4,131 matches
-
astăzi suntem suma experiențelor trecute, dar mâine vom fi rezultatul deciziilor și acțiunilor pe care le facem astăzi. Sper ca această carte să aibă un mare succes, să ajute (chiar și În mică parteă fetele care au căzut pradă prostituției, constrânse fiind. Închei prin a spune că tu, la fel ca noi toți, faci parte dintr-un sistem social, și dacă am contribui un pic la această societate, lumea ar fi Într-adevăr mai bună. Îți urez o lectură plăcută. Cele
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
dezorganizate, sărace, incapabile de a le oferi un climat optim de dezvoltare psihosocială. De cele mai multe ori fetele au mari deficiențe culturale și educaționale, fapt repercutat nefast asupra orizontului lor de evoluție profesională, astfel Încât ajung să accepte acest gen de meserii constrânse de nevoile materiale sau pur și simplu să se complacă În starea de moment, descurajate de lipsa altor oportunități de (reăintegrare În piața muncii. De asemenea, experiențele traumatizante suferite În perioada adolescenței sau chiar În copilărie le-au creat predispoziții
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
sprijinul soțului pentru satisfacerea necesităților curente: „... nu a stat la mila tatălui meu, a avut tot timpul banii ei puși deoparte; dacă și-a dorit să-și cumpere o bluză, o pereche de pantofi, Își cumpăra, niciodată nu a fost constrânsă, sau banii ei să Îi țină tata...”. De asemenea, Karina nutrește un respect deosebit față de bunica ei, o femeie integră, sufletistă, care i-a fost alături În momentele dificile, fata afirmând că: „...o persoană mai curată și mai cinstită ca
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
și disprețite de toți cei pe care i-au desfătat o clipă. Femeile care acceptă să practice prostituția nu fac acest lucru din plăcere, ci mai degrabă din plăcerea anticipării (din plăcerea de a visa la ceva mai bună, și constrânse de situația economică dificilă În care se află, sau de alte persoane care le exploatează folosind violența fizică, viclenia sau șantajul. De cele mai multe ori decizia este Înlesnită de climatul sociofamilial pauper, subcultural, agresiv, acest mediu de dezvoltare predispunând persoanele În
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
românce și una din ele m-a ajutat să scap de locul unde stăteam și de așa-zișii mei prieteni...”. Dintre toți subiecții intervievați, Karina este singura căreia nu i se propune o astfel de ocupație și nici nu este constrânsă să o accepte, ea fiind cea care solicită benevol ajutorul unui prieten pentru a și găsi un serviciu bine plătit: „... l-am rugat să Îmi găsească un loc de muncă, dar nu un loc de ăla... să stau vânzătoare pentru
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
incluzând aici activități diverse, de la dansuri lascive În cluburi de noapte până la prostituția propriu-zisă. Pentru sublinierea acestor diferențe, aspectele relevante ale povestirilor celor patru subiecți vor fi expuse rezumativ mai jos, Într-o manieră schematică: Amelia acceptă să se prostitueze constrânsă de lipsa mijloacelor subzistențiale, decizia fiindu-i „Înlesnită” de abuzurile sexuale suferite În copilărie. Dă curs primei oferte venite În acest sens, ajunge să aibă succes În domeniu, devine chiar independentă financiar, Însă se Îndrăgostește și ramâne Însărcinată. După ce este
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
a determinat-o să devină dansatoare. Dincolo de aceste diferențe putem identifica și o serie de asemănări În privința manierei În care fetele Își exercită ocupația actuală - aceea de dansatoare. În afara necesităților materiale, nimic nu le condiționează să lucreze aici, ele nefiind constrânse În nici un fel să Își mențină locul de muncă. Singurile cerințe care li se impun sunt legate de respectarea regulilor localului și a normelor generale de conduită. Situațiile În care fetele oferă „extra servicii” unor clienți sunt liber asumate, aceste
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
la ea este faputul că niciodată nu a stat la mila tatălui meu, a avut tot timpul banii ei puși deoparte; dacă și-a dorit să-și cumpere o bluză, o pereche de pantofi, Își cumpăra, niciodată nu a fost constrânsă, sau banii ei să Îi țină tata. Ăsta e lucrul care mi-a plăcut cel mai mult și pe care l-am luat drept exemplu. Tata s-a născut Într-o familie de oameni bogați... asta e ca În basme
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
și am avut ocazia să observăm astfel de reclamații În Iași până și În contra unei case situată exact la periferia orașului, fără să mai menționăm pe acelea contra celora din centre mai populate. Bordelurile reamintesc sclavia: pensionarele din bordel sunt constrânse de a Îndeplini condițiile patronilor, care Întotdeauna nu le lasă din câștigul lor, decât strictul necesar existenței. Toate acestea n-au cel puțin scuză, că În bordel nu se transmit bolile venerice. Poliția, care primează În controlul prostituției reglementate, nu
