2,215 matches
-
prima coloană se referă la toți cei care posedă B, P11/ P+1 este procentul celor cu A din cei cu B, iar P21/ P+1 procentul celor cu nonA din cei cu B. Exemplu: Am construit un tabel de contingență având pe linie variabila i4 a ("Aveți relații / cunoștințe pe care vă puteți baza în caz de boală pentru consultație, tratament, intervenție chirurgicală?", cu variantele de răspuns 1 = Da și 2 = Nu) și pe coloană variabila e1 04 ("Ați mers la doctor pentru
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
nr. 7.6: Repartiția fumătorilor/nefumătorilor în funcție de starea de sănătate procente pe linie Fumători Nefumători Total Bolnavi de cancer de plămâni 71% 29% 100% Sănătoși 17% 83% 100% Total 40 60 100% 7.1.3. Independența într-un tabel de contingență Analizând datele dintr-un tabel de asociere putem trage concluzii despre relația de asociere sau de independență care există între variabile. Conform teoriei probabilităților, două evenimente sunt independente, dacă și numai dacă P (AB) = P(A) * P(B) (formula
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
concluzii despre relația de asociere sau de independență care există între variabile. Conform teoriei probabilităților, două evenimente sunt independente, dacă și numai dacă P (AB) = P(A) * P(B) (formula I). Aplicând această formulă pentru cazul unui tabel de contingență 2*2 (tabelul nr.7.1.), obținem: P11=P+1*P1+ (1) P21=P+1*P2+ (2) P12=P1+*P+2 (3) P22=P+2*P2+ (4) Aceasta înseamnă practic că probabilitatea din căsuța (1,1), aflată la intersecția dintre
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
independenței dintre cele două variabile va fi egală cu produsul frecvențelor marginale împărțit la volumul eșantionului: F11 = (F+1F1+) / N, unde N este volumul eșantionului. (5) Există două modalități foarte directe de a vedea dacă variabilele ce formează tabelul de contingență sunt independente sau nu: 1) Compararea frecvențelor așteptate, calculate cu formula (5) pe baza frecvențelor marginale, cu frecvențele observate. Dacă acestea coincid, înseamnă că variabilele sunt independente. 2) Compararea procentelor pe coloană. Să luăm drept exemplu distribuția celor două variabile
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
de subiecți, variabilele X și Y au următoarea distribuție marginală: Xi 1 2 3 P(X=Xi) 0,2 0,3 0,5 Yj 0 1 P(Y=Yj) 0,4 0,6 Se cere să se construiască tabelul de contingență pentru variabilele X și Y în ipoteza că cele două variabile sunt independente. Pentru ca cele două variabile să fie independente este necesar ca în interiorul tabelului să se păstreze una din distribuțiile marginale. În cazul de față, am considerat distribuția marginală
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
să fie independente este necesar ca în interiorul tabelului să se păstreze una din distribuțiile marginale. În cazul de față, am considerat distribuția marginală a variabilei y comună și pentru fiecare categorie a variabilei x. Tabelul nr. 7.7: Tabel de contingență în ipoteza în care cele două variabile sunt independente Y=Yj\X=Xi 1 2 3 Total 0 4 (40%) 6 (40%) 10 (40%) 20 (40%) 1 6 (60%) 9 (60%) 15( 60%) 30 (60%) Total 10 (20%) 15 (30
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
Xi 1 2 3 Total 0 4 (40%) 6 (40%) 10 (40%) 20 (40%) 1 6 (60%) 9 (60%) 15( 60%) 30 (60%) Total 10 (20%) 15 (30%) 25 (50%) 50 (100%) 7.1.4. Asocierea într-un tabel de contingență Studiul asocierii presupune analiza comportamentului simultan al indivizilor față de două sau mai multe variabile. Asocierea înseamnă identificarea tendinței unei categorii de subiecți de a da un anumit răspuns cu o frecvență mai mare decât ceilalți subiecți. Să luăm, de exemplu
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
relația este una asimetrică, mediul fiind un predictor al intenției de vot și nu invers. 7.1.5. Coeficienți de asociere pentru variabile nominale Atunci când este vorba despre coeficienți simetrici, coeficienții de asociere pot fi calculați în urma construirii tabelelor de contingență pentru a vedea măsura în care indivizii se comportă simultan după cele două variabile Un astfel de exemplu oferă tabelul nr. 7.11, unde: are un mare grad de libertate = (s-1)(t-1) cu 2 indici câți indivizi se
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
tabelul nr. 7.11, unde: are un mare grad de libertate = (s-1)(t-1) cu 2 indici câți indivizi se găsesc simultan într-o clasă a lui A și una a lui B Tabelul nr. 7.11: Tabel de contingență pentru două variabile nominale B B1 B2 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Bt Total A1 A2 . . . . . . . . As k11 k12 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .k1t k21 k22 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .k2t ks1 ks2 . Clasa B1 conține total k1 indivizi din n. Spunem despre B că este independent de A, dacă se verifică relația
