1,467 matches
-
8. Grupul Cicatrice 9. Mâncător de vierme 10. Antreprenor 11. Petrecerea suferinței 12. Salvare - Mortul recunoscător OVA-uri: 1. Mânuitorul cuțitului roșu Episoade: 1. Renașterea 2. Confruntarea 3. Schimbul 4. Urmărirea 5. Negocieri 6. Cusături deschise 7. Cer înnorat 8. Contemplația 9. Contact 10. Îndoieli 11. Asalt 12. Iubire 13. Mărturisiri 14. Prieteni 15. Jocul de noroc 16. Decizii 17. Execuția 18. Amici 19. Matsuda 20. Improvizare 21. Activitate 22. Îndrumare 23. Frenezie 24. Dezgropare 25. Liniște 26. Reîncarnare 27. Răpire
Lista episoadelor din anime-uri () [Corola-website/Science/335644_a_336973]
-
o bună parte a vieții sale ca eremit și ascet înainte de a deveni preot, la 36 de ani, nopțile petrecându-le destul de des în rugăciune în catacombele Sf. Sebastian. În solemnitatea de Rusalii în 1544, în timp ce se găsea adâncit în contemplație un glob de foc îi penetră pieptul și îi mări inima în așa fel încât i se creă o deformare a toracelui, fapt constatat și de medicii care, la autopsie, observară că inima era atât de mărită încât două coaste
Filip Neri () [Corola-website/Science/306662_a_307991]
-
vedere, / suflul lor arde lumea de sfere / și-i contemplarea pieire lină / a nenumiților de pe colină." (...); traducând prozaic, avem în față o metaforă a însuși actului de creație înțeles ca „domesticire“ în formele perfecte, a obscurelor impulsuri sufletești, ordonare prin contemplație a haosului interior.» (PPg, 156). În volumele de versuri publicate de Ilie Constantin, în România, înainte de 1973, anul autoexilului său francez, se revelează «un eu liric profund-paradoxist, elansându-se în „sondarea“ spațiilor memoriei și a „spațiilor“ dintre semnificanți și semnificați, cultivând
Ilie Constantin () [Corola-website/Science/310574_a_311903]
-
precis, constituie momentul intuitiv, căruia îi urmează interpretarea eruditului istoric al religiilor. Astfel, ne spune de la prima pagină a Fragmentelor, nu s-a "ambalat" la întîia vedere a Venerei din Millo, la Luvru. "La tęte" spune însă după ce își prelungise contemplația, "qui ne me plaisait pas au début, commence ŕ me fasciner".2) Urmează o serie de considerații extrem de interesante, plecînd de la privirea, în pupilele neomenești fiind parcă surprinse "les formes idéales, archétypales". întregul paragraf, magistral în formularea ideilor, nu este
Miorița și Mircea Eliade by Șerban Cioculescu () [Corola-journal/Memoirs/6911_a_8236]
-
pranayama") care trebuie să decurgă în mod regulat, fără a fi însă întreruptă ca în alte exerciții yoga. Următoarea etapă a meditației o constituie "dhyăna" (ध्यानम्, sanscrită)/"jhăna" (pali), pătrunderea în sfera suprasensibilului, a inconștientului, contemplația pură. Practicantul se detașează de propriile simțuri și își îndreaptă atenția spre unuia din cele trei caracteristici ale existenței: "anicca" (impermanența), "anatta" (non-sineitatea), "dukkha" (durerea). Apogeul meditației presupune intrarea într-un spațiu aflat la limita dintre conștient și inconștient, o
Budism () [Corola-website/Science/296756_a_298085]
-
confesiune. Sensul tragic al acestei experiențe iese din contradicțiile ce apar, în chip fatal, între rigorile genului critic și disponibilitățile sufletești elegiace ale intelectualului moldovean care poartă în celula intimă a ființei sale morale spiritul de resemnare și plăcerea purei contemplații. Dar cum și altădată au ieșit din suflete elegiace mari polemiști, fu dat și lui E. Lovinescu să învingă, prin exercițiu critic, piedicile pe care temperamentul le-a pus în calea unei profesiuni aspre. Din moldoveanul resemnat, copleșit de ideea
Eugen Lovinescu () [Corola-website/Science/297282_a_298611]
-
