587 matches
-
somnambuli sau automate astăzi i-am numi roboți! Se pliază după sugestiile unui conducător ce le ordonă tuturor să gîndească, să privească și să acționeze în unul și același sens. Doar dacă nu cumva se copie mecanic între ei, prin contagiune. Rezultă un fel de automat social incapabil să creeze sau să raționeze și care se poate deda tuturor actelor reprobabile cărora individul, în stare de veghe, s-ar opune cu vehemență. Mulțimile ni se înfățișează atît de asemănătoare tocmai pentru că
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
dragi lui Mallarmé, și așa mai departe. Dar mai bine să-l lăsăm pe Le Bon să facă bilanțul acestei disoluții a conștiințelor și personalităților: "Principalele caracteristici ale individului în mulțime sînt: ocultarea personalității conștiente, preeminența personalității inconștiente, orientarea prin contagiune a sentimentelor și ideilor într-un același sens. Individul nu mai este el însuși, ci un automat pe care propria voință nu mai are puterea de a-l conduce"139. Omul nu iese din starea de individ decît printr-o
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
extremiști. Și aceasta cu atît mai mult cu cît mulțimea a fost impregnată de sentimente excesive. Oratorii i-au tot repetat afirmații deșănțate, au somat-o să aclame ori să huiduiască o anume persoană, o anume idee. Restul, e lucrarea contagiunii: odată ce mulțimea a început să alunece către o extremă, aprobarea generală acordată unei opinii îi sporește forța de a le exclude pe toate celelalte. Nuanțele dispar pe măsură ce colectivitatea se polarizează. Simplitatea și exagerarea sentimentelor mulțimilor, declară Le Bon, le țin
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
doctrine, al unei nații. Toți oamenii, de la primul la cel din urmă, îi sînt supuși, iar ascultîndu-l, nu își fac decît datoria. Dinspre conducător iradiază un anumit fanatism sectar, și orice mare conducător este un fanatic. Fanatismul se comunică prin contagiune maselor, cu o uimitoare ușurință. Încrederea de nezdruncinat în sine inflamează încrederea fără margini a celorlalți. Și ei ajung să își spună: "El știe încotro se îndreaptă, deci vom merge și noi unde știe el". Sclipirea tranșantă a vorbelor sale
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
niște afirmații. Ele îndreaptă spiritul mulțimii într-o direcție unică. Pseudo-răspunsurile mulțimii nu fac decît să reafirme cele spuse deja de orator, căci cea mai puternică afirmație este repetiția. Operează magia cuvintelor, a formulelor certificate, reiterate. Ea se propagă prin contagiune cu rapiditatea unui curent electric și magnetizează mulțimile. Cuvintele evocă imagini precise, de foc ori de sînge, amintiri exaltante ori dureroase ale victoriilor sau înfrîngerilor, sentimente puternice de iubire sau ură. Următorul fragment dintr-un discurs al ayatolahului Khomeiny ne
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
au facultatea de a-și aminti. Într-un anume sens, ele își amintesc chiar prea mult. V Afirmația și repetiția au drept rezultantă sugestia colectivă. Ele se combină într-un curent de credințe care se propagă cu viteza unei epidemii. Contagiunea este cu atît mai rapidă cu cît suscită sentimente mai puternice și cu cît scurtcircuitează orice reflecție. "Ideile, rezumă Le Bon, nu se impun deloc prin exactitate, ci doar prin dublul mecanism al repetiției și contagiunii prin care invadează regiunile
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
cu viteza unei epidemii. Contagiunea este cu atît mai rapidă cu cît suscită sentimente mai puternice și cu cît scurtcircuitează orice reflecție. "Ideile, rezumă Le Bon, nu se impun deloc prin exactitate, ci doar prin dublul mecanism al repetiției și contagiunii prin care invadează regiunile inconștientului în care se elaborează mobilurile generatoare ale conduitei noastre. A persuada nu înseamnă doar a dovedi justețea unei rațiuni, ci a face oamenii să acționeze în conformitate cu această rațiune"230. Un alt lucru la fel de pătrunzător, și
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
la executarea lui, de la creier la corp, calea este dreaptă. O astfel de idee vînează și înlocuiește tot ceea ce gîndea și credea individul în stare de veghe. Iar cînd se difuzează de la un individ la altul, printr-un fel de contagiune, ca o gripă, îi uniformizează pe toți, îi aduce la un numitor comun. Ia naștere astfel o realitate colectivă, populată de credințe și iluzii împărtășite, o lume a imaginației. Le Bon o descrie în următorii termeni: "Studiată dintr-un punct
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
spațiu în care aceștia se văd și se aud unul pe celălalt. Apoi presa îi îndepărtează unii de alții și îi transformă în tot atîția lectori separați. Cinematograful adună laolaltă indivizi diferiți într-un spațiu în care are loc o contagiune directă a gîndurilor și sentimentelor. Intervine televiziunea, care îi risipește din nou, îi închide în casele lor, îi determină să înțepenească în fața micului ecran, iar contactul devine cît se poate de restrîns chiar în interiorul aceleiași familii. Prin urmare, o comunicare