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
simetrică și se calculează după formula: , unde n este numărul total de cazuri, iar t este minimul dintre (numărul liniilor -1) și (numărul coloanelor -1). Pentru tabele 2*2, V este egal cu φ. 7.1.5.4. Coeficientul de contingență C a lui Pearson Se calculează după formula: , unde n este numărul total de cazuri. Este o măsură simetrică folosită atunci când numărul de rânduri este egal cu cel de coloane. Nu are un interval fix de variație, iar valoare 1
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
7.8.2.2. Testul medianei Acest test verifică dacă eșantioanele independente comparate diferă din punctul de vedere al valorii mediane a variabilei testate. Se determină valoarea mediană pentru seria de date unită și apoi se construiește un tabel de contingență unde coloanele reprezintă eșantioanele comparate și cele două linii frecvența valorilor aflate sub și deasupra medianei pentru fiecare eșantion în parte. În final se aplică testul (Hi pătrat) pentru acest tabel. 7.8.3. Teste neparametrice pentru 2 eșantioane dependente
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
dorim să aflăm dacă variabila analizată care este de tip dihotomic diferă între două eșantioane dependente, de obicei obținute dintr-un studiu panel sau de tip înainte/după tratament. Pentru a calcula valoarea statisticii test se construiește următorul tabel de contingență: Tabelul nr. 7.16: Tabel de contingență studiu panel Înainte După Înainte a b După c d În acest tabel valorile de pe diagonală a și d reprezintă subiecții pentru care variabila analizată nu s-a modificat în cele 2 studii
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
este de tip dihotomic diferă între două eșantioane dependente, de obicei obținute dintr-un studiu panel sau de tip înainte/după tratament. Pentru a calcula valoarea statisticii test se construiește următorul tabel de contingență: Tabelul nr. 7.16: Tabel de contingență studiu panel Înainte După Înainte a b După c d În acest tabel valorile de pe diagonală a și d reprezintă subiecții pentru care variabila analizată nu s-a modificat în cele 2 studii comparate. Statistica test este: sau după alți
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
951 1 ,000 ,048 a Variable(s) entered on step 1: dir, urban, z.transilvania 8.3. Analiza logliniară Analiza logliniară diferă de regresia logistică în următoarele două privințe: 1. valorile prezise sunt estimări ale frecvențelor din căsuțele tabelului de contingență, funcția folosită fiind logaritm natural din frecvențe și nu logaritm din șansă precum în cazul regresiei logistice. 2. nu există o singură variabilă dependentă, efectele de interacțiune fiind posibile între toate variabilele introduse în model. Analiza logliniară are drept scop
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
se consideră că gândirea creativă este corelată cu distributivitatea superioară a atenției, care poate fi influențată de nivelul de stimulare senzorială. Diferențele individuale sunt exprimate de ceea ce Kasof numește câmp de atenție; s-a descoperit că există o conexiune între contingențe, motivație intrinsecă și anumite tipuri de comportament inovator și creații originale. Din nou s-au remarcat diferențe individuale și faptul că nivelul abilităților individuale diminuează efectul contingențelor (Moran și Liou, 1982). anumite stări afective, inclusiv conflictul și tensiunea emoțională, influențează
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
Kasof numește câmp de atenție; s-a descoperit că există o conexiune între contingențe, motivație intrinsecă și anumite tipuri de comportament inovator și creații originale. Din nou s-au remarcat diferențe individuale și faptul că nivelul abilităților individuale diminuează efectul contingențelor (Moran și Liou, 1982). anumite stări afective, inclusiv conflictul și tensiunea emoțională, influențează rezolvarea creativă a problemelor. Stările afective pozitive influențează creativitatea sub alte aspecte și există un nivel optim al stărilor afective pozitive și negative. Dictonul „Moderație în toate
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
acest aspect deoarece există multiple modalități în care cercetarea experimentală a creativității compensează cercetarea neexperimentală și viceversa. Iată aici câteva exemple clare ale modului în care rezultatele cercetărilor experimentale completează cercetarea nonexperimentală a creativității: cercetarea experimentală a instructajelor și a contingențelor se încadrează bine în studiile educaționale, cognitive și developmentale. De exemplu, Hennessey și Zbikowski (1993) au demonstrat cum copiii pot deveni „imuni” prin minimalizarea efectelor negative ale recompensei. O astfel de imunizare presupune dezbateri și o modelare care să ne
