1,040 matches
-
cu o intensitate neslăbită, cu versuri, articole, cronici literare, traduceri, însemnări, foiletoane, maxime, studii la un număr mare de periodice: „Sburătorul”, „Convorbiri literare”, „Ideea românească”, „Azi”, „Viața literară”, „Cetatea literară”, „România nouă”, „Mișcarea literară”, „Gazeta”, „A.B.C.”, „Gândirea”, „Cugetul românesc”, „Contimporanul”, „Spre ziuă”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Preocupări literare”, „Săptămâna muncii intelectuale și artistice”, „Semnalul”, „Timpul”, „Vitrina literară”, „Viața românească”, „România literară”, „Dreptatea”, „Caiete critice”, „Contemporanul”, „Familia”, „Gazeta literară”, „Glasul patriei”, „Amfiteatru”, „Astra”, „Luceafărul”, „Limba română”, „Revista de istorie și teorie literară
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
Lovinescu, Herz, CVC, 1908, 13; Rebreanu, Opere, XII, 31-34, 103-104, 163-171, 366-369, 488, 601-602, XIII, 40-42, 62-65, 99-101, 257-259, XIV, 16-17; Arghezi, Scrieri, XXIV, 175-178, XXVII, 392-394, XXVIII, 86-89, 173-179, 217-222; Lovinescu, Scrieri, VI, 324-326; Paul I. Prodan, Teatrul românesc contimporan, București, 1927, 31-32, 109-118; Călinescu, Ist. lit. (1941), 640-641, Ist. lit. (1982), 721; Corneliu Moldovanu, Autori și actori, București, 1944, 159-162; Brădățeanu, Comedia, 241-246; Ciopraga, Lit. rom., 643-644; Ist. teatr. Rom., II, 214, III, 198; Massoff, Teatr. rom., V, 8-11
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287432_a_288761]
-
Ținuturile mentei, București, 1986; Biblioteca pierdută, București, 1988; Regele valsului, București, 1992. Repere bibliografice: Laurențiu Ulici, Structuri lirice duale, RL, 1977, 28; Florența Albu, Un poet tânăr, VR, 1977, 7; Al. Cistelecan, „Elegii pentru pământ”, F, 1977, 7; Nicolae Prelipceanu, Contimporan cu fluturii, TR, 1978, 7; Lucian Raicu, Un pumn de verbe, RL, 1981, 49; Gheorghe Suciu, „Ținuturile mentei”, ST, 1987, 2; Gheorghe Grigurcu, Lucrurile ca atare, VR, 1987, 4; Florin Mugur, Schițe despre fericire, București, 1987, 281-283; Eugen Simion, Romanțe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287488_a_288817]
-
I. Valerian, Cu scriitorii prin veac, București, 1967, 165-173; Pamfil Șeicaru, „Mioara”, CU, 1926, 610; Romulus Seișanu, „Mioara”, U, 1926, 264; A. de Herz, „Mioara”, DMN, 1926, 7170; Emil D. Fagure, „Mioara”, LUT, 1926, 1484; Paul I. Prodan, Teatrul românesc contimporan, București 1927, 195-202; Emil D. Fagure, „Mitică Popescu”, LUT, 1928, 1901; Tita Bobeș, „Mitică Popescu”, „Politica”, 1928, 555; Petru Comarnescu, Un om imposibil, „Politica”, 1928, 640; Streinu, Pagini, I, 209-215, II, 366-368, III, 132-137, IV, 144-151; Mihail Sebastian, „Mioara”, CN
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288780_a_290109]
-
Bădăuță, Note, 27-30; G. Călinescu, „Biserica năruită”, ALA, 1932, 614; Perpessicius, Opere, V, 333-334; Octav Șuluțiu, „Mamina”, „Reporter”, 1934, 11; Constantin Gerota, „Mamina”, CL, 1934, 3; Lovinescu, Scrieri, V, 78; Iorga, Ist. lit. cont., II, 332; D. Murărașu, Romanul românesc contimporan, CTC, 1937, 11-12; I.M. Rașcu, Convingeri literare, București, 1937, 84-92; Predescu, Encicl., 476; Călinescu, Ist. lit. (1941), 846, Ist. lit. (1982), 932; Dicț. scriit. rom., II, 718-719; Cornelia Ștefănescu, Istorie patetică, RL, 2003, 50. V.D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287749_a_289078]
-
publicată în „Revista Alexandri”, după care se apropie de cercul lui Al. Macedonski, în ale cărui periodice iscălește frecvent. Destul de asiduu mai colaborează cu versuri originale și traduceri, rareori și cu proză la „Lumea ilustrată”, „Revista nouă”, „Revista literară”, „Revista contimporană”, „Românul literar și politic”, „Universul ilustrat”, „Țara” ș.a. Editorial, debutează în 1894 cu traducerea piesei Poetul de Maurice Vaucaire. Un an mai tîrziu își strînge o parte din poeziile publicate în placheta Versuri. După intrarea în magistratură a mai dat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288231_a_289560]
