amacord, 1996, p. 127. • Lucian Boia
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
exterioară“, justificând cu „obiectivitate“ pertinența enunțurilor postulate 37. Astfel, revoluția proletară, marea idee a lui Marx, era acea „rațiune pură“ care mima realitatea, prin intermediul ei doctrina urmând să își valideze ipotezele propuse chiar de ea însăși 38. Aderarea la imaginația constituantă a marxismului e o modalitate de credință care, la nivelul ei, trimite la un mod de posesie asupra adevărului, la o formă de supunere simbolică 39. Dar să nu mizăm prea mult pe aspectele coercitive din Uniunea Sovietică sau din
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
preambul 37. Alții au argumentat că a nu menționa creștinismul, care a jucat un rol determinant În istoria Europei, este de neiertat. Majoritatea totuși au fost după cum arată Anna Palacio, fost ministru de Externe al Spaniei și membru al convenției constituante, care a argumentat că „singurul nostru standard este secularismul”38. Un diplomat francez s-a exprimat chiar mai fără menajamente: „Nu ne place Dumnezeu”39. Nu numai Dumnezeu a fost trecut cu vederea. Există numai o singură referință la proprietate
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Pub.Rec.Off.-L, Foreign Office, Turkey, vol. 8, f. 26v., la ANIC, colecția Microfilme Anglia, rola 123. </ref>. Ministrul român a negat, adăugând, Însă, că s-a discutat, În schimb, despre problema succesiunii, care va trebui reglementată de viitoarea Constituantă <ref id="63"> 63 Ibidem, vol. 8, f. 27. </ref>. Același Boerescu a mai declarat că, deocamdată, Rusia se opune ideii regatului <ref id="64">64 Ibidem. </ref>, date fiind relațiile foarte reci de la acel moment, și că este posibil
PROCLAMAREA REGATULUI ROMÂNIEI ÎN ACTELE DIPLOMATICE EXTERNE DIN ANII 1866-1881. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SUZANA BODALE () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1248]
-
de prezentarea vieții și operei lui I. Heliade-Rădulescu. Sunt selectate poeziile O noapte pe ruinele Târgoviștei, Zburătorul, La Schiller, Margarita, Viața sau Androginul, în timp ce scrierilor în proză ale lui Heliade li se preferă un discurs din 1866 rostit în fața Adunării Constituante. Urmează selecții din scrierile lui D. Bolintineanu, Gr. Alexandrescu, iar în aprilie 1889 se dedică un număr lui Mihai Eminescu. Se întocmesc apoi alte antologii, din opera lui Ion Ghica, V. Conta, V. Alecsandri, Cezar Bolliac, N. Bălcescu, Gh. Asachi
NOUA BIBLIOTECA POPULARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288479_a_289808]
-
intentat împotriva sa, ca și a altor foști miniștri conservatori, de către guvernul liberal (i se imputase, între altele, acordarea unor burse de studii în străinătate lui A. Lambrior, G. Panu, G. Dem. Teodorescu, Spiru Haret, C. Meissner). Reales în Adunarea Constituantă la 4 mai 1879, se distinge prin spiritul său de larg umanism, cu prilejul discutării regimului juridic al străinilor din România. Trăind din avocatură, M. nu neglijează preocupările literare, continuând să găzduiască în casa sa, așa cum o făcuse și la
MAIORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287962_a_289291]