472 matches
-
ale camerei, alături de plante smărăldii, uriașe. Profilate pe frunzișul verde ceruit, femei hinduse cu sâni ca pepenii se aplecau Înainte, oferindu-și orificiile ca ofrande bărbaților bine dotați care le primeau. Un panou de control superaglomerat, o adunătură de corpuri contorsionate, oriunde te uitai. ― Cum arată locul ăsta? șopti Tessie. ― E un decor cam neobișnuit, spuse Milton. Iar eu: ― Ce facem noi aici? Exact În acel moment s-a deschis ușa și s-a prezentat doctorul Luce. La vremea aceea nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
Treaba asta o făcea Întotdeauna un bărbat și acum mă calificam pentru ea. În costumul meu negru, cu mocasinii murdari, stăteam În ușă, care era deschisă În calea vântului iernii. Sălciile plângătoare erau dezgolite, dar totuși masive; Își ridicau brațele contorsionate ca niște bocitoare. Cubul galben pastelat al casei noastre moderne se profila clar pe albul zăpezii. Middlesex avea acum aproape șaptezeci de ani. Deși o prăpădisem cu mobila noastră colonială, Încă mai constituia un punct de referință, așa cum se și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
de fotografii În care ea era Îmbrăcată extravagant, cu părul Împletit În șuvițe multicolore și cu gene false la fel de groase ca aripile păsărilor colibri. Karen transcrisese cu creionul ce-i spusese Bibi, pe carnețele cu foi galbene. La Început, semne contorsionate și false Începuturi mâzgălite, mai apoi pagini pline de mâzgălituri frenetice și fără noimă care se transformau treptat Într-un Îngrijit scris de mână. Era ca și cum aș fi privit electroencefalograma unei persoane aflate În moarte clinică pe cale de a fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
părea foarte autentic chiar pe marginea drumului. Într-un nor de praf, autocarul a oprit În fața unei cocioabe cu o singură cameră. Mort de foame, Bennie a declarat că această oază e demnă de trecut În revista Travel & Leisure. Scaunele contorsionate și masa joasă cu mușamaua de plastic străveche Întruchipau dintr-odată un miraj al ospățului câmpenesc... Cu toții coborîră din autocar, Își dădură gecile jos și se dezmorțiră. Moff și Rupert se Îndreptară spre primul pâlc de copaci. Ceilalți se așezară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
nici să atingă un pic suprafața. Pinul noduros, le-aș fi spus, puneți mâna și simțiți-l. Asta Înseamnă China. Horticultori din lumea Întreagă au venit să-l studieze. Cu toate acestea, nimeni nu a reușit să explice de ce crește contorsionat ca un tirbușon, la fel cum nimeni nu poate să explice cu adevărat China. Dar, la fel ca și copacul, ea există, veche, Îndărătnică și spectaculoasă În ciudățenia ei. În copacul acela se găsesc În stare pură elementele care i-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
de o autorizație specială pentru asta. Așa că, fără să pui piciorul În Myanmar, puteai pretinde că de fapt ai făcut-o. Lulu fusese chemată de sute de ori În acel loc ca să facă poze. De obicei turiștii stăteau În poziții contorsionate, cu picioarele În China și capul și umerii În Myanmar sau mai era câte un cuplu care se despărțea și stătea față-n față, fiecare În țara aleasă, privindu-se prin binoclu de la zece centimetri depărtare. —Priviți acolo, exclama ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
de bambus, care, urma el să descopere Întinzându-se Întâi pe spate, apoi pe-o parte, era incredibil de confortabil. Heidi se servi de lanternă ca să inspecteze interiorul camerei În care urma să-și petreacă noaptea. Pereții alcătuiți din rădăcinile contorsionate erau netezi și curați, nici urmă de cele patru elemente de coșmar: mucegai, lilieci, păianjeni sau noroi. Își scoase pătura Space și se Înveli cu ea; În reclamă spuneau că absoarbe și reține până la optzeci la sută din căldura corpului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
cu franjurii la cap, o avertiză Heidi. Polițiștii Însărcinați cu moda or să te prindă. Și poți păstra lanterna. Mai am una mai mică. Marlena Îndreptă lanterna spre interiorul scorburii pe care o Împărțea cu fiica ei. Porțiunile cele mai contorsionate arătau ca niște gnomi suferinzi de artrită În agonie, un basorelief lamaist ca răspuns la o Ars Moriendi. Și astfel se instalară cu toții pentru prima lor noapte petrecută În mijlocul tribului, noapte pe care ei o credeau și ultima. Moff Îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