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
inhibe gândirea creativă, însă nici cealaltă extremă nu le este recomandată educatorilor. Există, de asemenea, contribuții efective ale cercetării operaționale și unele studii experimentale au folosit, într-adevăr, subiecți copii și obiective de cercetare relevante. Este recunoscut că încurajările și contingențele au capacitatea de a distrage indivizii, atrăgând atenția asupra lor, și nu asupra produsului sau a procesului de elaborare a produsului, dar probabil că principala prioritate rezidă în preferința individuală: dacă individul e motivat instrinsec să creeze, îndrumătorii lui - părinți
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
decât ici o vorbă, colo o frază sau o amintire... -, situa binele suveran în impasibilitate, în capacitatea de a nu te lăsa afectat de lume, de micimile și meschinăriile ei. Foarte probabil, bucuria filosofică este aceea de a trăi deasupra contingențelor obișnuite, alături de preocupările celor mulți, în alt loc decât pe scena trivială a cotidianului omului de pe stradă. Plăcerea de a fi și de a exista ca individualitate solară, liberă, independentă, autonomă, inaccesibilă violențelor venite de altundeva: un tiran, trupul, dorința
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
bei și mănânci, de hainele pe care le porți ori de drahmele pe care le ai în pungă. Sofistul propovăduiește libertatea și facilitatea existenței pe care le reprezintă banii, nu ca scop, ci ca mijloc de a te emancipa față de contingențe și de a-ți făuri libertatea. Socrate al lui Platon - probabil departe de Socrate cel istoric! - afirmă că disprețuiește banii. Bănuim însă că, aici ca și în alte părți, el este doar purtătorul de cuvânt al lui Platon... Cu atât
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
materialele de construcții cumpărate să nu fie furate de la locul construcției, și se plătesc asigurări în caz de accident pentru mașinile implicate în realizarea unui proiect; - reducerea probabilității sau impactului r., prin întocmirea unor planuri pentru situații neprevăzute sau de contingență (care să fie puse în aplicare dacă r. se materializează). În plan economic, adesea aceasta se referă la crearea unui fond de rezervă pentru a face față unei eventuale defectări a unui utilaj și necesității de a cumpăra sau închiria
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
consum are la bază extinderea sectorului economic industrial, dar mai ales a serviciilor. Două aspecte sunt însă determinante: în primul rând, creșterea venitului pe cap de locuitor, care a dus la creșterea independenței unei importante părți a populației asupra unor contingențe clasice (alimente, îmbrăcăminte, locuință); în al doilea rând -, ponderea populației salariale a crescut masiv, ceea ce a dus nu doar la creșterea populației urbane, ci și a celei care lucrează în servicii/administrație/birouri și a salariaților cu înaltă calificare din
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
Teoria Y) 10.2.2. Teoria privind comportamentul cooperator în organizațiile formale promovată de Chester Barnard 10.2.2.1. Teoria instituțională a lui Philip Selznick 10.3. Teoria organizațiilor ca sisteme deschise și raționale 10.3. 1. Teoriile de contingență 10.3.1.1. Tom Burns, G. M. Stalker 10.3.1.2. P. Lawrence și J. Lorch 10.3.1.3. Joan Woodward 10.3.1.4. J. D. Thompson 3. 2. Analiza costurilor tranzacționale 10.4. Teoria organizațiilor
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
de lucru CONDUCEREA ORGANIZAȚIILOR, Cătălina Zaborilă 14.1. Conducere, influență și putere în organizații 14.2. Abordări teoretice ale conducerii 14.2.1. Abordarea centrată pe trăsăturile de personalitate 14.2.2. Abordări centrate pe comportament 14.2.3. Teoriile contingenței 14.2.4. Teorii tranzacționale 14.2.5. Teoria conducerii carismatice 14.2.6. Teoria liderului tranzacțional vs. transformațional 14.3. Stiluri de conducere 14.3.1. Modelul continuum-ului conducerii 14.3.2. Grila conducerii (managerială) 14.3.3
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
7% 42,4% Corelații (toți coeficienții de corelație parametrici) 6,1% 1,8% Meta-analiza 1,4% 0,6% Tehnici liniare pentru criterii categoriale (regresia logistică, analiza log-liniară) 3,6% 6,9% Tehnici neparametrice și statistici exclusiv descriptive (ex. tabele de contingență) 15,5% 11,1% Analiza factorială / cluster / a discriminantului, scalarea multidimensională 8,3% 5,1% Ecuații structurale (LISREL, analize de cale) 3,6% 8,7% Alte tehnici statistice (modele liniare ierarhice, seriile temporale, Monte Carlo) 3,0% 9,6% Cu
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]