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
angajat. El dictează dispoziții legale referitoare la condițiile minime ale muncii privind sănătatea și securitatea În muncă, salariile și timpul de muncă. Legea nu poate fi folosită doar pentru a stabili standarde minime privind negocierile colective, dar, de asemenea, poate constrânge acordul cu angajații. Tot statul asigură servicii de conciliere, mediere și arbitrare. Într-un studiu comparativ privind Canada și Marea Britanie, sistemul canadian al relațiilor de muncă a fost văzut ca generând mai multe conflicte la locul de muncă decât cel
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
era neîncetat silit de către Victoria să participe și la care el se ducea mereu fără niciun pic de tragere de inimă. Despre asta, am mai vorbit mai devreme. Totuși, întro discuție mai veche a celor doi, el aproape că fusese constrâns să promită că se va duce, fără excepție sau ezitare, la biserică, așa cum se cuvine, întocmai „după cum știm că este rânduiala din bătrâni”. Peste puține minute, slujba începea. Șerban nu se grăbea, însă, deloc; nu simțea c-ar trebui s-
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
râd în nas, "du-te bă de aici, doar nu o să ne pui să repetăm tâmpenii, nu suntem găini, ne-ai spus cum trebuie jucată piesa, am înțeles, doar nu ne crezi idioți". Fetele sunt mai docile, ele pot fi constrânse mai ușor, amenințate că le dai afară dacă nu joacă cum le cânți. Acestea behăie după el ca niște oi, spre deliciul bandiților de ingineri. Ăștia le călăresc pe bietele fete și la propriu, și la figurat. Fiecare are curviștina
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
mea, fără Însă a-l poseda”. Posesiunea, suspendând detențiunea, trebuie gândită conform conceptelor intelectuale, astfel fiind posibilă o legislație universal validă. Posibilitatea unei astfel de posesiuni raționale pure, minus detențiunea, are ca rezultat o antinomie, de aceea rațiunea omenească este constrânsă să deosebească posesiunea ca fenomen de cea care nu poate fi gândită decât cu ajutorul intelectului. Liberul arbitru nu ar putea fi respectat, decât dacă fiecare individ este reciproc constrâns, În ceea ce privește ceea ce este exterior al său. Această obligativitate este rezultatul unei
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
-o În lipsa actului meu juridic”. Însă, specifică Immanuel Kant, numai voința universală colectivă, deținătoare a puterii, poate oferi fiecăruia garanția posesiunii exterioare, În domeniul situației civile, și nu voința unui singur individ poate avea valoare de lege universală care să constrângă pe toată lumea. Filosoful german definește ca fiind garanția posesiunii cuiva asupra unui obiect. Astfel, dreptului Îi corespunde, pe de o parte datoria, iar, pe de altă parte, lucrul exterior. Aceasta este definiția nominală a dreptului real, iar cel dintâi posesor
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
la nivel individual, creează calitatea de cetățean. Atributele juridice ale cetățeanului sunt: libertatea legală de a se supune doar legii la care a aderat, egalitatea civilă, prin intemediul căreia cetățenii se supun doar aceluia Înzestrat cu facultatea morală de a constrânge, și ultimul atribut, independența civilă sau personalitatea civilă, conform căreia el singur este reprezentantul legal al propriilor sale interese. Conducătorul statului nu poate și nici nu trebuie să dețină rolul judecătorului, ci el instituie doar, judecători din rândul poporului. Deci
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
și spațiul fizic este, dimpotrivă, esențial comunicabilă prin elementul rațional pe care-l conține și care exprimă realitatea. Elementul interior, susceptibil de judecată morală, nu poate fi direct influențat sau modificat printr-o acțiune exterioară. Este inutil să Încercăm să constrângem pe cineva prin forță să-și schimbe convingerile ultime sau sentimentele; aceasta este o imposibilitate de principiu din cauza Însăși naturii vieții noastre interioare imediate. Totuși, cineva poate fi constrâns la o acțiune exterioară. O forță materială nu poate acționa decât
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
sau modificat printr-o acțiune exterioară. Este inutil să Încercăm să constrângem pe cineva prin forță să-și schimbe convingerile ultime sau sentimentele; aceasta este o imposibilitate de principiu din cauza Însăși naturii vieții noastre interioare imediate. Totuși, cineva poate fi constrâns la o acțiune exterioară. O forță materială nu poate acționa decât asupra altei forțe materiale și niciodată asupra convingerilor morale ale unei persoane. Trebuie remarcat faptul că În aceste considerații poate fi găsită sursa diferenței dintre sancțiunea morală și sancțiunea
