657 matches
-
de domeniul expertului diplomatic, și nu al celui în politică internă. Dar Allison a atenuat și mai mult asumpția raționalității interesului național din teoriile realiste ale relațiilor internaționale. El a pus convingător în lumină impactul endemic, și nu doar ocazional constrîngător, al politicii interne asupra celei externe. În cele din urmă, cercetarea sa a fost concepută în așa fel încît să admită necesitatea construirii de modele pentru interpretarea istoriei diplomatice, dar și să își limiteze orizontul la un fel de tip
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
a normelor sociale care se înscriu în sfera noțiunii de "moralitate". Acest nivel include solicitări ferme sau constrângeri în ceea ce privește comportamentul individului. Fiecare cultură insistă pe aceste norme sociale care sunt considerate necesare pentru stabilitatea și prosperitatea grupului. Ele sunt norme constrângătoare ce reflectă în substratul lor valorile și credințele grupului, ideile lui fundamentale de bine și de rău. Ele sunt strict obligatorii și nerespectarea lor atrage sancțiuni juridice și de altă natură. Legile sunt norme sociale însoțite de prevederi obligatorii și
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
în hotărârea accepțiunilor („Este denumită de noi o donna demonicata pornind de la punctul de vedere al mentalității medievale, deoarece, privită dintr-o perspectivă modernă, apare în ipostaza de personaj bine conturat, rotund, care se revoltă contra unui sistem social inegal, constrângător, injust, dobândind astfel valențe pozitive” p. 16 și p. 57 pentru donnele angelicate). Viziunea asupra universului și a vieții, prezentată prin intermediul capodoperelor medievale, pune problema pendulării autorilor între două extreme, uneori misogini, alteori protofeminiști, dar dincolo de această ezitare, pe care
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
avea o viață. Este denumită de noi o donna demonicata pornind de la punctul de vedere al mentalității medievale, deoarece, privită dintr-o perspectivă modernă, apare în ipostaza de personaj bine conturat, rotund, care se revoltă contra unui sistem social inegal, constrângător, injust, dobândind astfel valențe pozitive. Donna demonicata nu face un pact cu maleficul pentru dobândirea unor bunuri materiale sau spirituale, ci cu destinul, cu viața, pariază cu sine însăși că are calitățile și voința de a se impune în universul
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
acela de a nu urma exemplul femeii obediente până peste marginile firii. Femeia locvace, recte târgoveața din Bath, își folosește cuvintele ca adevărate arme, avem un adevărat război al sexelor în planul acesta al discursurilor rostite, este răbufnirea feminină închisă constrângător de o societate patriarhală misogină. Negustorul, dar și hangiul, alți pelerini din universul Povestirilor din Canterbury, trăiesc experiența unor căsnicii nefericite, soțiile lor se remarcă prin violență, agresivitate, autoritate și dorință de a controla totul. Certăreața soție a lui Harry
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
preluat din opera lui Boețiu sau din Romanul Trandafirului, opere pe care, de altfel, le-a tradus în limba engleză. Apare și în Povestirea scutierului, atunci când șoimanca își portretizează iubitul trădător și subliniază nevoia acerbă de libertate, de evadare din constrângătoarele precepte și canoane patriarhale, ce atentau nu doar fizic, ci și emoțional, la posibilitatea femeii de a se manifesta ca o creatură independentă în cadrul căsătoriei, dar și al relațiilor amoroase.87 Exemplele din regnul animal, deși de o factură simplă
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
apreciază personajele feminine, este un filogin pentru că le conferă o putere subversivă față de un sistem patriarhal vetust.461 Discursul nevestei din Bath ne permite să identificăm o încercare a personajului feminin de a se autodefini, de a depăși barierele impuse constrângător de limbaj sau de societate. Târgoveața este o autoritate în domeniul ei, poate fi comparată cu personaje istorice cum ar fi Christine de Pisan sau Simone de Beauvoir. „Deși reprezintă un personaj literar, deseori este abordată în critica literară într-
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
de „virilă” ca cea a întreruperii firului vieții), dar toată tragedia ar fi putut fi evitată dacă cei doi îndrăgostiți ar fi fost mai experimentați, dacă societatea din care făceau parte nu le-ar fi impus niște reguli atât de constrângătoare, nu i-ar fi împins la o moarte inutilă și, de aceea, cu atât mai dureroasă. Didona, femeie puternică, întemeiase Cartagina, nu este lipsită de farmec: „Ca soarele frumoasă-ntre frumoase,/ [...] Își dobândise strălucit renume/ De lamură-a reginelor din
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
Nu mai sunt distanțați de personajele lor, se află de fapt, prin intermediul naratorilor, în mijlocul acestora (este cazul lui Chaucer, prin naratorul care îi poartă numele). Boccaccio și Chaucer aduc eliberarea dintr-un mediu preponderent teologic, saturat de canoane și precepte constrângătoare (care are ca emblemă angelicul, ce în povestirile lor va cunoaște o demitizare), spre o lume dezordonată, dar firească și pitorească 1048 (aceea a demonicului, ilustrând mai mult dionisiacul sau epicurismul), doi termeni ce constituie, în cadrul abordării noastre, concepte de
