1,615 matches
-
Voronca, autor al manifestelor Aviograma („75HP”), Gramatică, Arhitectura („Punct”), din care nu lipsesc accentele dadaiste și futuriste, dar și al unor texte izvorâte din voința de sincronizare: Hidrofil, Strofă I, Strofă II. Primii noștri avangardiști se arată deschiși la sugestii constructiviste venite din dadaism (negarea convențiilor poetice, anularea subiectivității creatorului etc.), dar mai cu seamă din futurism (energetismul, scriitura „de aparat Morse”, proprie unui „secol-viteză”, disprețul pentru metafizică ori pentru arta ca mimesis). Ilarie Voronca, St. Roll, Ion Vinea practică o
AVANGARDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285502_a_286831]
-
T. Marinetti stă alături de Tristan Tzara, André Breton și Louis Aragon, iar articolul Reabilitarea visului de Geo Bogza (34/ 1931) e urmat de manifestul Poezia agresivă sau despre poemul reportaj al lui Paul Sterian, care amintește de agresivitatea primelor texte constructiviste. Un concept central, suprarealitatea, preluat din Second manifeste du surréalisme al lui Breton, va fi comentat în numărul 28 din 1929. Dar formula poetică promovată la „unu” privilegiază simbioza unor orientări diferite într-un fenomen literar distinct. Din suprarealism sunt
AVANGARDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285502_a_286831]
-
luptele de la Oituz, iar sfârșitul primului război mondial îl găsește elev-plutonier în Regimentul 10 Roșiori. Imediat după război, devine membru al Partidului Național Țărănist Democrat, condus de N. Lupu, și se lansează în gazetărie. Este director al „revistei de artă constructivistă” „Punct” (1924-1925), în paginile căreia semnau Șt. Roll, F. Brunea-Fox, F. Aderca, Marcel Iancu, I. Vinea, Ilarie Voronca. Obiectivul declarat al publicației viza găsirea unor forme noi de exprimare artistică și contestarea literaturii conservator-paseiste. Între autorii violent atacați se aflau
CALLIMACHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286044_a_287373]
-
serioase, mintea mea mă zgândăre în legătură cu banii, Selina, erecțiile, Fiasco-ul. Eu încerc, dar și încercarea artei e prea grea. Grea, grea de tot. Eu și cu Martina am fost la tot felul de expoziții. Am fost la o expoziție constructivistă undeva în East. Prăjini tremurătoare de Armindeni, și corturi indiene de bârne, îndoituri spastice de beton și oțel, pisoaruri ciobite. Am fost la o expoziție modernistă nu departe de Park. Cărți de joc sfâșiate, piese de șah, table de la jocul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
Parazitologie. Geriatrie, G. Bouvenot et al., 264 pag., 52.000 lei Patologie medicală. Cardiologie. Angiologie, G. Bouvenot et al., 244 pag., 120.000 lei Patologie medicală. Boli neurologice și musculare, G. Bouvenot et al., 404 pag., 198.000 lei Pedagogia constructivistă, Horst Siebert, 228 pag., 92.000 lei Pedagogia comunicării, Laurențiu Șoitu, 262 pag., 105.000 lei Politica și presa, Gheorghe Schwartz, 300 pag., 110.000 lei Semiotică. Societate. Cultură, Daniela Rovența-Frumușani, 312 pag., 88.000 lei Sociologia educației, Dumitru Popovici
by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Science/1035_a_2543]
-
Mihai Pricop, 266 pag. • Estetica pragmatistă. Arta în stare vie, Richard Shusterman, 304 pag. • Introducere în știința comunicării și a relațiilor publice, Flaviu Călin Rus, 104 pag. • Memoria autobiografică, Ticu Constantin, 388 pag. • Pedagogie postmodernă, Emil Stan, 162 pag. • Pedagogie constructivistă, Horst Siebert, 228 pag. • Pedagogia comunicării, Laurențiu Șoitu, 280 pag. • Politica și presa, Gheorghe Schwartz, 304 pag. • Proiectele filosofiei kantiene, Viorel Cernica, 186 pag. • Relații publice și publicitate, Flaviu Călin Rus, 236 pag. • Româna de bază vol. 1(manual de
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
