1,579 matches
-
planetă. În același capitol autoarea analizează conceptul de identitate în abordările a numeroși exegeți constructiviști, dintre care menționăm numele lui Alexander Wendt și Rodney Bruce Hall, care, spre deosebire de neorealiști, formulează o teorie socială a relațiilor internaționale. Autoarea insistă pe viziunea constructivistă asupra identității în ipostazele sale, ca structură, ca agent, preliminând conceptul de identitate umană de importanță majoră în cristalizarea paradigmei securității umane, pe care o analizează cu pertinență și știință în cel de-al treilea capitol. Binomul identitate umană a
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
internaționale împotriva genocidului, crimelor de război, armelor de distrugere în masă, acțiunile comunității purtând pecetea umanitară. Cea de-a treia se referă la problematici specifice crizelor economice, de mediu și sociale, care afectează viața ființei umane. O concepție maximalistă proprie constructiviștilor susține că securitatea umană conține o componentă evidentă de justiție socială. Autoarea concluzionează că plasând individul ca obiect de referință, paradigma securității umane asumă faptul că siguranța individului este cheia securității globale. Asumpția autoarei este corectă dacă ne referim la
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
încheia această analiză cu un citat din paragraful I al concluziilor: "Având în vedere scopul analizei teoretice pe care ne-am propus-o, și anume acela de a evidenția care sunt implicațiile promovării conceptului de securitate umană, din perspectiva abordării constructiviste, putem afirma că unele ipoteze și asumpții ne-au condus către concluzii surprinzătoare, una dintre acestea fiind aceea că prin promovarea conceptului de securitate umană se promovează opțiunea identificării indivizilor cu umanitatea, ceea ce conform teoriei sistemice, elaborată de Rodney Bruce
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
îndrituire că ne găsim în fața unei lucrări de pionierat în literatura românească de specialitate, densă în conținut, scrisă într-un limbaj ales, propriu domeniului academic al Relațiilor Internaționale. Vasile Vese Introducere Lucrarea de față își propune să identifice, din perspectivă constructivistă, implicațiile promovării conceptului de securitate umană la nivel internațional. Actualmente nu s-a ajuns la un consens real cu privire la cum trebuie înțeles acest concept, continuând să existe diferențe de opinie atât cu referire la aspectele metodologice, definiționale sau la implicațiile
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
măsuri specifice culturii europene, explicit evocate ca aspirații fundamentale ale construcției europene, garantate de Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene. Din alt punct de vedere, relevanța temei alese este dată de faptul că demersul este unul original în România: abordarea constructivistă nu a beneficiat de o atenție deosebită în țara noastră, nefiind elaborate lucrări speciale dedicate acestui subiect, iar în ceea ce privește paradigma securității umane, numărul de lucrări și articole care abordează acest concept este restrâns 5, de dată recentă, fără a se
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
și articole care abordează acest concept este restrâns 5, de dată recentă, fără a se apela la teoria relațiilor internaționale pentru înțelegerea acestuia. Având în vedere că o mare parte a discuțiilor cu privire la cultura strategică europeană se bazează pe preceptele constructiviste care postulează centralitatea identității și că ipoteza de lucru formulată este că dacă se dorește funcționarea eficientă a politicii europene de securitate și apărare trebuie generată o identitate europeană comună și compusă o "narațiune" strategică unică (pentru că s-ar părea
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
o identitate europeană comună și compusă o "narațiune" strategică unică (pentru că s-ar părea că preeminența culturilor strategice naționale împiedică crearea unui discurs comun european privind securitatea și apărarea), am pornit metodologic de la asumarea identității drept concept cheie al abordării constructiviste și, după clarificarea conceptuală, am explorat opțiunile de analiză și interpretare în relație cu paradigma securității umane. Plasând identitatea în centrul explicațiilor sistemice, constructiviștii postulează identitatea ca bază pentru interese, respectiv pentru construcția sistemului internațional, în contrast cu abordările tradiționale ale relațiilor
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
european privind securitatea și apărarea), am pornit metodologic de la asumarea identității drept concept cheie al abordării constructiviste și, după clarificarea conceptuală, am explorat opțiunile de analiză și interpretare în relație cu paradigma securității umane. Plasând identitatea în centrul explicațiilor sistemice, constructiviștii postulează identitatea ca bază pentru interese, respectiv pentru construcția sistemului internațional, în contrast cu abordările tradiționale ale relațiilor internaționale (realismul și liberalismul) care au fost incapabile să prevadă sfârșitul Războiului Rece sau să explice arhitectura ordinii internaționale post-Război Rece, întrucât asumau centralitatea
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