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
același timp, mijlocul și rezultatul practicilor pe care le organizează În mod recursiv. Structuralul nu este «exterioră agenților În calitate de urme mnezice și actualizat În practicile sociale, el este, În sens durkheimian, mai mult «interioră activităților acelora. Structuralul nu este numai constrângător, el este, În același timp, constrângător și abilitant.”<footnote Giddens Anthony, La constition de la société, Paris, PUF, 1987, p. 25. footnote> Caracterul complex al comportamentelor omului În organizație și față de organizație impune un studiu multidisciplinar. Prezentăm o definiție a comportamentului
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
pe care le organizează În mod recursiv. Structuralul nu este «exterioră agenților În calitate de urme mnezice și actualizat În practicile sociale, el este, În sens durkheimian, mai mult «interioră activităților acelora. Structuralul nu este numai constrângător, el este, În același timp, constrângător și abilitant.”<footnote Giddens Anthony, La constition de la société, Paris, PUF, 1987, p. 25. footnote> Caracterul complex al comportamentelor omului În organizație și față de organizație impune un studiu multidisciplinar. Prezentăm o definiție a comportamentului organizațional: „Studiul comportamentului uman, a atitudinilor
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
sens, teoriile colectiviste dau o prioritate cadrelor (factorilor) economice, organizaționale (uneori, naturale, demografice) care determină sensul de acțiune a indivizilor (ca actor economic, organizațional), diminuând rolul managerilor. În cazul unor teorii care apelează la factori de natură religioasă, elementul determinant (constrângător și generator al direcției de acțiune) este biserica (nu credința individului). Teoriile colectiviste consideră că ordinea socială, structura și cerințele organizațiilor există, că ele controlează individul. Intrând Într-o organizație, Într-o firmă, individul găsește o ordine bine constituită pe
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
ordin subiectiv (cunoașterea, folosirea simbolurilor, comunicarea) și a „reificării” propriilor noastre imagini despre lumea socială. Comparând teoriile (amintite și altele posibile), observăm o asemănare esențială: unilateralitatea lor. Fiecare dintre teorii surprinde un aspect al realității sociale (elemente structurale constituite și constrângătoare sau rolul activ, creator al agentului), În „spațiul” lor de analiză, teoriile (parțiale fiind) dau imagine folositoare, cu condiția de a nu uita că ele sunt parțiale și, de aceea, se cere a fi luate În complementaritatea lor. Pentru a
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
Față de Moreno, care scoate consensul dintre membrii grupului ca stare optimă a acestuia, Kurt Lewin adaugă conflictul, starea de tensiune ca generatoare de dinamică. Moreno pusese În lumină și un alt element al vieții sociale În organizarea informațiilor. Față de dominanța constrângătoare a normelor, a relațiilor oficiale (formale) managerial constituite, relațiile informale pun pe prim plan aspecte legate de procesele libere, voluntare, preferențiale În domenii foarte diferite (inclusiv cele de conducere). „Grupurile formale sunt acele grupuri create deliberat de către manageri și având
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
diverse (interioare: om-organizație și exterioare: organizație-mediu). Mai multe orientări s-au constituit de-a lungul timpului: 1) perspectiva actorilor sociali, care aduce În discuție problema comportamentelor; 2) perspectiva integrării, ce ridică problema mecanismelor de asigurare a cooperării și a normelor constrângătoare; 3) analizele care lărgesc aria de interes prin punerea În discuție a așa-ziselor „frontiere ale organizației”, care tratează problema raportului organizației cu mediul; 4) discutarea autonomiei organizațiilor, care atrage atenția asupra efectelor organizaționale și se centrează asupra dinamicii endogene
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
în hotărârea accepțiunilor („Este denumită de noi o donna demonicata pornind de la punctul de vedere al mentalității medievale, deoarece, privită dintr-o perspectivă modernă, apare în ipostaza de personaj bine conturat, rotund, care se revoltă contra unui sistem social inegal, constrângător, injust, dobândind astfel valențe pozitive” p. 16 și p. 57 pentru donnele angelicate). Viziunea asupra universului și a vieții, prezentată prin intermediul capodoperelor medievale, pune problema pendulării autorilor între două extreme, uneori misogini, alteori protofeminiști, dar dincolo de această ezitare, pe care
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
