1,024 matches
-
Motiv pentru care în acțiunile de formare se preferă metodele participative, în grupuri mici, numai acestea provocând schimbări la nivelul stilului de comportament. Educația adulților constituie, așadar, dintr-o perspectivă psihosociologică, nu o continuare a educației școlare tradiționale, ci un continuum, în sensul alimentării nevoii de informație, dar și al orientării valorice cu modele acționale și stiluri de viață, nevoie pe care o resimte omul contemporan. Adultul nu e un școlar perpetuu, dar el și-a format în anii școlarizării deprinderi
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
sistem mai larg. Educația adulților ne apare însă, mai ales, ca un factor important al democratizării vieții sociale și ca un mijloc pentru exercitarea dreptului la educație al fiecărui individ. Democratizarea educației și educația permanentă sunt deci inseparabile, formează un continuum educativ, pentru toți, fără distincție, proces început cu educația inițială și continuând toată viața. Educația adulților este deci nu numai o tehnică, o știință, ci și o mișcare socială pentru a-i ajuta pe oameni să-și înțeleagă locul lor
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
ei global, integrativ), ea se preocupă doar de o anumită categorie de vârstă - adulții. Ideea educației permanente s-a născut din nevoia de a articula diferite niveluri și tipuri de educație, încât educația să devină continuă în timp și spațiu („continuum educațional”). Fiecare ciclu școlar constituie o deschidere spre învățarea continuă, spre autoeducație și vizează atât structurile (care trebuie flexibilizate), cât și profilurile și obiectivele educaționale specifice fiecărui ciclu sau tip de educație. Educația adulților poate fi privită ca un etaj
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
a forma, punând accentul îndeosebi pe nevoia de a avea oameni cât mai bine „educați”. Instrucția, crede filosoful și pedagogul Gaston Berger, trebuie să cedeze locul educației care înarmează omul cu entuziasm, luciditate și curaj. Educația permanentă înseamnă deci un continuum care străbate ca un fir roșu întreaga viață personală a omului contemporan și propune o nouă reașezare a diferitelor componente ale educației într-o structură complexă și flexibilă totodată - școala, instituțiile de cultură, mass-media, familia, organizațiile educative - concurând, toate, la
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
sintetizează astfel, la rândul său, caracteristicile educației permanente: a) este continuă, devenind modul de a fi, de a munci și de a se adapta al omului; un sprijin, și nu o povară, o obligație; b) este globală, integrând într-un continuum toate nivelurile și tipurile de educație constituite sau existente în cadrul unei colectivități naționale; c) este integrală, asigurând tineretului și adulților o formație multilaterală și echilibrată, care să le permită abordarea cu succes a problemelor multiple, să evite rutina, plafonarea; d
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
eternitatea mișcării; inexistența începuturilor; adevărul simulacrelor; invizibilitatea acestora în raport cu viteza lor; corporalitatea sufletului, așadar materialitatea sa; diseminarea particulelor fine ale sufletului în agregatul trupului, asemeni unui suflu; sufletul ca sediu al sensibilității; legătura intimă dintre suflet și trup, de fapt, continuumul material în discontinuitatea structurilor atomice; despărțirea sufletului material de trupul material ca definiție a morții. Un asemenea material de construcție permite o adevărată soteriologie, în special în problema morții. -6- Moartea morții. în opoziție cu fabula din Phaidon al lui
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
ființei, o desființare. E o analiză a muncii, nu străină de ceea ce avea să postuleze Marx peste timp cu teoria sa despre alienare. Sau de ceea ce analizase Camus că s-ar întămpla cu muncitorul prins asemeni lui Sisif, într-un continuum flux al urcușului spre nicăieri. Cu adevărat, nimic nou subt soare. Descoperim, analizănd vorbele Ecleziastului, chiar și concurența care e o premisă a progresului dar care în plan metafizic nu are relevanță, e deșertăciune: „am mai văzut că orice muncă
Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Adrian Iftode () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2300]
-