respectiv pentru construcția sistemului internațional, în contrast cu abordările tradiționale ale relațiilor internaționale (realismul și liberalismul) care au fost incapabile să prevadă sfârșitul Războiului Rece sau să explice arhitectura ordinii internaționale post-Război Rece, întrucât asumau centralitatea conceptului de interes. În schimb, abordările constructiviste au adresat întrebarea corectă la momentul potrivit, propunând o epistemologie care oferea promisiunea unui răspuns. Teoriile tradiționale asumau că interesele erau exogene și fixe, că instituțiile internaționale, legile și normele erau rezultatul negocierilor dintre statele puternice și că aceste aranjamente
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
Teoriile tradiționale asumau că interesele erau exogene și fixe, că instituțiile internaționale, legile și normele erau rezultatul negocierilor dintre statele puternice și că aceste aranjamente cel mult reglementau comportamentul statelor, reprezentând puțin mai mult decît o variabilă care intervenea uneori. Constructiviștii au problematizat identitățile și interesele actorilor, transformându-le în obiect de studiu, oferind o înțelegere mai complexă pentru emergența și evoluția normelor internaționale, au oferit un mod de gândire alternativ în ceea ce privește formarea sau reformarea ordinii internaționale plecând de la conceptele de
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
de studiu, oferind o înțelegere mai complexă pentru emergența și evoluția normelor internaționale, au oferit un mod de gândire alternativ în ceea ce privește formarea sau reformarea ordinii internaționale plecând de la conceptele de identitate și cultură. Asumarea identității drept concept central al abordării constructiviste ne-a atras atenția asupra faptului că promovarea paradigmei securității umane se justifică discursiv pe baza ideii că toate viețile umane au aceeași valoare în virtutea faptului că aparținem cu toții umanității, spre deosebire de paradigma securității naționale care se bazează pe principiul privilegierii
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
este ceva specific european la aceste norme, din contră sunt prin natura lor universale.8 Lucrarea este structurată în cinci capitole, la care se adaugă partea introductivă, considerațiile finale și bibliografia consultată. Primul capitol este o prezentare generală a abordării constructiviste, evidențiindu-se faptul că este vorba despre o "paradigmă a paradigmelor" pentru domeniul științelor sociale în care disciplina relațiilor internaționale se încadrează, nefiind o abordare similară celorlalte curente din relațiile internaționale specifice disciplinei (realismul, neorealismul, idealismul, liberalismul etc). Constructivismul trebuie
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
a paradigmelor" pentru domeniul științelor sociale în care disciplina relațiilor internaționale se încadrează, nefiind o abordare similară celorlalte curente din relațiile internaționale specifice disciplinei (realismul, neorealismul, idealismul, liberalismul etc). Constructivismul trebuie înțeles ca ontologie, epistemologie și metodologie. Am evidențiat temele constructiviste caracteristice relațiilor internaționale, relația acestei abordări cu raționalismul și, în final, dat fiind faptul că tema are în vedere problematica securității umane, cîteva aspecte legate de studiile de securitate constructiviste. Cel de-al doilea capitol, dedicat conceptului de identitate și
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
trebuie înțeles ca ontologie, epistemologie și metodologie. Am evidențiat temele constructiviste caracteristice relațiilor internaționale, relația acestei abordări cu raționalismul și, în final, dat fiind faptul că tema are în vedere problematica securității umane, cîteva aspecte legate de studiile de securitate constructiviste. Cel de-al doilea capitol, dedicat conceptului de identitate și problematicii identitare în diversele studii constructiviste, își propune să releve faptul că acest concept este unul esențialmente contestat, greu de circumscris, fiind utilizat de diverși autori în moduri distincte, ceea ce
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
abordări cu raționalismul și, în final, dat fiind faptul că tema are în vedere problematica securității umane, cîteva aspecte legate de studiile de securitate constructiviste. Cel de-al doilea capitol, dedicat conceptului de identitate și problematicii identitare în diversele studii constructiviste, își propune să releve faptul că acest concept este unul esențialmente contestat, greu de circumscris, fiind utilizat de diverși autori în moduri distincte, ceea ce face dificilă operarea cu această noțiune. După cum observă și Maja Zehfuss, identitatea este conceptul central în
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
considerat util să ilustrăm în acest capitol teoriile privind sistemul internațional formulate de Alexander Wendt și Rodney Bruce Hall, autori care apelează la conceptul de identitate, respectiv de identitate colectivă, în susținerea argumentului sistemic, precum și modul în care diverși autori constructiviști au apelat la conceptul de identitate în studiile pe care le-au făcut. Apreciem că soluția pe care Charlotte Epstein 12 o propune în conceptualizarea identității este valoroasă și utilă pentru studiul relațiilor internaționale, și anume abordarea discursivă și înlocuirea
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
