KorAP: Find »[drukola/base=continuum & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...10 11 12 ...42 >

1,033 matches

Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210

de comunicare. Exerciții și teme de reflecțietc "Exerciții și teme de reflecție" 1. La barierele comunicaționale putem cere cursanților (împărțiți pe grupuri de discuție) să identifice cinci astfel de bariere. După ce au fost evidențiate, cursanții vor trebui să alcătuiască un continuum de la ineficiența comunicării spre eficiență și să încerce să transforme bariera într-un element pozitiv (figura 15). Figura 15 2. De multe ori, când suntem într-o situație de comunicare, ne aflăm într-o postură mai mult sau mai puțin

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
unor perspective inovatoare de abordare a subiectului și construirea unei anticipări la audiență; de asemenea, este utilă construirea suspansului etc. 5.1.2. Prezentarea persuasivătc "5.1.2. Prezentarea persuasivă" Prezentarea persuasivă pornește de la ideea conform căreia schimbarea (pe un continuum foarte extins, de la palierul ideilor la cel al acțiunii concrete) este necesară și urgentă (de altfel, am observat deja că urgența era una dintre caracteristicile de bază ale mesajului eficient). W. Sargant (apud Mucchielli, 2002) ne istorisește exemplul unui predicator

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
este direct proporțională și consonantă cu toți ceilalți factori: relația dintre comunicatori, câmpul comunicării, personalitatea fiecăruia dintre aceștia etc. Lundy (apud Witkin, Altschuld, 1995, p. 157) a menționat mai multe niveluri de ascultare, precizând că acestea se înscriu pe un continuum, de la completa neatenție la atenția maximă; dintre acestea remarcăm următoarele: - ascultătorul este prezent fizic, dar nu și mental; - aude vorbitorul, dar face altceva în același timp; - întrerupe vorbitorul frecvent și în mod prematur; - permite vorbitorului să-și încheie emisia, dar

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
sau a contraargumenta; - permite vorbitorului să-și încheie emisia și apoi stabilește, sumarizează ceea ce a auzit; numai după aceea se exprimă. Astfel, modul în care ascultarea poate atinge valori optime reprezintă conjugarea de către cadrul didactic a acestei scale, a acestui continuum cu situația concretă și contextul învățării pentru cursanții săi, în sensul trecerii progresive de la o etapă la alta (deoarece scala respectivă se poate nuanța în funcție de necesitățile, dar și de posibilitățile activității instructiv-educative). DeVito (1988, p. 161) precizează trei tehnici simple

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
ansamblu a conflictului; să vedem ce este un conflict, ce elemente componente îl definesc, cum apare și ce fel de rezultante poate presupune. Vom înscrie acest demers în încercarea de a construi o matrice flexibilă, descriind un parcurs pe un continuum, unde un optimum al conflictului nu doar că nu împiedică activitatea unui grup, ci, mai mult, este necesar și util. Pe de altă parte, nu putem să nu remarcăm că definirea acestui optimum ridică alte întrebări ținând de intersecția planurilor

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
matricei care-i cuprinde pe axa afirmare-cooperare; 3) în continuitatea etapei de conceptualizare regăsim comportamentul, definind felul în care persoanele își exteriorizează modul de înțelegere a conflictului apărut în interiorul etapei precedente; 4) ieșirile reprezintă ultima etapă, situându-se pe un continuum extrem de larg, de la o rezolvare satisfăcătoare pentru părțile aflate în conflict (comportamentele acestora se află într-o complementaritate oportună) până la regresarea în cea de-a doua etapă (conceptualizarea), dacă această rezolvare nu este obținută. Uneori actorii unui conflict acționează greșit

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
se evite; în cazul în care cadrul didactic păstrează pe mai departe echipele respective, membrii refuză interrelaționările; uneori, conflictul este transferat într-un conflict cu respectivul cadru didactic. Trebuie remarcat faptul că cele nouă stadii enumerate până acum sunt un continuum extrem de flexibil și adaptabil, în sensul că anumite etape pot să fie incluse în altele, importanța lor poate scădea până la a deveni subetape pentru alte stadii sau dimpotrivă. Chiar dacă delimitarea lor în timp este dificilă și trecerea de la una la

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
putem vorbi despre devianța absolută în grup, așa cum nu putem vorbi despre conformare totală; acestea, după cum arată și Bales (apud Newcomb, Turner, Converse, 1965, p. 555), atunci când propune o analiză a interacțiunii ca proces, sunt extrem de flexibile, situate pe un continuum acțional. Așa cum lesne se poate observa, analiza proceselor de interacțiune efectuată de către Bales ne oferă un cadru interesant de aplicabilitate nu doar în dinamica grupului educațional, ci și în ceea ce privește dobândirea și exersarea în cadrul metodelor de interacțiune educațională a unor roluri

