919 matches
-
a licențelor de export pentru produse lemnoase contingentate în anul 1997, în baza Hotărârii Guvernului nr. 1.282/1996, fac obiectul Ordinului ministrului comerțului nr. 81/1996. Anexă 2 NORME privind condițiile de eliberare a licențelor de export pentru produsele contingentate în anul 1997 (anexă nr. 1) a) Cererile de licență de export se depun la registratura Ministerului Industriei și Comerțului, în plic închis, în termen de 15 zile lucrătoare de la data publicării prezentului ordin în Monitorul Oficial al României. ... Fac
ORDIN Nr. 90 din 23 decembrie 1996 privind regimul de export şi import al mărfurilor în anul 1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/114546_a_115875]
-
în considerare a faptului că organizația este un sistem integrat ce trebuie coordonat unitar pentru a se putea culege roadele acțiunii interne și ale unei interacțiuni externe cu mediul; * structura organizațională potrivită este una adaptabilă cerințelor mediului printr-o abordare contingentă și nu una standard, în care cheia succesului stă în armonizare. În contextul celor de mai sus, autorii subliniază importanța managerilor desemnați care, bazați pe cunoștințe, abilitățile lor și competența formală asupra problemei, trebuie să manifeste priceperea de a adopta
Concepte specifice managementului modern în organizaţiile Sportive by Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/719_a_1302]
-
de schimb, nu și în unități mai mari, de tipul rețelelor de schimb. Acest lucru este infirmat de studiul lui Yamagishi și Cook (1993) asupra rețelelor de schimb indirect generalizat. În aceste rețele de schimb, reciprocitatea indirectă face posibilă acțiunea contingentă a receptorului beneficiilor. De exemplu, în rețeaua din figura 4.13b, printr-o strategie generalizată, c îl poate pedepsi pe a dacă acesta nu îi transmite beneficii lui b. Condiția necesară pentru dezvoltarea acestei strategii generalizate este ca fiecare actor-furnizor
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
toate oportunitățile de a negocia normele de gen, experiențele de muncă, oportunitățile sau rolurile pe care și le asumă, femeile se angajează totuși atât de puțin în negocierea propriei autorități? Studiile despre gen în negociere arată că influența genului este contingentă cu factorii situaționali. Mai exact, diferențele de gen în negociere apar cu precădere în situații de ambiguitate în privința ariei de negociere și a standardelor pe care trebuie să le îndeplinească înțelegerea finală. În privința autorității, femeile trebuie să negocieze pentru lucruri
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
niște etichete lipite pe obiecte. Acest fapt le-ar deosebi de descrierile definite, care sunt indicatori non-rigizi: descrierile definite ca "amantul Mathildei" sau "preceptorul copiilor domnului de Rênal" trimit la un individ prin intermediul unei proprietăți care este, la rândul ei, contingentă: "amantul Mathildei" ar fi putut foarte bine să fie altul decât Julien Sorel. După cum se observă, analizăm numele personajelor de ficțiune ca și cum ar fi nume de ființe reale. Ar putea părea ciudat, de vreme ce actele pe care le fac aceste ființe
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
că este necesar să rezumăm și să simplificăm argumentația acestora plecând de la următoarele patru puncte. În primul rând, legătura dintre tradiția liberală (domnia legii, respectul libertăților individuale etc.) și tradiția democratică (egalitate, suveranitate populară etc.) este o articulare istorică și contingentă. Acest lucru înseamnă că statul liberal nu este în mod necesar democratic și că este posibil să avem democrație fără un stat liberal (Bobbio, 1990; Moller & Skaaning, 2011). Din acest unghi, legătura între tradiția liberală și cea democratică este rezultatul
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
un model în tradiția platonică deoarece aspiră la un ideal obiectiv, un raport perfect abstractizat, aparent lipsit de subiectivitate, ideologie și de natura limbajului, care filtrează și deformează în consecință, rezultatul fiind fundamental platonic în încercarea de a transcede natura contingentă și heracliteană a experienței umane. Dacă un jurnalist ipotetic ar fi fost fidel idealului lui Platon, ar fi relatat într-un eveniment cine, ce, când, unde, de ce și cum. O astfel de relatare se poate citi în felul următor, abstractizată
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
viziunilor și metodologiilor de lucru în abordarea fenomenului artistic ca practică culturală extinsă. Dacă paradigma modernistă era înțeleasă ca reflectare a umanismului liberal rațional și a credinței în progres, pe baza unor valori autonome universal acceptate, paradigma postmodernistă reflectă constituirea contingentă a oricărei narațiuni supuse arbitrarității actelor de cunoaștere și eterogenității relațiilor de putere. În aceste condiții, instrumentalizarea strategiilor teoretice apare ca o consecință a transformărilor din practica artistică, de la multiplicarea fără precedent a mediilor, făcând posibilă apariția "noilor medii" (fotografia
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