desparte în numeroase altele. Sînt, firește, discutabile multe idei în această sociologie scrisă într-un stil ce cucerește de la început și menține trează curiozitatea noastră pînă la sfîrșit, deși lucrări de această natură nu incită, de regulă, spiritul nostru la contemplație. Există totuși, ca să ne referim la una din ideile cărții, o tradiție... a progresului, să-i spunem așa, în Țările Române, și contactul cu Occdentul începe cu cîteva secole în urmă. Penetrația ideilor revoluționare nu e, apoi, fără legătură cu
Eugen Lovinescu () [Corola-website/Science/297282_a_298611]
-
ger", "Taurul cu șapte stele-n frunte" se ascunde în "cirezi de argint", "urmele labelor de Leu" sunt căutate tot "printre luceferi de argint", o viziune uraniana apare geometrizata în figuri pure, imateriale, sub același semn al ascezei glaciale a contemplației: "Insular în cercuri albastre/ aureole de spațiu și timp/ între-nalt rotitele astre/ Nordul îl caut de-argint". Ieșirea din aceste zone limitate ale imaginarului are loc în ciclurile următoare, incepand cu Înfrângeri (1947), unde reapare, însă în tonuri întunecate
Poezia lui Alexandru Busuioceanu by Ion Pop () [Corola-journal/Memoirs/18008_a_19333]
-
importanță pentru simțirea poeticii muzicale debussyste, o descoperă prin audieri repetate. Să fie oare o libertate extremă în creația muzicală impresionistă? Nicidecum. Înțelegerea muzicii lui Debussy, de exemplu, trebuie efectuată însă mai mult cu vocea interioară a Eului, printr-o contemplație uneori chiar "visătoare". Compozitorul vine desigur în ajutorul auditorilor prin imagini sonore pline de sugestii, ca de exemplu în piesa "Cloches á travers les feuilles" (Clopote printre frunze) sau în suita de șapte piese miniaturale cu tentă programatică intitulată "Colțul
Claude Debussy () [Corola-website/Science/302661_a_303990]
-
faptele trupului, ca să trăiască viața cea fericită în duh. "Căci de viețuiți după trup, veți muri", zice dumnezeiescul apostol, "iară de omorîți cu duhul faptele trupului, veți trăi".550 Drept aceea, aprinzând făclia, adică rațiunea care aduce lumina cunoștinței prin contemplație și fapte, să nu o punem sub obroc, ca să nu fim osândiți, ca unii ce mărginim la literă puterea necuprinsă de minte a înțelepciunii, ci în sfeșnic, adică în Sf. Biserică, pe culmea contemplației adevărate, ca să răspândească asupra tuturor lumina
Menorah () [Corola-website/Science/306891_a_308220]
-
rațiunea care aduce lumina cunoștinței prin contemplație și fapte, să nu o punem sub obroc, ca să nu fim osândiți, ca unii ce mărginim la literă puterea necuprinsă de minte a înțelepciunii, ci în sfeșnic, adică în Sf. Biserică, pe culmea contemplației adevărate, ca să răspândească asupra tuturor lumina dumnezeieștilor dogme. Despre această Sf. Biserică legea a prevestit în chip figurat că va fi candelabru turnat și cu totul de aur. Aceasta întrucât pe de-o parte nu are în ea nici o parte
Menorah () [Corola-website/Science/306891_a_308220]
-
poarta această lumină îi face pe privitori să imite binele și să slăvească și ei prin faptele virtuții și nu numai prin simpla rostire de vorbe, pe Tatăl din ceruri, adică pe Dumnezeu (27), care produce în sfinți, pe culmile contemplațiilor tainice ale cunoștinței, podoaba faptelor virtuoase ale dreptății. Căci s-a scris: "Ca să vadă faptele voastre cele bune și să slăvească pe Tatăl vostru cel din ceruri".557 Așa să înțelegi candelabrul și lampa din vedenia Proorocului. Iar prin cele
Menorah () [Corola-website/Science/306891_a_308220]
-