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
astfel de facultate. Fără Îndoială Însă, Îi rămâne o oarecare libertate, acordată În mod expres de către lege, care este lăsată, În anumite limite, la aprecierea judecătorului. Până și În dreptul penal, unde, mai mult decât În oricare altă parte, judecătorul e constrâns să se țină strict de lege, I s-a lăsat o anumită marjă, pentru ca să poată măsura pedeapsa după gravitatea diferită a delictelor, ținândseama de Împrejurări. Mai amintim apoi că, atunci când lipsește o normă care să reglementeze În mod direct un
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
aprecierii rămâne, Însă, Întotdeauna același: „acțiunea umană În Întregimea ei”. Dreptul are deci atât aspecte obiective cât și aspecte subiective, Într-o dinamică reală unitară. B. Caracterul coercibilității este propriu numai dreptului. „Coercibilitatea - scrie del Vecchio -, adică posibilitatea de a constrânge la Îndeplinire, derivă din faptul că Dreptul este o limită, o frontieră Între acțiunea mai multor subiecte. Trecerea acestei frontiere de către una din părți, implică posibilitatea celeilalte de a respinge”. Giorgio del Vecchio explica specificitatea normativității juridice. El subliniază faptul
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
corporative, compuse din persoane exercitând aceeași profesiune, artă sau meserie, În scopul de a proteja, prin reguli proprii, interesele grupului lor. Există câteva exigențe raționale, cum ar fi: − Adeziunea la asociațiile sindicale trebuie să fie liberă; nimeni nu poate fi constrâns să participe la ea; fiecare putând să exercite liber o profesiune, o artă sau o meserie, fără o adeziune de acest gen; − mai multe asociații sindicale de o aceeași specie sau categorie pot să se constituie legitim pe picior de
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
Unicul și proprietatea Sa unde se afirmă: „Viața individuală și Statul sunt puteri inamice mortale, Între care nici o pace perpetuă nu este posibilă”. „Statul are totdeauna și numai scopul de a limita individul, de a-l supune, de a-l constrânge printr-o generalitate oarecare; el durează până la faptul ca individul să nu fie total integrat, și este numai limitarea deschis exprimată de eul meu, de limitația mea, de sclavajul meu”. „De asemenea, noi doi, Statul și eu, suntem dușmani”. „Statul
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
Dacă se pleacă de la conceptul că Voința Statului e absolut liberă - Înțelegând libertatea În sensul de putere arbitrară - nu e ușor de Înțeles cum, la un anumit moment dat, fie chiar prin efectul propriei sale voințe, un Stat poate fi constrâns, adică Împiedicat de a voi În mod divers”. Unii filosofi ai Dreptului (precum Lasson!) au ajuns, În mod logic, la concluzia că nu există un adevărat Drept internațional. Desigur, se admite În mod empiric, faptul că diferite State au raporturi
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
puteam să am? Luasem obiceiul să ies în fiecare zi, la asfințitul soarelui. Nu știu de ce, mă încăpățânasem să găsesc pârâul, chiparosul și tufa de nuferi. Mă obișnuisem cu plimbarea cum mă obișnuisem cu opiul; era ca și cum o forță mă constrângea să fac asta. În timp ce mergeam, nu mă gândeam decât la ea, la prima viziune pe care am avut-o despre Ea, și voiam să găsesc locul unde O văzusem în a treisprezecea zi, după Nouruz. Dacă aș fi găsit locul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
alegându-le pe acelea care mă frapaseră. Un crochiu, oricât de sobru ar fi el, trebuie să trezească o impresie, să aibă un suflet. Eu, care mă obișnuisem să execut desene în serie pe pielea truselor de scris, mă vedeam constrâns să-mi pun la treabă inteligența pentru a exprima idealul, pentru a reda, adică, ceea ce imaginația mea atribuia fizionomiei sale în mod obsedant. Trebuie să privesc fața, să închid ochii și apoi să transpun pe hârtie liniile pe care le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
umerii. Îmi venea să intru în pământ. Dacă aș fi avut putere, i-aș fi dat o palmă zdravănă cadavrului care ne contempla cu o mutră disprețuitoare. Ce infamie! Înspăimântat, am fugit în camera mea. Din cauza acestei ușuratice... Poate fusese constrânsă la o astfel de comedie pentru a mă forța să mă căsătoresc cu ea. Deși frate de lapte, trebui s-o iau de soție, pentru a salva onoarea familiei, căci fata nu era virgină - nu știam lucrul ăsta, de fapt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]