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
manifestă mult mai rapid și în mod excesiv entuziasmul sau panica. Publicul se urnește mai greu, se angajează mult mai dificil în mișcări eroice sau violente și rămîne, în genere, mult mai moderat. Asistăm, pe de o parte, la o contagiune senzorială, iar pe de cealaltă parte asistăm la o contagiune pur intelectuală, favorizată de un grup pur abstract, și totuși real, de indivizi: "Tipurile de public, notează Tarde, diferă de mulțimi și prin aceea că proporția publicului unit întru credință
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
panica. Publicul se urnește mai greu, se angajează mult mai dificil în mișcări eroice sau violente și rămîne, în genere, mult mai moderat. Asistăm, pe de o parte, la o contagiune senzorială, iar pe de cealaltă parte asistăm la o contagiune pur intelectuală, favorizată de un grup pur abstract, și totuși real, de indivizi: "Tipurile de public, notează Tarde, diferă de mulțimi și prin aceea că proporția publicului unit întru credință și idee este mult mai mare, indiferent de originea sa
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
și să acționeze într-o manieră surprinzătoare pentru ei înșiși și pentru toți aceia care îi cunosc. Amintesc principalele caracteristici ale convertirii lor în masă umană: dispariția personalității conștiente, orientarea gîndurilor și sentimentelor într-o aceeași direcție prin intermediul sugestiei și contagiunii, tendința de a realiza ideile sugerate. Toți observatorii sînt de acord cu existența acestor fenomene. Fapt ce nu împiedică apariția a trei întrebări. Ce este o masă? Cum de posedă facultatea de a influența în asemenea măsură individul? În ce
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
succint, condensat, pornește de la ipoteza că în istorie poate fi identificată o clasă de schimbări de tip societal declanșate de proiecte ale elitelor, ale unor lideri, și implementate prin interacțiunea dintre elite sau lideri și mase, prin mecanisme de persuasiune, contagiune sau constrângere. Asemenea schimbări poartă, de obicei, numele de reformă 21. Tranziția și reforma postcomunistă nu sunt, după părerea noastră, două procese diferite, ci două perspective asupra aceluiași proces de schimbare structurală de la economia centralizată și organizarea totalitară la economia
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
și piese. Există însă și o metaforă bazată pe opoziția dintre jucător și piese: jucătorul este actor de elită, agent de construcție, iar piesele sunt simbolul pentru mase, pentru cei care trăiesc reforma în baza unor mecanisme de constrângere sau contagiune socială. În reformele de constrângere, piesele de șah sunt mase, nu resurse. La limită, în reformele democratice, piesele de șah sunt resursele materiale. În fapt, chiar în tranzițiile democratice, metafora pieselor de șah poate fi citită în ambele sensuri, ca
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
figurației hieratice, dispariția anonimatului și revendicările auctorialității), care pregătește iconoclasmul postmedieval. Cunoașterea filozofică se rescrie din perspectiva autofondării metafizice a subiectului (Descartes), prin conferirea atributelor tari cunoașterii tehnice și „gândirii calculatorii” (Heidegger), prin ancorarea certitudinii într-o criteriologie empiristă 1, contagiunea criticistă 2, gândirea antiteleologică și, mai ales, hegemonia metodei științifice asupra tuturor disciplinelor umane, care aspiră de acum înainte la corectitudine și progres. Cu o sagace remarcă a lui Constantin Noica, „Modernii nu au mai «văzut» incoruptibilul de la luneta lui
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
între două sau mai multe state total neîncrezătoare și temătoare unele de altele, și incapabile de a interpreta intențiile lor cu privire la capacitățile de securitate și apărare. Astfel, dilema securității generează o stare de incertitudine proprie a unui stat care, prin contagiune, duce la starea de anarhie internațională: comportamentul de insecuritate subiectivă resimțită de către un stat determină o stare de insecuritate obiectivă pentru toate statele. Drept urmare, dilema securității are un efect multiplicator care duce, de fapt, la cursa înarmărilor. Dar cum se
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
circulă astăzi foarte rapid prin toate mijloacele de comunicare în masă. Opinia publică nu poate fi indiferentă la aceste aspecte, deoarece știrbirea securității individuale într-o țară, determinată de forțe externe sau cel mai adesea interne, se poate transmite prin contagiune comportamentală și altor popoare și guverne care simt cum propria lor securitate poate fi diminuată. Conceptul de suveranitate națională nu poate fi o "perdea" după care să se ascundă responsabili politici pentru a încălca securitatea omului. Dimpotrivă, promovarea și apărarea