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
structurarea grupei didactice, în evoluția acesteia spre echipă educațională. Nu putem vorbi despre cooperare sau competiție în forme absolute decât în rațiuni de ordin didactic; în fapt, atât membrul unui grup, cât și grupul în ansamblu se situează pe un continuum între acestea două, continuum ce ne oferă o viziune extrem de nuanțată și de flexibilă asupra fenomenului ca atare. De altfel, unii cercetători au descoperit valori ale eficienței grupului punând colaborarea și competiția împreună. Alfie Kohn, spre exemplu, spune că, „atunci când

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
evoluția acesteia spre echipă educațională. Nu putem vorbi despre cooperare sau competiție în forme absolute decât în rațiuni de ordin didactic; în fapt, atât membrul unui grup, cât și grupul în ansamblu se situează pe un continuum între acestea două, continuum ce ne oferă o viziune extrem de nuanțată și de flexibilă asupra fenomenului ca atare. De altfel, unii cercetători au descoperit valori ale eficienței grupului punând colaborarea și competiția împreună. Alfie Kohn, spre exemplu, spune că, „atunci când un grup încearcă să

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
nevoilor membrilor grupului; activitatea liderului este în direcția unui antrenor (coach) și sfătuitor ce alocă un timp suficient pentru a-l trata pe fiecare dintre membrii grupului într-un mod personalizat. Pe lângă acești patru factori ai leadership-ului transformațional, pe modelul continuumului lui B.M. Bass și B.J. Avolio regăsim doi factori tranzacționali (recompensa contingentă și managementul prin excepție) și un factor de nonleadership - „laissez-faire” (liderul abdică de la responsabilități, nu oferă deloc feedback etc.). Recompensa contingentă se referă la procesul de schimb între

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
coeziv este un proces laborios ce poate fi înregimentat într-o schemă aparent simplă, care, după Bruce W. Tuckman, a cuprins patru stadii de dezvoltare (apud Forsyth, 1983, p. 20), fiecare dintre acestea fiind, în opinia noastră, situată pe un continuum acțional, în sensul că nu se diferențiază foarte clar, marginile lor fiind extrem de flexibile, de maleabile, iar întinderea lor în timp, precum și intensitatea fiind specifice existenței fiecărui grup în parte: 1) testarea și formarea dependenței; 2) conflictul intragrup (denumit și

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
de față vă propunem două modalități principale de clasificare a sistemului metodelor de învățământ: este vorba despre o abordare funcțional-acțională și o abordare ce utilizează criteriul obiectivului principal urmărit de metodele în cauză. Ambele viziuni au la bază conceptul de continuum metodologic și sunt utile demersului nostru atât prin prisma unei viziuni acționale (care învestește formatorul/cadrul didactic cu responsabilitatea identificării permanente a unor noi modalități de optimizare a metodelor pe care le folosește), cât și prin unghiul de vedere al

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
identificării permanente a unor noi modalități de optimizare a metodelor pe care le folosește), cât și prin unghiul de vedere al înțelegerii fenomenului într-un mod sistemic. Prima abordare - funcțional-acțională - se referă la vizualizarea distribuirii metodelor pe intervale într-un continuum metodologic, pornind de la metodele active spre metodele interactive. Am preferat o astfel de dezvoltare, fiind cunoscută dezbaterea conform căreia nu există în mod practic metode „active” și metode „pasive”, toate metodele posedând deopotrivă un grad de pasivism și unul de

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
măsură să dea dovadă de „activism”; de pildă în cadrul unei metode de tip expozitiv (cum ar fi o prelegere) cunoscută drept o metodă „pasivă” putem vorbi despre pasivitatea cursanților, dar nu și a cadrului didactic. De aceea, un pol al continuumului este reprezentat de dimensiunea activă a metodelor, iar celălalt pol (spre care trebuie să tindem) urmărește dimensiunea interactivă (care presupune automat că partenerii actului didactic sunt simultan activi). De aceea, așa cum aminteam deja, funcționalitatea și marele merit al unei asemenea

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
deplasare a accentului unei anumite metode de la situarea ei preponderent activă în direcția unei determinări mai pregnant interactive. Figura 38. Abordarea funcțional-acțională a clasificării metodelor de învățământ În altă ordine de idei, evidențiem importanța unor criterii de structurare a acestui continuum metodologic, dintre care: - criteriul funcțional (de bază) la care am făcut deja referire; - criteriul dinamicității - metodele poziționate conform caracteristicilor lor intrinseci/de intrare pot suferi prin optimizări succesive o deplasare pe această axă, în direcția polului interactiv; - criteriul intersectării ne

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
criteriul intersectării ne evidențiază faptul că astăzi din ce în ce mai puțin putem vorbi în practică despre metode absolut „pure”. Mai precis, observăm că anumite metode suferă intersectări și conexiuni care sugerează mutații de rol, redefiniri și dezvoltări permanente. La polul activ al continuumului metodologic putem identifica metode ca: prelegerea, cursul magistral, conferința, în intervalele dintre activ și interactiv studiul de caz, problematizarea, dezbaterea, experimentul și alte metode care definesc un grad de interactivitate crescut cu întreaga clasă, pentru ca la polul interactiv să numim