La Kita-senju urcă și mai mulți oameni. Ești strivit, de parcă ai fi conținutul unui sendviș. Simți că te afli într-un pericol fizic. Ai impresia că o să mori strivit. Odată am crezut că șoldurile mi-au ieșit din articulații. Stai contorsionat și te gândești: «Doare!» Ești prins acolo, dar numai picioarele sunt în același loc. — Trebuie să ai dibăcia unui luptător profesionist. Nu v-ați săturat să călătoriți în fiecare zi într-un metrou plin până la refuz? Chiar m-am săturat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
vedeau unul pe altul, fiind amândoi invizibili pentru ceilalți. Era un călugăr mărunt, în sutană neagră și acum se oprise la taraba unui vânzător de buruieni de leac. Pe un țol alb, vraciul întinsese în ordine grămăjoare de ierburi, rădăcini contorsionate, buruieni uscate sau abia culese, flacoane, sticluțe și gavanoase închise la gât cu bășică de porc, pline cu alifii, pomezi și licori. Povestea cu răbdare și meșteșug despre rostul fiecărui leac. Părinte Pimen coborî vraciul vorba ține bucata asta de
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
decât toate datele biografice erau, de exemplu, meșa gornistului de la vârsta de un an, al 37-lea vis al său, amprenta celui care i-a înregistrat proba de urină pentru recrutare, urma lăsată de decorație pe tunică, blacheul tocit și contorsionat, zgârciul înnodat al ochelarilor, lipsa decorațiunilor de alamă de pe coșciug și vertebra secretul și esența ființei sale. Vertebra de delfin, pe care a purtat-o toată viața fără ca nimeni, nici măcar el să aibă știre de ea; vaga bănuială a existenței
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
ai făcut? întrebă cu o voce stridentă. Craig înțelesese clar și cu uimire că pierduse inițiativa. Venise rândul lui să privească și să se simtă uluit. Văzu cum fața ei se albește și mai tare sub fard. O față încordată, contorsionată, ochii dilatați. Veni spre el cu un mers ciudat și lipsit de grație. Degetele ei îi apucară brațul; și, grele ca de piatră, îi striveau carnea, deasupra încheieturii. Rosti cu o caricatură a vocii ei normale: - Ce ai auzit? Ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85100_a_85887]
-
vedeau unul pe altul, fiind amândoi invizibili pentru ceilalți. Era un călugăr mărunt, în sutană neagră și acum se oprise la taraba unui vânzător de buruieni de leac. Pe un țol alb, vraciul întinsese în ordine grămăjoare de ierburi, rădăcini contorsionate, buruieni uscate sau abia culese, flacoane, sticluțe și gavanoase închise la gât cu bășică de porc, pline cu alifii, pomezi și licori. Povestea cu răbdare și meșteșug despre rostul fiecărui leac. Părinte Pimen coborî vraciul vorba ține bucata asta de
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
decât toate datele biografice erau, de exemplu, meșa gornistului de la vârsta de un an, al 37-lea vis al său, amprenta celui care i-a înregistrat proba de urină pentru recrutare, urma lăsată de decorație pe tunică, blacheul tocit și contorsionat, zgârciul înnodat al ochelarilor, lipsa decorațiunilor de alamă de pe coșciug și vertebra secretul și esența ființei sale. Vertebra de delfin, pe care a purtat-o toată viața fără ca nimeni, nici măcar el să aibă știre de ea; vaga bănuială a existenței
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
se umezească și atunci vei ști că a meritat să trăiești pentru ea. toamna asta mă obsedează toamna intru în camera de coagulare resturi de frunze stau atârnate, de venele pământii ale primului om m-am săturat de frunze frunze contorsionate frunze îmbrăcate în straie vechi frunze pământii ascunse sub palme frunze care au căzut prima oară frunze cărora le place să moară de vânt poemul acesta e un morman de frunze în care mi-am aranjat oasele parfumate inima roasă
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
acolo. Sunt jos și trebuie să vorbesc cu tine. Era Jacqui. Am înșfăcat telefonul. —Ce e? —Dă-mi drumul. Am apăsat pe butonul de la interfon și am auzit-o bocănind pe scări. După câteva clipe a năvălit înăuntru, cu membrele contorsionate, cu fața tulburată. — A murit cineva? Asta era întotdeauna grija mea principală acum. Asta a făcut-o să se oprească locului. —Hm, nu. S-a schimbat la față. —Nu, asta e doar... ceva... obișnuit. Deodată îmi purta pică. Orice-ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
sunt cea care le are. Primul lucru pe care l-am observat a fost mâna ei: a început să se strângă în pumn, până când era încleștată atât de strâns că i se albiseră încheieturile. Apoi am văzut că avea fața contorsionată și tot corpul i se încordase și se îndoia. Am fugit la ea, îngrozită. —Crampe ca asta? Nu. A clătinat din cap, cu fața de un roșu aprins. Nici pe departe la fel de dureroase ca asta. Arăta de parcă era pe moarte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