-
totodată pseudonimul care îl va face cunoscut în literatură. Probabil în 1920 se produce debutul gazetăresc, în cotidianul „Mântuirea”, unde semnează B. Croitoru. Este redactor sau colaborator la „Adevărul literar și artistic”, „Rampa”, „unu”, „Integral”, „Universul literar”, „Cuvântul”, „Vremea”, „Azi”, „Contimporanul”, „Contemporanul” ș.a. În 1929 editează propria revistă, „Opinia publică”, din care apar doar câteva numere, dar la care colaborează Șt. Roll și B. Fundoianu. A mai semnat și i.c., I. Cg., I. Raiot, Ion Popescu, Moș Ion Popescu. Publică
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286046_a_287375]
-
Dar personajul Buiumaș, a cărui autenticitate și a cărui pregnanță nu se rezumă la inserțiile autobiografice, rămâne o realizare în categoria personajelor-copii și adolescenți din literatura română. Influențată de spiritul de frondă al vremii ce se cultiva la „unu”, „Integral”, „Contimporanul”, o parte din proza lui C. stă sub semnul expresionismului sau sub cel al avangardismului. Ciclul de nuvele Paradisul statistic (1926) este grăitor în acest sens, însă un anume spirit expresionist îi străbate întreaga operă. Grotescul figurilor și al sentimentelor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286046_a_287375]
-
procesul de unificare a limbii, mai ales prin articolele Limba română în jurnalele din Austria (1868) și În contra neologismelor (1881), după cum tot el are mari merite în stabilirea premiselor stilului beletristic românesc modern, prin articolele Beția de cuvinte la „Revista contimporană” (1873) și Oratori, retori și limbuți (1902). Despre graiurile populare s-au publicat studii speciale, semnate de A. Lambrior, T. Maiorescu, Miron Pompiliu. O importanță aparte a acordat revista Junimii chestiunilor de ortografie, reușind să oprească tendințele latiniste și să
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286404_a_287733]
-
Gazeta Transilvaniei”. Alte periodice i-au fost adversare de la bun început, mai ales după ecoul trezit de articolele critice ale lui T. Maiorescu. Ca urmare, C.l. a avut de susținut câteva polemici - ce au produs un mare răsunet - cu „Revista contimporană”, „Columna lui Traian”, „Contemporanul”, „Literatură și artă română”. Câțiva dintre foștii inamici i-au devenit, în scurtă vreme, colaboratori (M. Strajanu, V. A. Urechia, B. P. Hasdeu, Ciru Oeconomu). Exercitându-se în planuri multiple și variate, în toate provinciile românești
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286404_a_287733]
-
și Filosofie, dar renunța la studii și se consacră în întregime vieții artistice. Va scrie de acum înainte numai în limba franceză, în timp ce prietenii vor continua să îi publice în țară poeziile românești rămase în manuscris, în „Nouă revista română”, „Contimporanul” și „unu”, iar Șasa Până le va strânge, în 1934, într-un volum. Alte versuri, în limba franceză, îi apar în „Integral” (1925-1928). Ț. inițiază, împreună cu Hugo Ball, Hans Arp, Marcel Iancu ș.a., mișcarea Dada, lansată în februarie 1916 la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290319_a_291648]
-
germanistica și literatura comparată. El a înfățișat cititorilor români diverse aspecte ale literaturii germane, mai întâi în volumul Cercetări critice (1923), structurat în trei secțiuni, consacrate teoriei dramatice a lui Schiller, creației lui Hölderlin și „expresionismului dramatic”. După Lirica germană contimporană (1927), cuprinzând un studiu asupra câștigurilor modernității în poezia de expresie germană, va oferi altă imagine critică în Generația nouă în lirica germană (1931), insistând asupra poeziei elegiace a lui Jakob Haringer și a liricii de cabaret a lui Hermann
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289456_a_290785]
-