avea o viață. Este denumită de noi o donna demonicata pornind de la punctul de vedere al mentalității medievale, deoarece, privită dintr-o perspectivă modernă, apare în ipostaza de personaj bine conturat, rotund, care se revoltă contra unui sistem social inegal, constrângător, injust, dobândind astfel valențe pozitive. Donna demonicata nu face un pact cu maleficul pentru dobândirea unor bunuri materiale sau spirituale, ci cu destinul, cu viața, pariază cu sine însăși că are calitățile și voința de a se impune în universul
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
acela de a nu urma exemplul femeii obediente până peste marginile firii. Femeia locvace, recte târgoveața din Bath, își folosește cuvintele ca adevărate arme, avem un adevărat război al sexelor în planul acesta al discursurilor rostite, este răbufnirea feminină închisă constrângător de o societate patriarhală misogină. Negustorul, dar și hangiul, alți pelerini din universul Povestirilor din Canterbury, trăiesc experiența unor căsnicii nefericite, soțiile lor se remarcă prin violență, agresivitate, autoritate și dorință de a controla totul. Certăreața soție a lui Harry
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
preluat din opera lui Boețiu sau din Romanul Trandafirului, opere pe care, de altfel, le-a tradus în limba engleză. Apare și în Povestirea scutierului, atunci când șoimanca își portretizează iubitul trădător și subliniază nevoia acerbă de libertate, de evadare din constrângătoarele precepte și canoane patriarhale, ce atentau nu doar fizic, ci și emoțional, la posibilitatea femeii de a se manifesta ca o creatură independentă în cadrul căsătoriei, dar și al relațiilor amoroase.87 Exemplele din regnul animal, deși de o factură simplă
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
apreciază personajele feminine, este un filogin pentru că le conferă o putere subversivă față de un sistem patriarhal vetust.461 Discursul nevestei din Bath ne permite să identificăm o încercare a personajului feminin de a se autodefini, de a depăși barierele impuse constrângător de limbaj sau de societate. Târgoveața este o autoritate în domeniul ei, poate fi comparată cu personaje istorice cum ar fi Christine de Pisan sau Simone de Beauvoir. „Deși reprezintă un personaj literar, deseori este abordată în critica literară într-
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
de „virilă” ca cea a întreruperii firului vieții), dar toată tragedia ar fi putut fi evitată dacă cei doi îndrăgostiți ar fi fost mai experimentați, dacă societatea din care făceau parte nu le-ar fi impus niște reguli atât de constrângătoare, nu i-ar fi împins la o moarte inutilă și, de aceea, cu atât mai dureroasă. Didona, femeie puternică, întemeiase Cartagina, nu este lipsită de farmec: „Ca soarele frumoasă-ntre frumoase,/ [...] Își dobândise strălucit renume/ De lamură-a reginelor din
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
Nu mai sunt distanțați de personajele lor, se află de fapt, prin intermediul naratorilor, în mijlocul acestora (este cazul lui Chaucer, prin naratorul care îi poartă numele). Boccaccio și Chaucer aduc eliberarea dintr-un mediu preponderent teologic, saturat de canoane și precepte constrângătoare (care are ca emblemă angelicul, ce în povestirile lor va cunoaște o demitizare), spre o lume dezordonată, dar firească și pitorească 1048 (aceea a demonicului, ilustrând mai mult dionisiacul sau epicurismul), doi termeni ce constituie, în cadrul abordării noastre, concepte de
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
riscau să pună probleme Într-o bună zi. Pe de altă parte, dădea dovadă de o posesivitate pe care cu greu o suportam. S-a Întâmplat pe nepusă masă: dintr-odată, n-am mai răbdat. Totul În această relație devenise constrângător, sufocant. M-am hotărât să o rup. Nu a fost dureros, așa că am avut o senzație de libertate absolut Îmbătătoare, chiar și În momentele când mă simțeam apăsată de singurătate. c) Tranzitele lui Uranus la Mercur Conjuncție Dispoziție: Iată un
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
relațională activă, prieteni originali... Capcană: Să sacrifici prezentul pentru viitor, și tot ce-ai dobândit, pentru noutate... Opoziție sau careu Dispoziție: În majoritatea timpului, individul este nerăbdător și intransigent cu cei cu care Își Împarte viața. Dacă situația lui este constrângătoare Într-un fel sau altul, va lua măsuri radicale cu scopul de a se simți mai liber. Atât În plan afectiv, cât și artistic, adoptă adesea o atitudine provocatoare. Evenimente: În majoritatea cazurilor, avem de-a face cu schimburi importante
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
În propria lor educare, precum și (2) să conceapă un proces instructiv care să creeze cadrul și să furnizeze ocaziile necesare verificării prin practică a eficienței calificării dobândite. Desemnat și prin formula „absența funcției sociale a tineretului" În epoca contemporană, statutul constrângător rezervat studentului de educația superioară tradițională poate fi și un rezultat al decalajului crescând Între momentul maturizării biologice — care tinde să devină mai timpurie datorită schimbării caracterului alimentației și creșterii standardului de viață —, și acela al maturizării sociale, marcat de
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]