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
cu întreaga clasă, pentru ca la polul interactiv să numim metode ca brainstorming, Phillips 66, metoda acvariului (fishbowl), seminarul socratic, focus grupul etc. De altfel, reamintim că putem consemna aceste metode într-o astfel de poziționare drept date de intrare în continuumul metodologic, ele fiind supuse unei presiuni permanente în ceea ce privește schimbarea locului pe care îl ocupă. Astfel, pentru a oferi doar câteva exemple în ceea ce privește utilizarea acestor surse de optimizare a metodelor active în direcția creșterii gradului de interactivitate pe care îl pot

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
în interiorul metodelor bazate pe expunere (Phillips 66, grupurile „zumzăitoare”/buzz-groups, numbered students), structurarea la nivelul conținutului (prin problematizare spre exemplu), la nivelul timpului, folosirea experienței de viață a elevilor și utilizarea unor tipuri variate de feedback. Cel de-al doilea continuum îl vom gândi plecând de la categorizarea rolurilor în grup făcută de către Kenneth Benne și Paul Sheats - roluri ale activității și roluri de construcție și susținere a grupului - identificând la o extremă metodele ce au drept finalitate producția unor idei și

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
dintre metodele ce vor intra într-o categorie sau alta presupun și alte laturi care ar putea să le recomande în alte categorii. Ne reamintim că am vizat în clasificarea noastră obiectivul principal urmărit și am pornit de la ideea unui continuum, astfel încât clasificarea este dinamică și adaptabilă schimbărilor care vor apărea în metodologia didactică. 13.1. Metode centrate pe analiza fenomenului, producerea ideilor și rezolvarea de problemetc " 13.1. Metode centrate pe analiza fenomenului, producerea ideilor și rezolvarea de probleme" Această

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
spre exemplu, în ariarezolvării problemelor să presupună cu necesitate celelalte două demersuri (analiza fenomenului și producerea de idei)? O astfel de întrebare este legitimă. Iată de ce nu o să regăsiți în interiorul acestei categorii delimitări clare între cele trei subcategorii, ci un continuum între cei trei pași, deoarece putem observa că deși fiecare dintre metode îi parcurge pe toți, totuși unele sunt centrate mai degrabă pe etapa de analiză a fenomenului, altele pe cea de producere a ideilor și, în sfârșit, vom regăsi

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
din experiența personală a participanților etc.; 2) impresiile se compun din ipoteze intuitive, imagini, bănuieli, credințe, expectații și noțiuni vagi. De altfel, trebuie spus că nici una dintre componente nu aparține exclusiv unei singure categorii, ci toate sunt plasate pe un continuum cu granițe destul de dinamice care depind și de natura fenomenului supus rezolvării creative de probleme; 3) simțurile. Aici putem cuprinde emoțiile, sentimentele, dorințele, elementele afective, empatia; 4) observațiile conțin elemente ca notițele, percepțiile, comentariile etc.; 5) întrebările presupun anchetele, îndoielile

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
dintre cazuri, aceste metode pot să conțină, în demersul lor de aplicare, toate aceste elemente. Totuși, și în acest caz se poate evidenția o sursă principală, o focalizare pe unul dintre obiective. Avem din nou de a face cu un continuum pe care plasăm acest areal de metode și tehnici. 13.2.1. Metode centrate pe reflexietc "13.2.1. Metode centrate pe reflexie" 13.2.1.1. Reflecția personalătc "13.2.1.1. Reflecția personală" Conform lui Ioan Cerghit, reflecția

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
cursanți se plictisesc: „Dacă mi se mai pune o dată aceeași întrebare, o să țip!”, reclama unul dintre aceștia. 13.3. Metode bazate pe utilizarea și dezvoltarea relaționărilor în cadrul grupuluitc " 13.3. Metode bazate pe utilizarea și dezvoltarea relaționărilor în cadrul grupului" Ultimul continuum pe care îl luăm în calcul pentru a dezvolta analiza noastră este cel al utilizării interacțiunilor în cadrul grupului (cuprinzând metode ce se centrează mai degrabă pe cooperare și metode care cultivă demersul competițional) precum și metode care vizează dezvoltarea interrelaționărilor de

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
vom opera cu două astfel de criterii: gradul de complexitate și metoda pe care cadrul didactic o va folosi în continuitatea ice-breaking. Referitor la primul criteriu, și anume complexitatea acestor exerciții, în interiorul tehnicilor de spargere a gheții vom regăsi un continuum de la exercițiile simple și unic direcționate până la tehnici care se individualizează dincolo de denumirea acestei metode. În prima categorie putem oferi spre exemplu jocul „ziarului vorbitor”, prin care le cerem elevilor/studenților la începutul orei să-și exprime sentimentele produse de

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]