pe neașteptate, iar acum îl trăgea după el. Fumul îi îneca, gâtul le era ars de focul care, împreună cu satul, prefăcea în cenușă o mulțime de victime lipsite de apărare. Alunecând pe sângele ce îmbiba pământul, se strecurară printre leșurile contorsionate, trecură pe lângă trupurile femeilor siluite lângă gardul de lemn. Își recunoscură mama și bunica, dezbrăcate, pline de sânge, cu gura larg deschisă într-un ultim strigăt de durere. Continuară să alerge spre tatăl lor, aflat aproape, la marginea pădurii. Cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
Chawla în spatele casei, își stabilise ea bucătăria în aer liber, care dădea spre un petic de pământ plin de iarbă. Aici se maturau la soare borcanele de castraveți, ca o armată aliniată la zidul de piatră; rădăcinile zăceau, chinuite și contorsionate, uscându-se pe un pat, iar micile fructe sălbatice, disprețuite de toți, în afară de păsări, zăceau deschise, afișându-și miezul cu pete purpurii. Ghimbirul era îngropat sub pământ, ca să rămână proaspăt, lămâile și dovlecii se uscau pe acoperiș, tot soiul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
o lună. Dar eu mai pot? Unde a intrat tot timpul, unde? Unde? Vine aprilie eu explozia lui de muguri, cu ploaia neașteptată a razelor, cu norii sfâșiați într-o doară. Apoi vine mai cu lumina lui rece și cerul contorsionat încă de nestatornicia vremii. Apoi iunie, vară, o ploaie subțire și acidă, ca apa împroșcată de roțile unei mașini, și fără nici un strop de cer, fără nici un strop de cer. Londra e o bătrână cu respirația grea. Dacă o asculți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
iar am încercat s-o violez. În termeni pur tehnici, în ceea ce privește know-how-ul violării, a doua tentativă a fost un adevărat succes în comparație cu prima. Într-adevăr, o cu totul altă clasă. De data asta am venit din spate într-o goană contorsionată, șerpuită. Elementul surpriză a jucat un rol central de data asta, pentru că Selina mai dormea încă. Nu poți să obții o surpriză mai mare ca în cazul ăsta. Deoarece învățasem lecția din seara trecută, am procedat exact cum trebuia în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
frimituri fuseseră și ele acoperite de învelișul atotstăpânitor al mizeriei. Iar deasupra podelei îmbâcsite, se ițeau, amenințătoare sculpturile. Sculpturi care, prin comparație își făceau străbunele cioplite din Casa Fiului Răsare să pară niște revărsări de frumusețe și bucurie. Respingătoarele și contorsionatele forme, chipuri, trupuri, membre trunchiate și peisaje de coșmar vorbeau despre o patimă tot mai adâncă a creatorului lor, o mlaștină tot mai adâncă de dezgust. Dacă sculptorul nu face altceva decât să extragă din materialele sale brute formele care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
din geanta diplomat dăltițele, burghiele și cleștii de stomatolog când un medic ciung, ras În cap, se apropie de el, rugându-l să se așeze pe un scaun. Ginecologul era tot numai mușchi, tot numai fibră. Pe gâtul său puternic, contorsionat, se rotea o față pătrățoasă, cu o bărbie proeminentă, care-i accentua brutalitatea. Privindu-l, mai degrabă te-ai fi așteptat să-l Întâlnești Într-o sală de sport sau pe un ring de box. Și totuși mișcările Îi erau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
de școală m-a pipăit de-a binelea. Mi-am cerut scuze pentru rolul meu În incident (cum ar fi că eram acolo), cu un sincer „scuză-mă“, la care ea s-a Întors și a strigat, cu cea mai contorsionată, malefică și diavolească expresie: „SCUZĂ-MĂ? POATE CĂ NU S-AR FI ÎNTÂMPLAT DACĂ AI FI MERS PE UNDE TREBUIE!“ și a plecat, mormăind blasfemii. În mod evident, i-ar prinde bine câteva ore cu Băiatul foarte rău, m-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
celuilalt bărbat și aș dori să o verifici fără să îmi implici familia. Dacă sufli cumva vreun cuvânt soției și fiicei mele, îți vei pierde insigna și capul. Ai înțeles? Tonul avocatului se mai îmblânzise. Fața lui era o masă contorsionată. Buzz încercă din nou cartea diplomației: — Reynolds Loftis, domnule Hartshorn. Erați împreună la ora raziei. Spuneți-mi ce știți despre el, iar eu îi voi comunica detectivului de la comitat care se ocupă de cazul Lindenaur să nu vă agaseze, pentru că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]