spațiul competițional). Începând cu unidimensionalitatea utilizată de Downs (1957) au existat numeroase studii ce au identificat axe economice, a valorilor morale sau etice, naționalism-cosmopolitanism, clerical-anti-clerical etc. Aproape fiecare dintre trăsăturile unei familii de partide poate fi formulată în termenii unui continuum. Indiferent de dimensiunile competiționale, absența parțială sau totală a clivajelor în țările postcomuniste a permis modificarea pozițiilor partidelor politice de-a lungul timpului. Nu numai că stânga și dreapta nu au același înțeles în Europa de Est ca în Vest, ci există
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
1, însă categorizarea sa îmbină criterii care țin mai degrabă de acțiunea politică a acestor partide cu criterii ideologice. O altă perspectivă folosită chiar mai frecvent în analiza partidelor și în analizele jurnalistice sau ale opiniei publice este cea a continuumului stânga-dreapta. Această perspectivă este într-o anumită măsură o simplificare exagerată a teoriei clivajelor sociale (Lipset și Rokkan 1967), însă mai mulți autori, între care cel mai notabil este Kitschelt (1995), au realizat modele spațiale de distribuire a partidelor și
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
țară ce rescrie permanent definiția subdezvoltării prin suprapunerea ciclurilor de dezvoltare pe ciclurile electorale, s-ar putea ivi, în zona politicilor publice, o abordare coerentă în sensul prezentat de noi aici. Capitolul 2 INERȚIE SOCIALĂ îN ROMÂNIA CONTEMPORANĂ 2.1. Continuum-ul comunism - postcomunism. România urbană în secolul al XXI-lea În efortul analizării societății postcomuniste se dezvoltă fără încetare o serie extinsă de teme specifice. Literatura de specialitate insistă în genere pe aspecte evidente, referindu-se în speță la domeniul
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
obiecte ideale, În loc să cutezăm a le examina tulburător de complexele tipare de interacțiune? În stadiul actual, este poate greu de trecut dincolo de morfologia sistemelor. Și totuși, se cuvine să subliniem insistent că ținta noastră e „morfodinamica”, studiul evenimentelor Într-un continuum spațio-temporal. Cu alte cuvinte, sînt pentru un demers cognitiv care să includă diacronia ca dimensiune obligatorie a lumii, și nu ca o pe dimensiune de care ne putem dispensa. Principalul obiectiv al cercetării mele Îl formează o serie de curente
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
Însă de la bun Început că multe din ele nu-i sînt de prea mare folos istoricului, atîta timp cît eșuează În tentativa lor de a integra sistem și istorie, sincronie și diacronie. Pentru istoricul ideilor, cea mai extraordinară consecință a continuum-ului einsteinian spațiu-timp este existența „obiectelor ideale”, care devin de Înțeles numai atunci cînd sînt recunoscute ca atare În propria lor dimensiune. S-ar putea ca acest lucru să sune și mai de neînțeles decît universul lui Einstein. Pentru a
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
dintre locuitorii Suplandei Își vor Închipui, probabil, că cea de a treia dimensiune nu e decît o ficțiune matematică, servind exclusiv ca mijloc euristic.) Într-un mod similar, noi nu reușim să Înțelegem ce fenomene ar putea exista Într-un continuum spațio-temporal (și ce Înseamnă cu adevărat „istorie”), mai ales atunci cînd obiectele căutării noastre nu sînt tangibile. Mulți nu cred nici că ar fi posibilă o „istorie a ideilor”, ca să nu mai vorbim de o istorie care să nu fie
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
Prometeo Orfeo Adamo: Tematiche religiose sul destino, il male, la salvezza, Ateneo & Bizzarri, Roma, 1976. 2. J.B. Russell, Dissent and Reform in the Early Middle Ages, Univ. of California Press, Berkeley, 1965, pp. 188-191. 3. Harold Bloom, Kabbalah and Criticism, Continuum, New York, 1983, p. 104. 4. Ugo Bianchi (Il Dualismo, pp. 194-197; Selected Essays, pp. 75-85) limitează aria de origine a dualismului la Asia centrală și de nord-est, Eurasia de nord, Australia, Oceania și Țara de Foc. Din Asia dualismul s-
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
and London, 1977; de asemenea Robert Berchman, From Philo to Origen, Scholars Press, Chico, CA, 1984. 224. VII. 1.29. 225. Iren. I.31.1. 226. Ps.-Tert. 2; Epiph., Pan. 38.2.4. 227. Harold Bloom, Kabbalah and Criticism, Continuum, New York, 1983, p. 62. 228. Jules Isaac, Genèse de l’antisémitisme: Essai historique, Calmann-Lévi, Paris, 1956, p. 24. 229. Karl-Wolfgang Tröger, „The Attitude of the Gnostic Religion Towards Judaism as Viewed in a Variety of Perspectives”, În Colloque international, op.cit.