pervazive cu privire la munca lor cu victimele traumelor, ca de exemplu hiperexcitație, neîncredere, evitare, coșmaruri și alterări ale schemelor cognitive. Subiecții investigați au fost în general terapeuți și profesioniști din domeniul sănătății mintale care lucrau cu victime. Modele teoretice Teoria dezvoltării constructiviste Conceptul de traumatism vicariant are la baza teoria dezvoltării constructiviste de sine (Saakvitne & Pearlman, 1996) care descrie impactul traumei asupra componentelor sinelui (cadrul de referință, capacitățile personale, resursele eului, nevoile psihologice și schemele cognitive, memoria și percepțiile). Cu privire la aceste componente
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
hiperexcitație, neîncredere, evitare, coșmaruri și alterări ale schemelor cognitive. Subiecții investigați au fost în general terapeuți și profesioniști din domeniul sănătății mintale care lucrau cu victime. Modele teoretice Teoria dezvoltării constructiviste Conceptul de traumatism vicariant are la baza teoria dezvoltării constructiviste de sine (Saakvitne & Pearlman, 1996) care descrie impactul traumei asupra componentelor sinelui (cadrul de referință, capacitățile personale, resursele eului, nevoile psihologice și schemele cognitive, memoria și percepțiile). Cu privire la aceste componente, semnele de traumatism vicariant pot include a se simți deconectat
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
Diferențe dintre traumatismul vicariant și stresul traumatic secundar Principala distincție între traumatizarea vicariantă și stresul traumatic secundar se referă la bazele teoretice pe care au fost construite cele două concepte. Pearlman și Saakvitne (1995) au pornit de la teoria auto dezvoltării constructiviste care explică impactul traumei prin afectarea dezvoltării psihologice a individului, a capacității sale de adaptare și a identității. Teoria dezvoltării constructiviste susține că experiențele pe care individul le parcurge de-a lungul vieții, îl ajută să își contureze imaginea de
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
teoretice pe care au fost construite cele două concepte. Pearlman și Saakvitne (1995) au pornit de la teoria auto dezvoltării constructiviste care explică impactul traumei prin afectarea dezvoltării psihologice a individului, a capacității sale de adaptare și a identității. Teoria dezvoltării constructiviste susține că experiențele pe care individul le parcurge de-a lungul vieții, îl ajută să își contureze imaginea de sine și perspectiva asupra lumii. Acestea apar și devin ca răspuns la experiențele trăite. Diferențele bazelor teoretice determină și distincții în
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
relație cu tot cadrul și înțelesurile subiective ale traumei implicate. Conceptualizarea stresului traumatic secundar se centrează asupra simptomelor observabile și deși recunoaște contextul și etiologia, le acordă o atenție mai scăzută. Deși Figley menționează uneori diferențele conceptuale generate de teoria constructivistă care stă la baza procesului de traumaizare vicarianta, el nu a precizat în ce măsură este de acord cu ideile avansate de Pearlman și Saakvitne cu privire la distincția dintre cele două constructe învecinate. Traumatizarea vicariantă pornește de la o abordare constructivistă a personalității în
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
generate de teoria constructivistă care stă la baza procesului de traumaizare vicarianta, el nu a precizat în ce măsură este de acord cu ideile avansate de Pearlman și Saakvitne cu privire la distincția dintre cele două constructe învecinate. Traumatizarea vicariantă pornește de la o abordare constructivistă a personalității în dezvoltare care are la baza premiza că sensul și relaționarea sunt părți integrante ale oricărei experiențe umane. Există diferențe și în populația folosită pentru investigarea și dezvoltarea celor două concepte. Figley a început conturarea constructului de epuizarea
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