mitică, povestea sa americană. Criticul se referă, pe de o parte, la efectele pe care propria incoerență narativă le-a avut asupra credibilității președintelui american și, pe de altă parte, la faptul că "prezumpția de adevăr al poveștii ascunde natura contingentă a ideologiei sale implicite"625, ceea ce face ca povestea americană, oricât ar fi de eficientă în momentul istoric apropriat de Reagan, să constituie, totuși, o formă periculoasă de "consolidare a legitimității unei singure mulțimi de stereotipuri sociale și de promovare
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
fi "fracturat" într-o multitudine de identități prin actul percepției sau al numirii. Prin urmare, deduce criticul, caracterul nominalist al retoricii critice pare să constituie o consecință adecvată a identității sale doxastice (și nu epistemice), întrucât "se potrivește cu natura contingentă a realității sociale, în care oamenii sunt atât subiecți, cât și supuși (subjected, în limba engleză)"790. Retorica critică, deci, împărtășește cu viziunea lui Foucault orientarea nominalistă: precum istoriile lui Foucault, retorica critică se concentrează nu asupra lucrurilor, ci asupra
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
să înțelegem că noțiunea de intrigă nu este, în cazul de față, cu adevărat pertinentă: după ce X i-a făcut o felație lui Y sau Y a dezbrăcat-o pe X, a priori orice se poate întâmpla, succesiunea actelor este contingentă. Dar gratuitatea înlănțuirilor este mascată prin existența unor coduri nescrise: de exemplu, felația tinde să se situeze înaintea penetrării vaginale, care precede sodomia etc. În domeniul acesta există deci un anumit număr de practici care funcționează ca niște orizonturi de
Literatura pornografică by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
de semne sau schimbului lor, ori chiar partajării sensului rezultat. Comunicarea umană presupune existența altui om cu care se inaugurează o relație, a cărei finalitate politică va depinde de o formă cuprinsă între cooperare și conflict, și de o substanță contingentă, în conformitate cu miza situației. De altfel, constatăm lesne că ar fi imposibilă politica în absența comunicării, pentru că însăși societatea nu poate fi concepută în absența comunicării. Acceptînd definițiile concurente ale comunicării, trăsăturile comunicării politice se modifică. Dacă comunicarea desemnează orice interacțiune
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
riscantă. În ceea ce privește statul, intervenția sa asupra urbanului s-a făcut pe patru direcții: locuința, urbanismul, transporturile și amenajarea teritoriului. Aceste categorii administrative ale acțiunii guvernamentale, interdependente unele de altele, nu corespund însă în mod necesar unei politici coerente. Dincolo de segmentarea contingentă și fluctuantă a domeniilor de acțiune ale politicilor urbane, este totuși posibilă distingerea a două mari orientări ale intervenției puterii publice asupra mediului urban 78. Prima insistă asupra rolului jucat de dezvoltarea urbană asupra creșterii economice. Această perspectivă se instituționalizează
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
Există și alte metode denumite neparametrice, sau teste de rang, acestea necomparând media aritmetică în stabilirea diferențelor semnificative la două eșantioane selectate aleator. Ele recurg la compararea diferențelor valorilor mediane. Amintim ca exemple de teste neparametrice doar testul coeficientului de contingenta, corelația de rang a lui Spearman și corelația de rang a lui Kendall. Pentru prelucrarea statistică se utilizează teste specifice diverselor tipuri de date analizate: Testul ANOVA, Testul ț independent Testul Wilcoxon Testul ț Student În urmă aplicării acestor teste
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
și paradoxal. E, într-adevăr, cît se poate de salutar cultural și politic constituită, islamul se răspîndește inițial într-un mediu tribal fără coeziune, căruia religia e pusă în situația de a-i da cadru civilizațional)? să nu ignorăm calitatea contingentă a polarelor noastre cotidiene, ciudata lor versatilitate în practica socială, negociabilitatea relației dintre ele. E cît se poate de sănătos să nu le transformăm în mituri, încremenindu-le fantasmatic sau cinic în opoziții eterne, absolute, eschatologice, așa cum procedează ideologia fundamentalistă
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
existențe mentale, atunci propozițiile false ar putea genera asemenea existențe. Anselm consideră că obiectul pe care el l-a adus în discuție nu are același statut cu cel invocat de Gaunilon: obiectul vizat de Anselm ființa infinită, nu poate fi contingentă, deoarece ar putea fi supusă categoriilor, ceea ce ar fi în contradicție cu statutul ei82. Pentru faptul că a reformulat bine-cunoscuta construcție "acel ceva decât care nimic mai mare nu poate fi gândit" drept "cel mai mare dintre toate", Gaunilon a
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