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
R. McL.Wilson, T.& T. Clark, Edinburgh, 1983, 69-72. E.C. Blackman, Marcion and His Influence, SPCK, London, 1948; reluare, AMS Press, New York, 1978. Harold Bloom, The Flight to Lucifer: A Gnostic Fantasy, Farrar, Straus & Giroux, New York, 1979. —, Kabbalah and Criticism, Continuum, New York, 1983. Hans Blumenberg, Säkularisierung und Selbstbehauptung, 1996 ed. revăzută la Die Legitimität der Neuzeit, Suhrkamp, Frankfurt, 1974. Alexander Böhlig (ed.), Gnosis III: Der Manichäismus, Artemis, Zürich/München, 1980. Arno Borst, Die Katharer, Stuttgart, 1953. Wilhelm Bousset, „Die Himmelsreise der
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
comerciale și valori axiologice. Generalizarea celor dintâi generează înmulțirea celor din urmă în câmpurile economice, dar mai ales în ansamblul sferelor care erau în trecut ținute la distanță de publicitate, în sensul originar de a face public. Sexualitatea 45, în continuumul ei revendicativ care merge de la homosexualitate la bisexualitate, trecând prin toate modalitățile gândite și negândite ale rudeniei, face astfel obiectul unei "vizibilizări" nouă desemnare a spectacolului 46 destinate să producă, pentru grupul respectiv care se formează și caută recunoaștere publică
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
un altul de șaptesprezece versuri (Secetă în Apuseni) cu câte 11 silabe; versuri de șapte silabe coexistă cu altele de câte șaptesprezece. Aceasta e, așadar, nuanța imperfecțiunilor în cauză. În context românesc general, sonetele Carolinei Ilinca se înscriu într-un continuum liric nostalgic, tandru, amintitor de Eminescu, insistând pe magic și grație. Cu accente păstrând dimensiunea durativă a vocilor de altădată, autoarea Sonetelor imperfecte se instalează imaginar într-un trecut-prezent: timp transparentizat! Că poeta și-a rotunjit dintru început o mitologie
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
și Albaniei În tab...ra comunist... sînt surprinz...toare, dar nu inexplicabile. Ele par s... decurg... din strategia Kremlinului. Stalin, care acționeaz... că șef de stat și nu ca propov...duitor al marxismului mondial, este preocupat În mod evident de continuum-ul geografic al „imperiului” s...u, și În special de posibilitatea ca armata lui s... se deplaseze prin el f...r... a trebui s... traverseze un teritoriu str...în. Din aceast... perspectiv..., aducerea Iugoslaviei și Albaniei, Inc... din 1945, În
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
a fenomenelor aflate în desfășurare liberă și incontrolabilă. Instanțe constitutive ale modernității și schimbării asociate Stadii ale modernității. Instanțe consti tutive Societate Modernitatea inițiatoare Decomunizare Modernitatea consacrării Societatea holistă Modernitatea reflexivă Societatea individualistă Spațiu social Despărțirea de comunitate Statul național Continuumul local-regional-global Grupări sociale Apariția diviziunilor în colectivitățile comunitare Clasele sociale Diminuarea (până la eliminare) a rolului claselor sociale și constituirea asociațiilor de interese schimbătoare Agenții (actorii) în societate Societatea bazată pe asemănarea agenților (actorilor) Societatea bazată pe diferențierea individuală Individualizarea reflexivă
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
postmodern. Această "a patra hipnoză" antropogenetică constă în geneza omului izomodern, reprezentată printr-o a treia etapă a modernității, sub formă reflexivă, raționalizată și redempțională. Ce este în definitiv epoca izomodernă? Nu este altceva decât contemporaneitatea noastră aflată sub un continuum tridimensional al modernizării postmodernizării re-civilizării. Izomodernitatea (așa cum a reieșit din capitolul 3.3) nu reprezintă doar o epocă istorică: ea este însăși paradigma complexității modernismului postindustrial. Putem să destructurăm această eră prin prea multă sau dimpotrivă prin prea puțină cunoaștere
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
din urmă șansa să se exprime, transformă „obiectul de studiu”, individul, În actor social diligent, Îl invită să participe la acțiunea comună. Propune ca metodă interacțiunea, legătura, schimbul continuu dintre cei doi actori sociali, schimbul de roluri, poziții, trăiri. Un continuum. Nu e vorba doar de un dialog, ci de o inversare a raporturilor existente În psihologia clasică: obiectul de studiu devine subiect, iar cercetătorul evită situarea În prim plan, controlul situației, examinarea rece (= obiectivă) a celuilalt, manipularea. Psihosociologul acționează ca
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
reîntoarcerii în timp, la episodul bombardamentului. Sunetul "neverosimil" al sirenei marchează trecerea în teritoriul Irealului, traducând un anumit tip de fantastic specific nuvelelor postbelice 226: lumea Irealului nu este percepută ca diferită de cea a Realului, ci ca "un singur continuum, prin care se trece liber, nestânjenit, în ambele direcții (...) Gore trece din prezent în trecut " (această parataxă a lumilor contrafactuale se întâlnește și în alte proze ale lui Eliade). Deși cele două lumi se întâlnesc și sunt evidente "numeroase comportări
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
Ele pot lua naștere printr-o breșă temporală, iar permeabilitatea lor se realizează într-un anumit moment, de obicei amiaza, când lumile se suprapun și personajul eliadesc, fie el de tip call ori quest, trece într-o altă lume, evidențiind continuumul spațial, Irealul care "se deghizează în Real, lăsând aparent neatinse atât mecanismul, cât și conștiința Realului"8. Alteori, ceea ce fundează lumile paralele eliadești nu este breșa temporală ("Nu e vorba de timp") sau spațială ("Am înțeles că nu e nevoie
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
Giunti Editore, Florența, 2010. ***, Ars Sacra, coord. Rolf Toman, Editura h.f. Ullmann, Postdam, 2010. ***, ART NOW, Taschen, Köln, Vol. I, 2005, Vol. II, 2008. ***, Art, Creativity, and the Sacred: an Anthology in Religion and Art, coord. Diane Apostolos Cappadona, The Continuum International Publishing Group Inc, New York, 2005. ***, Arta at the turn of the millenium, Taschen, Köln, 1999. ***, Arta romanică, Editura NOI, București, 2009. ***, Arte sacra contemporanea: bene culturale della Chiesa, coord. Fabio Leonardis, Silvana Editoriale, Milano, 2007. ***, Bellezza e Vita. La
by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]