Stan • Măsurarea în științele educației, Elisabeta Voiculescu, Florea Voiculescu • Metodica predării Educației fizice și sportului, Elena Lupu • Paradigma Rousseau și educația contemporană, Izabela-Nicoleta Dinu • Parteneriate școală familie comunitate. Studiu de caz, Mircea Agabrian ,Vlad Millea, • Pedagogia comunicării, Laurențiu Șoitu • Pedagogie constructivistă, Horst Siebert • Pedagogie postmodernă, Emil Stan • Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte-adolescent, Livia Durac • Spațiul public și educația la vechii greci, Emil Stan • Școala, familia, comunitatea, Mircea Agabrian • Știința educației prin paradigme. Pedagogia "văzută cu alți ochi", Elena Joița • Violența
Metodica predării Educației Fizice și Sportului (ediția a II-a) by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
distanță discretă. Expoziția continuă cu omniprezentele materii ale vieții sub comunism, În speță fierul (sau oțelul), cimentul și țigaretele. Este și o Încurcăleală de sîrmă ghimpată În mijlocul podelei. Wakefield pășește cu grijă În jurul ei. Un panou, acoperit cu un text constructivist de culoare neagră este proțăpit alături, spunînd cam așa: Cortina de Fier era făcută din sîrmă ghimpată, sîrma ghimpată a frontierelor, a lagărelor, a fabricilor. Fierul, produsul eroicilor muncitori, era mana stalinistă. Ni se spunea la școală că În Raiul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
pentru un clasicism modern...), ele sînt - ca și prozele lui Călugăru - ecorșeuri expresioniste ale unor locuri „unde nu s-a întîmplat nimic”, obiecte poetice autonome, realizate după sintaxa amintirii (prefața „Cîteva cuvinte pădurețe“ conține, în prima parte, o estetică aproape „constructivistă”). Natură scindată - ca și colegul său Ion Vinea - „între două lumi”, între nostalgia estetizantă a clasicității patriarhale și revolta profetică a avangardei, „arghezianul”, „naturistul” Fundoianu din Herța, Priveliști sau Cîntece simple se află de fapt la antipodul „bucolicelor”, „jammesienelor” lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
cuvinte, de rime, de teme: zadarnice mănunchiuri”. Ideea „importului” literar este o bête noire a autorului, care, asemenea lui Fundoianu, vede întreaga literatură a secolului al XIX-lea, laolaltă cu simbolismul și cu poporanismul, ca pe un „pastiș”. Opțiunea sa constructivistă se înscrie pe această linie: „O calitate a cubismului - e pe de-a-ntregul constructiv. Rupe cu tradiția, dar nu pretinde să o nimicească, nici nu neagă valorile picturale de pînă la el. Se abține numai de a le imita. Își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
logică, nici punere în scenă”. Acestea sînt vehicule „depășite”, noii poeți năzuind către poezie „dintr-odată, fără ajutorul vechilor mijloace de transport”. Se vede foarte bine din asemenea propoziții care sînt punctele de întîlnire ale lui Ion Vinea cu principiile constructiviste, expresioniste sau futuriste. De fapt, poetul are permanent în vedere o „revoluție a sensibilității”. Instantaneitatea, percepția fulgurantă, irațională, sustrasă oricărei retorici explicative, țin de revelație, de o mistică poetică. Deloc întîmplător, partea a doua a Principiilor... trimite abundent la noțiuni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
sa (ca și în Curs de poezie) între „dadaiști, suprarealiști și hermetici” sub zodia „balcanismului” nu e, deși excesivă, chiar o enormitate: poezia pură a lui Ion Barbu și a orficului Dan Botta, cultivate la Contimporanul, erau parțial afine abstractismului constructivist și percepute în epocă drept curente noi, radical antiraționaliste și antimimetice. Alăturarea artei bizantinizante și heraldice a lui Mateiu Caragiale sau a poeziei lui Ion Barbu și a discipolilor săi de Vinea, dar și de Tzara sau de suprarealiști, apare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Vinea din capitolul „Lirica avangardistă“ (în vol. I din Literatura română între cele două războaie mondiale), Ov.S. Crohmălniceanu observa, nu fără malițiozitate, că „În sinea lui, alter-ego-ul scriitorului din romanul Venin de mai (neterminat, publicat postum, în 1971, n.n.), pictorul «constructivist» Andrei Mile, își spune că literatura prietenilor săi plecați peste hotare e «ilizibilă» și că succesul ei îl uimește”. Criticul Constantin Trandafir are dreptate să aprecieze - într-o fișă de dicționar - că: „Dacă piața românească a operei de avangardă a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