care apar în evaluarea amenințărilor la adresa securității umane și, în mod deosebit, asupra problemei violenței structurale. Capitolul patru se referă la relația dintre identitatea națională, securitatea stato-centrică și securitatea umană, marcată de o tensiune fundamentală, arătând faptul că, din perspectiva constructivistă a interpretării cauzelor anumitor riscuri și amenințări de securitate, sistemul statelor naționale reprezintă o cauză constitutivă în generarea de situații de insecuritate umană. În ultimul capitolul dorim să evaluăm care sunt implicațiile promovării conceptului de securitate umană la nivel internațional
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
evaluăm care sunt implicațiile promovării conceptului de securitate umană la nivel internațional în funcție de scopurile teoretice și practice deservite de paradigma securității umane, în înțelesul restrâns al acesteia, precum și din perspectiva efectelor sistemice pe care le poate genera identificarea cu umanitatea. Constructiviștii radicali, adepți ai ideilor până la capăt, îl critică pe Alexander Wendt pentru că alege să considere tema statului și explicațiile comportamentului acestuia o problemă ontologică, nu una epistemologică. Suntem de acord cu ei, pentru că în loc să afirme fără îndoială că statul este
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
adepți ai ideilor până la capăt, îl critică pe Alexander Wendt pentru că alege să considere tema statului și explicațiile comportamentului acestuia o problemă ontologică, nu una epistemologică. Suntem de acord cu ei, pentru că în loc să afirme fără îndoială că statul este real, constructiviștii radicali insistă că prima preocupare a analiștilor constructiviști ar trebui să fie aceea de a ridica întrebări privind modul în care oamenii se cunosc pe ei înșiși, precum și felul în care acționează conform acestor idei sau conceptualizări. Cuvintele, ca acte
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
Alexander Wendt pentru că alege să considere tema statului și explicațiile comportamentului acestuia o problemă ontologică, nu una epistemologică. Suntem de acord cu ei, pentru că în loc să afirme fără îndoială că statul este real, constructiviștii radicali insistă că prima preocupare a analiștilor constructiviști ar trebui să fie aceea de a ridica întrebări privind modul în care oamenii se cunosc pe ei înșiși, precum și felul în care acționează conform acestor idei sau conceptualizări. Cuvintele, ca acte discursive ce creează cunoaștere și acțiuni umane legate
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
actori, precum statele, e probabil prima mișcare potrivită în analizarea fenomenelor politice și, în mod specific, în explorarea aspectelor de securitate.13 În aceeași linie, lucrarea se încheie cu unele concluzii care susțin că paradigma securității umane, interpretată prin lentila constructivistă, scoate în evidență faptul că o parte însemnată a cauzelor insecurității umane are legătură cu construcția identităților. Privilegierea identității naționale în organizarea politică mondială, concomitent cu defavorizarea identității umane, reprezintă o cauză constitutivă a insecurității umane, iar o strategie eficace
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
anume plasarea identității umane pe cel mai înalt loc. Având în vedere că Uniunea Europeană își propune construirea unei culturi strategice pornind de la conceptul securității umane, concluziile sunt utile acestui demers care implică direct România ca țară membră. CAPITOLUL 1 Abordarea constructivistă a relațiilor internaționale: prezentare generală 1.1 Constructivismul: abordare sau teorie a relațiilor internaționale? La sfârșitul anilor 80 și începutul anilor 90 scrierile lui Friedrich Kratochwil 14, Nicolas Onuf15 și Alexander Wendt 16 stabileau ideea constructivistă ca fiind într-adevăr
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
membră. CAPITOLUL 1 Abordarea constructivistă a relațiilor internaționale: prezentare generală 1.1 Constructivismul: abordare sau teorie a relațiilor internaționale? La sfârșitul anilor 80 și începutul anilor 90 scrierile lui Friedrich Kratochwil 14, Nicolas Onuf15 și Alexander Wendt 16 stabileau ideea constructivistă ca fiind într-adevăr o alternativă radicală la abordările convenționale ale relațiilor internaționale. Ideea centrală a gândirii constructiviste se referă la distincția fundamentală între "realitățile/faptele sociale", a căror existență depinde de convențiile stabilite la nivel social, și realitățile independente
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
internaționale? La sfârșitul anilor 80 și începutul anilor 90 scrierile lui Friedrich Kratochwil 14, Nicolas Onuf15 și Alexander Wendt 16 stabileau ideea constructivistă ca fiind într-adevăr o alternativă radicală la abordările convenționale ale relațiilor internaționale. Ideea centrală a gândirii constructiviste se referă la distincția fundamentală între "realitățile/faptele sociale", a căror existență depinde de convențiile stabilite la nivel social, și realitățile independente de acțiunea omului.17 În această linie, Robert Walker afirma că lumea relațiilor internaționale este în primul rând
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
înțelege prin constructivism o metodă de a studia relațiile sociale, dar nu o teorie fundamentală a domeniului,20 considerând că studiul relațiilor dintre state nu ar trebui să beneficieze de independență disciplinară.21 Samuel Barkin are aceeași părere că abordarea constructivistă nu este o paradigmă a relațiilor internaționale la fel ca realismul sau liberalismul, iar tendința manualelor de a o considera astfel este rareori reflectată în literatura de specialitate. În aceasta din urmă constructivismul este considerat de obicei o ontologie, o
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]