Don Juan sentimental, București, 1915; Ruguri, Botoșani, 1918; Sébastien Merciers dramaturgische Ideen im Sturm und Drang, Basel, 1922; Cercetări critice, București, 1923; Masca, București, 1923; Rodul sufletului, Craiova, [1923]; Femeia cu două suflete, București, 1925; Banchetul, Craiova, 1926; Lirica germană contimporană, București [1927]; Între critică și literatură, București, 1928; O cetate culturală: Vălenii de Munte. 1908-1928, Vălenii de Munte, 1928; Mihail Eminescu și Goethe, Craiova, [1929]; Omul zilei, București, 1930; ed. (Der Held des Tages), München, 1937; Generația nouă în lirica
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289456_a_290785]
-
2 197; Dem. Theodorescu, „Femeia cu două suflete”, „Îndreptarea”, 1925, 40; B. Cecropide, „Banchetul”, UVR, 1927, 8; Isaiia Răcăciuni, „Banchetul”, „Clipa”, 1927, 148; N. Lazu, „Banchetul”, ALA, 1927, 324; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., III, 70-72; Const. Șăineanu, „Lirica germană contimporană”, ADV, 1928, 13 530; Lucian Boz, De vorbă cu d-l profesor Ion Sân-Giorgiu, FCL, 1930, 366; Aida Vrioni, „Omul zilei”, RVS, 1930, 1; H. Blazian, „Omul zilei”, DEP, 1930, 683; Mihail Dragomirescu, Bibliografie critică, „Ordinea”, 1931, 899; Călinescu, Cronici
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289456_a_290785]
-
Iași, 2000. Traduceri: M-me Cottin, Matilda, I-III, Iași, 1844 (în colaborare cu Iacob Fătu); [Dorat, Pope] în Scrieri alese, București, 1963. Repere bibliografice: C. Negri, Logofătul C. Conachi, „România literară”, 1855, 6; G. Sion, Suvenire despre poetul Conachi, „Revista contimporană”, 1873, 1, 2; Ion Bianu, Constantin Conachi, „Revista nouă”, 1888, 4; Iorga, Ist. lit. XVIII, II, 402-414; G. Bogdan-Duică, Logofătul Costache Conachi, CL, 1903, 1, 2, 4; G. Ibrăileanu, Curs de istoria literaturii române moderne. Epoca Conachi, Iași, 1920, 309-357
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286353_a_287682]
-
îngr. Vasile Precop, pref. George Tofan, Rădăuți, 1999; Nuvele umoristice, București, 1909. Repere bibliografice: Ibrăileanu, Opere, IV, 36-38; N. Iorga, Un scriitor necunoscut: Mihai Teliman, „Sămănătorul”, 1906, 15; N. I. Apostolescu, Despre „Foiletoane” de N. Teliman, LAR, 1906, 326; Vasile Savel, Contimporanii. Schițe și portrete literare, Arad, 1920, 131-136; Vlad Bănățeanu, Mihai Teliman, foiletonistul Bucovinei, Cernăuți, 1925; Loghin, Ist. lit. Bucov., 164-172; Valeriu Braniște, Amintiri din închisoare, îngr. Al. Porțeanu, București, 1972, 371-373; Dicț. lit. 1900, 845; Ion Popescu-Sireteanu, Scriitorul Mihai Teliman
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290128_a_291457]
-
din Jimbolia, unde rămâne până la pensionare (1976). A debutat cu schița Urangutanul în calorifer, semnată cu pseudonimul Mark Abrams. A publicat texte avangardiste, teribiliste, ludice ori absurde, unele în stilul lui Urmuz, în diferite reviste: „Bilete de papagal”, „Adam”, „Zodiac”, „Contimporanul”, semnând cu pseudonimele Ionathan X Uranus, Uranus, I.X.U. A semnat Ștefan Adam o rubrică „Semne” în „Fapta” și cu numele propriu unele colaborări ocazionale la „Cuvântul liber”, „Radical” și „Vremea”. În 1935, a editat efemera revistă „Memra”, consacrată
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285505_a_286834]
-
târziu cursuri de drept economic la Paris (neterminate, din cauza ocupației germane). A debutat în revista „Premiera”, cu un medalion Walt Whitman (1927). În 1932-1933 editează revista „Ulise” (din care apar patru numere). Colaborează la „Facla”, „Tiparnița literară”, „Capricorn”, „Mișcarea”, „unu”, „Contimporanul” (secretar de redacție), „Zodiac”, „Discobolul”, „Adevărul” și „Dimineața” (la ultimele două fiind și redactor), „Jurnalul”, „Viața românească” și la parizienele „Excelsior” și „Dimanche illustrée”. A mai semnat și Vasile Cernat. În volum, debutează cu Eminescu. Încercare critică (1932). În decembrie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285847_a_287176]
-