famelice de artiști ambulanți în căutare de bani, Tzara este cel care va „da lovitura”. Treptat, diferențele temperamentale evidente dintre cei doi (Iancu fiind mult mai sobru, mai riguros și mai echilibrat) se vor traduce și în diferențe programatice. „Disidența” constructivistă Das Neue Leben din 1918, apoi textul-program publicat pe 5 mai 1919 în Neue Züricher Zeitung, apropierea de un alt disident al mișcării, Hans Arp (pe atunci animator al coloniei artistice de la Waggis, ce va stimula mai tîrziu formarea de către
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
pe drumuri” sau din rîndul „noii generații” a anilor ’30. Evoluția revistei conduse de Ion Vinea și Marcel Iancu a cunoscut trei etape distincte: 1) o etapă dominată de militantismul social-politic; 2) o etapă a militantismului artistic avangardist (cu dominantă constructivistă; 3) o etapă eclectică, fără orientare doctrinară precisă, dar - tocmai de aceea - foarte receptivă la modificările de sensibilitate ale epocii. Prima etapă acoperă intervalul 1922-1924, fiind cuprinsă — mai exact — între momentul înființării revistei și perioada imediat premergătoare publicării „Manifestului activist
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
arhaic. Și unii, și alții încearcă să reformuleze pe alte baze decît înainte de război problema relației dintre tradiție autohtonă/specific național și modernizare/occidentalizare cosmopolită. Și unii, și alții se află în căutarea unui „esențialism” artistic de factură abstracționistă: citadinist, constructivist și laic într-o parte, ruralist, autohtonist-contemplativ și spiritualist - în cealaltă. (În Literatura română și expresionismul, Ov.S. Crohmălniceanu a urmărit această continuitate din unghiul esteticii expresioniste). Și unii, și alții sînt adversari ai guvernărilor liberale și ai agendei acestora. România
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
catedră de „artă nouă” din Bavaria, în timpul guvernului revoluționar postbelic, Iancu a adus cu sine entuziasm pragmatic, experiență, talent organizatoric și un bogat bagaj de relații artistice internaționale. Ruptura față de dadaismul lui Tzara (urmată de participarea la întîiul Congres al Constructiviștilor europeni, desfășurat în 1922 la Düsseldorf) se datorează, în bună măsură, poziției sale moderate și „constructive”. Ca și Ion Vinea, dar în domeniul artelor plastice (a realizat picturi în ulei, gravuri, linoleumuri, sculpturi cinetice, colaje, reliefuri pictate, decoruri pentru teatru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
va ilustra, printre altele, cele două volume ale Antologiei poeților de azi, realizată de Ion Pillat și Perpessicius (1925), și culegerea „ecumenică” de interviuri a lui Felix Aderca (Mărturia unei generații, 1929). A proiectat numeroase imobile în stil cubist și constructivist (nu doar în București; sanatoriul din Predeal i se datorează în egală măsură), parte dintre ele reproduse fotografic și în Contimporanul, iar în plastică a practicat un amestec de abstracționism, realism, postimpresionism, cubism, expresionism și fovism. A fost, de asemenea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
la Facla aceluiași N.D. Cocea, iar Contimporanul reapare abia în aprilie 1924, schimbat la față: pe copertă - „Cap de femeie” de C. Brâncuși; în interior - un conținut modernisto-avangardist. Începe acum cea de-a doua fază a publicației, cea literar-artistică și „constructivistă”. Periodicitatea lunară scontată va fi însă rareori respectată... În ceea ce privește ideologia artistică a revistei — fără a se situa neapărat „în continuitatea lui Dada” -, aceasta e în consonanță cu constructivismul abstracționist al momentului și cu futurismul lui F.T. Marinetti. Luările de poziție
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]