spune că privește Dumnezeu, ca prin niște ochi spirituali, peste întreg pământul fiecărei inimi. Căci aceste șapte; candele sunt ochii Domnului, care privesc peste tot pământul".558 "Și șapte pâlnii la candelele de pe el". Pâlniile sunt deprinderile cu făptuirea și contemplația ale celor vrednici să li se împartă darurile dumnezeiești. Din acestea ei varsă substanța cugetărilor tainice, cum ar vărsa untdelemn din niște vase, păstrând nestinsă lumina darurilor Duhului (28). Iar prin cei doi măslini să înțelegi, precum am spus, cele
Menorah () [Corola-website/Science/306891_a_308220]
-
sau contemplative a sufletului, ca pe un untdelemn, modurile virtuților prin activitate (30). Iar cel de-a dreapta este Testamentul Nou, cate procură neîncetat părții pasive, sau celei active a sufletului (31), ca pe un untdelemn, rațiunile duhovnicești ale cunoștințelor prin contemplație.559 Și așa prin fiecare se desăvârșește frumos taina mântuirii noastre, arătându-se învățătura prin viață și slava vieții prin învățătură. În felul acesta activitatea apare ca o contemplație lucrătoare, iar contemplația ca o activitate cunoscătoare. Scurt vorbind, virtutea apare
Menorah () [Corola-website/Science/306891_a_308220]
-
sufletului (31), ca pe un untdelemn, rațiunile duhovnicești ale cunoștințelor prin contemplație.559 Și așa prin fiecare se desăvârșește frumos taina mântuirii noastre, arătându-se învățătura prin viață și slava vieții prin învățătură. În felul acesta activitatea apare ca o contemplație lucrătoare, iar contemplația ca o activitate cunoscătoare. Scurt vorbind, virtutea apare ca o manifestare a cunoștinței, iar cunoștința ca o putere susținătoare a virtuții (32). Și prin amândouă, adică prin virtute și cunoștință, se manifestă o singură înțelepciune. Prin aceasta
Menorah () [Corola-website/Science/306891_a_308220]
-
pe un untdelemn, rațiunile duhovnicești ale cunoștințelor prin contemplație.559 Și așa prin fiecare se desăvârșește frumos taina mântuirii noastre, arătându-se învățătura prin viață și slava vieții prin învățătură. În felul acesta activitatea apare ca o contemplație lucrătoare, iar contemplația ca o activitate cunoscătoare. Scurt vorbind, virtutea apare ca o manifestare a cunoștinței, iar cunoștința ca o putere susținătoare a virtuții (32). Și prin amândouă, adică prin virtute și cunoștință, se manifestă o singură înțelepciune. Prin aceasta cunoaștem că cele
Menorah () [Corola-website/Science/306891_a_308220]
-
în făpturi nici o rațiune știrbită și falsificată. Acestea, adică Providența și Judecata, sau întruparea și patima, pe de o parte pentru neclintirea, curăția și incoruptibilitatea virtuții și a statorniciei bărbătești cu fapta, iar pe de alta pentru strălucirea și transparența contemplației și a cunoașterii tainice, au fost asemănate de Prooroc cu doi munți de aramă, dintre care au ieșit, asemenea unor care cu cai,561 cele patru Evanghelii (38), care au străbătut și au ocolit tot pământul și au vindecat rana
Menorah () [Corola-website/Science/306891_a_308220]
-
în ea de patimi, făcând să se odihnească, prin împlinirea poruncilor, Duhul lui Dumnezeu în pământul de la miazănoapte, adică în trup, întrucât a scos la arătare, prin faptele dreptății, legea duhului. Sau poate prin cei doi măslini mai putem înțelege contemplația și activitatea (41). Dintre acestea contemplația e pusă în valoare de Providența manifestată prin întrupare, iar activitatea e pusă în lucrare de Judecata manifestată prin patimă.562 Cea dintâi, privind sufletul, se află la dreapta Cuvântului; cea de a doua
Menorah () [Corola-website/Science/306891_a_308220]
-
se odihnească, prin împlinirea poruncilor, Duhul lui Dumnezeu în pământul de la miazănoapte, adică în trup, întrucât a scos la arătare, prin faptele dreptății, legea duhului. Sau poate prin cei doi măslini mai putem înțelege contemplația și activitatea (41). Dintre acestea contemplația e pusă în valoare de Providența manifestată prin întrupare, iar activitatea e pusă în lucrare de Judecata manifestată prin patimă.562 Cea dintâi, privind sufletul, se află la dreapta Cuvântului; cea de a doua, privind trupul, se găsește la stânga