Petrescu (primul capitol din Comoara regelui Dromichet), același autor reapărând, în 1944, cu un fragment din Carlton. Sunt prezenți și alți prozatori, precum Romulus Dianu, Ioachim Botez, Alexandru Hodoș, dar și E. Lovinescu, Ion Agârbiceanu. Publicistică semnează Pamfil Șeicaru (Proza contimporană și comunicarea cu cititorii, Trei morți, Întoarcerea), Tudor Arghezi (Ologii literaturii). Teatru publică Victor Ion Popa, Mircea Ștefănescu. Nu sunt evitate jurnalele de călătorie: Campo Santo de Nichifor Crainic, Ierichonul de Gala Galaction, Pe Dunăre cu vaporul de Ion Minulescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285303_a_286632]
-
general la Ministerul de Justiție, în 1882, procuror general la Curtea de Apel, iar în 1884 revine la Înalta Curte de Casație. Ca scriitor, O. a debutat în 1870 cu versuri, la „Columna lui Traian”. Ulterior a colaborat la „Revista contimporană”, „Convorbiri literare” și „Literatură și artă română”. Poeziile sale, patriotice sau de dragoste, nu reușesc să depășească nivelul mediocrității. Este printre cei care au făcut cunoscută cititorului român lirica lui Baudelaire, combinând Bénédiction și L’Albatros sub titlul Poetul (1874
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288510_a_289839]
-
Banville. La legendele istorice în versuri, imitate fără aplicație după D. Bolintineanu, se adaugă și prelucrările din Paul Déroulède (poezia Le Clairon, sub titlul Cimpoierul) și din Eugène Manuel (La Chanteuse, sub titlul Cerșetoarea). Amplul poem Babel, publicat în „Revista contimporană” (1874), atestă totuși disponibilități lirice. Alt poem, scris în franceză și editat la Paris în 1871, Bene merentibus, este dedicat ostașilor francezi căzuți în războiul din 1870-1871. O. și-a încercat talentul și ca romancier, scriind Răzbunarea lui Anastase (1896
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288510_a_289839]
-
foarte târziu bacalaureatul. S-a înscris la Facultatea de Litere a Universității bucureștene, dar nu a absolvit-o. În 1910 a debutat cu versuri la „Convorbiri critice”. A colaborat tot cu versuri și, sporadic, cu articole diverse la „Flacăra”, „Rampa”, „Contimporanul”, „Mișcarea literară”, „Calendarul”, „Porunca vremii”, „Universul” ș.a. O vreme a fost director la „Gazeta refugiaților” (1940-1942) și la „Rampa teatrală și cinematografică” (1941-1944). A mai folosit pseudonimele George Anonimu, Ionescu-Brăila, Ionescu-Filaret. Debutul editorial și-l face în 1921 cu volumul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287351_a_288680]
-
inteligenții sale i-a permis Lucreției Andriu, după ce am făcut cunoștință și În ultimii ani ai vieții, să evolueze spre o viziune a lumii, În care taina și luciditatea sunt cele două capete de Janus ale aceluiaș fenomen de cunoaștere. Contimporanii noștri le consideră incompatibile, ceiace nu dă o idee faimoasă despre inteligența lor. Dar Dante spunea: Luce intelettual piena d’Amore. 551 Lumină intelectuală plină de dragoste. și, peste secole, l’altissimo poeta are dreptate. Tangența cu această disciplină spirituală
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
că În primul rând al fotografiei vedeți și atâtea soții ale ofițerilor; veniseră de la Fălticeni, spre a-și lua rămas bun, de la soții lor, ce plecau pe zone. Cred că explicații, de mai sunt necesare, ar putea să vă dea contimporani de-ai mei - colegul Cardaș 676, Dl. Ghelemé677 etc. 675 Funcționar originar din Fălticeni, făcând parte dintr-o numeroasă familie care a dat avocați, ofițeri, cadre universitare, negustori etc. La vârsta de aproape 100 de ani, Dumitru Țanu se plimba
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
numai, alăturând orașul celorlalte centre europene culturale de elită. Formele lui Brâncuși și unitatea esenței lor colindă prin expoziții întreaga lume. Tristan Tzara, Barbu Fundoianu și alți suprarealiști și dadaiști pleacă să cucerească Parisul. Mulți încă se lansează în revista Contimporanul, a lui Vinea, o altă voce de marcă a avangardei, alături de Gherasim Luca, Ilarie Voronca, Gheorghe Dinu (Stephan Roll) sau Alexandru Binder (Sașa Pană). Nicolae Tonitza, Camil Ressu, Marcel Iancu, Iosif Iser, Arthur Segal, Mattis-Teutsch sau Victor Brauner devin numele
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]