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
crizei privește luarea de măsuri de natură politică și economică, luat în urma degradării unei situații sau izbucnirii unui conflict armat. De asemenea, prevenirea poate implica desfășurarea unei forțe armate în scopul de a securiza o frontieră sau de a preveni contagiunea unui conflict dintr-o țară limitrofă. Formele folosite sunt: diplomație preventivă, acțiune preventivă, prevenirea crizelor și conflictelor. Aici se distinge prevenirea structurală, care vizează tratarea cauzelor profunde ale conflictului prin acțiuni pe termen lung și prevenirea operațională, care tratează cauzele
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
în perimetrul acesteia. Climatul organizațional Climatul organizațional, la rândul său, reprezintă spiritul unei organizații, forța și coeziunea internă a acesteia. Mai precis, acesta reprezintă potrivit lui E. Păun (1999) "o stare de psihologie colectivă, un fenomen de grup, o stare de contagiune colectivă care se obiectivează în ceea ce am putea numi ambianța umană internă a organizației. Climatul reprezintă moralul grupului" (p. 115). El "înglobează semnificațiile pe care individul le conferă celor cu care interacționează, ca și diferitelor situații particulare cu care se
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
cea de autoclarificare (ne lămurim nouă înșine propriile gânduri și propriile sentimente) și cea de liniștire, de defulare 15. Trebuie precizat faptul că autodezvăluirea poate produce (și) probleme (relaționale) dacă vorbitorul insistă pe caracterul negativ, deprimant al propriilor probleme. Prin contagiune afectivă, ea poate provoca ascultătorului anxietate, ostilitate, depresie, ceea ce înseamnă că interlocutorul poate respinge (după un sfert de oră) vorbitorul, iar în viitor avertizat va evita repetarea unei asemenea experiențe (neplăcută și ineficientă/slab eficientă în raport cu situația conflictuală existentă). Pentru
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
și financiară a influențat puternic România, obligând-o la efectuarea unei ajustări fiscale largi (de 1,8% din PIB pe deficitul bugetar structural, medie anuală) - una dintre cele mai ambițioase din UE în ultimii 30 de ani. Manifestarea efectelor de contagiune, cauzalitate cumulativă și celui de turmă în economia românească s-a suprapus unei crize interne, determinate de accentuarea derapajelor macroeconomice, mai ales cele determinate de deficitele gemene ridicate. Criza economică recentă a demonstrat încă o dată nevoia ca România să aibă
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
în care analiza evoluției celui din urmă indicator amintit ar fi presupus adoptarea unei politici fiscalbugetare mult mai prudente în perioada de boom. Ne putem gândi la faptul că o politică fiscal-bugetară prudentă, aplicată înainte de apariția puternică a efectului de contagiune și a celui de cauzalitate cumulativă în economia românească, ar fi determinat nevoia unei ajustări fiscale mai puțin largi decât cea experimentată de țara noastră în ultimii 3 ani. Corecția dezechilibrelor macroeconomice ar fi fost mai puțin dură decât cea
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
efect negativ al crizei). Trebuie pornit de la faptul că, începând cu anul 2008, „România s-a confruntat cu o serie de crize suprapuse - criza externă peste criza economică internă, criza politică plus criza socială, precum și criza de încredere. În România, contagiunea crizei financiare globale s-a suprapus efectului de cauzalitate cumulativă - efectele negative ale crizei externe fiind accentuate de dezechilibrele interne deja existente, mai ales în economiile în dezvoltare. Nu în ultimul rând, a acționat și efectul de turmă - investitorii retrăgându
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
Conform legislației în vigoare, 24 ianuarie nu se număra, la acea dată, între sărbătorile legale ale statului 10, însă dascălii ignorau acest aspect, continuând cu devotament tradiția unei aniversări interbelice populare, recuperată și de regimul comunist. Din șirul confuziilor, al contagiunilor și al oscilațiilor argumentației istorice, deducem că și sărbătorirea zilei de 1 decembrie respectiv a "Marii uniri" din 1918 a parcurs, timp de aproape un secol, o întreagă evoluție narativă. Rând pe rând, dintre faptele, personajele și proiectele anului 1918
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
a mijloacelor puse în slujba lor. Anul 1918 era pus sub semnul "luptei pentru supraviețuire" duse de o Românie care se străduia să își continue existența, în ciuda dezastrelor din jurul său. Pentru ea, prăbușirea imperiilor vecine a fost deopotrivă periculoasă, prin contagiune, dar și promițătoare, prin vidul de autoritate creat. În acest context și în paralel cu preocuparea principală de a nu fi nimiciți în războiul cu Puterile Centrale, românii "au hotărât" unirea. Era vorba de românii din "provinciile aflate sub stăpânire
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]