Menorah () [Corola-website/Science/306891_a_308220]
-
două vieți vei fi cunoscut".565 El a înțeles prin vieți ceea ce a înțeles marele Zaharia prin "munți de aramă" sau prin măslini, adică celor două lumi, sau veacuri, sau viețile corespunzătoare lor, sau sufletul și trupul, sau activitatea și contemplația, sau deprinderea binelui și lucrarea lui, sau legea și Proorocii, sau Vechiul Testament întreg și Noul Testament, sau cele două popoare, cel dintre păgâni și cel dintre Iudei, sau cele două legi, cea naturală și cea duhovnicească, sau credința și buna conștiință
Menorah () [Corola-website/Science/306891_a_308220]
-
nu poate fi cauză a nimic decât a imperfecțiunii, răului și erorii. Nașterea unei ființe umane înseamnă coborârea sufletului în materie; sufletul poate accede din nou și apoi coborî într-o altă naștere. Ascensiunea sufletului are loc numai prin asceză, contemplație și invocarea puterilor superioare cu ajutorul magiei, divinației, oracolelor etc. Proclus a fost ultimul reprezentant important al neoplatonismului. Discipolul său, Marinus, la rândul lui profesor al lui Damascius, reprezenta școala tocmai în momentul în care împăratul Iustinian a desființat-o (anul
Neoplatonism () [Corola-website/Science/305392_a_306721]
-
putință prin două atitudini fundamentale: "cea naivă și cea eroică" (în "Pe culmile disperării", 1934). Stabilit din 1937 în Franța, abandonează "trăirismul" cu nuanțe radical mistice, abhorând angajarea în secol și orice acțiune ca pe o nefericire; importantă rămâne doar contemplația lucidă. Reușita, ca și eșecul, reprezintă forme moderne de manifestare a Neantului. Viața nu are nici o valoare, este numai o soluție de necesitate pentru cei ce nu găsesc altă ieșire din impasul trăirii ("De l'incovenient d'être né", 1973
Existențialism () [Corola-website/Science/298018_a_299347]
-
liber modul și forma existenței, să se înjosească până la o treaptă animalică, sau să se apropie de divinitate, care stă la propria sa origine. Calea care duce la acest scop este eliberarea de pornirile simțurilor și purificarea prin cugetarea și contemplația filozofică.
Giovanni Pico della Mirandola () [Corola-website/Science/299375_a_300704]
-
și riguroase ca formă - câteva sunt sonete -, poeziile propun un univers tematic divers. Barbu descrie peisaje mineralizate, forme ale geologicului și ale florei , evocă zeități mitologice sau surprinde procese de conștiință, cum ar fi solemnul legământ al lepădării de păcatul contemplației abstracte în favoarea voinței de a trăi cu frenezie, într-o totală consonanță cu ritmurile vii ale naturii. Evitând poezia - confesiune, exprimarea directă a năzuințelor sufletului său, Ion Barbu le transferă unor elemente ale naturii: copacul, banchizele, munții, pământul ceea ce indică
Ion Barbu () [Corola-website/Science/296811_a_298140]
-
pustietăți lichide, Sinteze transparente , de străluciri avide, Zbucnesc din somnorosul noian originar."</poem> Poezia "Umanizare" scoate în evidență un conflict dramatic al ființei umane, care, în aspirația ei spre absolut, trebuie să opteze între două principii: intelectual și senzual, între contemplația " apolinică" și trăirea "dionisiacă". Poezia, declara Ion Barbu, le împacă pe amândouă într-un proces unic, într-o sinteză în care Gândirea se transfigurează luând forme concrete de " sunet, linie, culoare ". Ideea devine "muzică a formei în zbor, Euritmie", deci
Ion Barbu () [Corola-website/Science/296811_a_298140]