există și în realitate 90. Insulele, chiar și cele mai desăvârșite, sunt lucruri contingente, iar un lucru contingent este prin definiție ceva care poate să existe sau poate să nu existe. Greșeala lui Gaunilon a fost să considere că existența contingentă se aplică lui Dumnezeu în cazul în care este conceput drept "acel ceva decât care nimic mai mare nu poate fi gândit" (și căruia îi corespunde existența necesară). Gaunilon a greșit trecând de la un nivel al existenței (existența contingentă) la
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
existența contingentă se aplică lui Dumnezeu în cazul în care este conceput drept "acel ceva decât care nimic mai mare nu poate fi gândit" (și căruia îi corespunde existența necesară). Gaunilon a greșit trecând de la un nivel al existenței (existența contingentă) la altul (existența necesară) și a pierdut astfel adevăratul înțeles al argumentului anselmian 91. Critica lui Gaunilon este oarecum asemănătoare criticii kantiene deoarece pentru nici unul dintre ei existența nu este predicabilă. Gaunilon este contemporan cu Anselm dar se apropie prin
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
Apărătorii scolasticii au crezut că pot afirma o identitate între esență și existență în toate lucrurile, evitând totuși concluzia că ființele finite există în mod necesar. Descartes evită această dificultate distingând două grade diferite ale existenței: existența necesară și existența contingentă. Astfel, ținând cont de teoria distincției raționale putem spune că Dumnezeu este numai rațional distinct de existența necesară și o substanță finită este numai rațional distinctă de existența contingentă sau posibilă. Distincția între cele două feluri de existență îi permite
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
dificultate distingând două grade diferite ale existenței: existența necesară și existența contingentă. Astfel, ținând cont de teoria distincției raționale putem spune că Dumnezeu este numai rațional distinct de existența necesară și o substanță finită este numai rațional distinctă de existența contingentă sau posibilă. Distincția între cele două feluri de existență îi permite lui Descartes să blocheze un posibil argument ontologic pentru ființele finite 106. Toate argumentele lui Descartes pentru existența lui Dumnezeu implică o legătură între esență și existență, iar această
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
lui Dumnezeu. Descartes vorbește despre existență, în contrast cu nonexistența, ca despre un predicat care aduce ceva în plus pe scara perfecțiunii. Prin urmare, el pare să fie vulnerabil în fața criticilor lui Kant, salvându-se totuși prin distincția între modurile de existență contingentă sau necesară. Descartes susține că nu există o necesitate în gândirea noastră despre Dumnezeu, dar când facem acest lucru trebuie cu necesitate să îi atribuim lui Dumnezeu toate perfecțiunile, inclusiv existența necesară. În mod analogic, nu este necesar să ne
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
Descartes a fost nevoit să construiască o versiune modală a propriului argument ontologic pentru a răspunde tuturor acestor critici. Ca urmare a acestor critici, a realizat că atunci când ne referim la ființa perfectă, trebuie să îi atribuim existență necesară, existența contingentă fiind considerată un defect în comparație cu aceasta 119. În ansamblu, putem spune că Descartes nu a ajuns la nivelul lui Anselm în privința argumentului ontologic. A fost importantă reușita lui de a arăta că ideea de Dumnezeu este admisibilă din punct de
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
dar nu afectează argumentul ontologic "modal" pe care îl regăsim în capitolul III al aceleiași lucrări și care face referire la conceptul de "existență necesară" a unei ființe perfecte. În cadrul argumentului din capitolul III, problema nu se pune dacă existența contingentă ar putea vreodată să fie derivată din conceptul unui lucru, ci dacă un fel unic de existență, existența necesară, poate fi derivată dintr-un concept unic, al perfecțiunii divine. Nici Kant nici Hume nu au fost conștienți de literatura clasică
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
obișnuită este o formă inferioară de a exista deoarece nu există prin ea însăși ci prin altceva, fiindu-i atribuită întotdeauna alternativa imaginabilă de a nu exista sau de a nu fi existat niciodată. Existența ființelor și a lucrurilor este contingentă iar această manieră de a exista trebuie considerată inferioară în comparație cu existența necesară iar aceasta poate fi atribuită doar ființei perfecte 154. Nu se poate respinge argumentul ontologic din capitolul III pornind de la analiza lui Kant: existența nu este un predicat
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
și câte altele despre care se vorbește cu aceeași intonație a vocii și cu aceeași convingere. Iar misticul, dacă viziunea sa este veridică este probabil convins de existența Diavolului dar eu nu știu dacă există"208. Pentru Copleston o ființă "contingentă" este o ființă care nu conține în ea însăși rațiunea deplină a existenței sale. O ființă "necesară" pe de altă parte, înseamnă o ființă care trebuie și nu poate să nu existe. Cuvintele părintelui Copleston ating problematica argumentului ontologic; că
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]