349 matches
-
pulmonară și/sau sistemică. La mulți pacienți coexistă aceste două forme de insuficență cardiacă. Cea mai comună formă de insuficiență cardiacă (cauzată de ateroscleroza coronariană) este un exemplu al acestei asocieri: - insuficiența sistolică este determinată atât de pierderea cronică de contractilitate miocardică secundară unor infarcte anterioare, cât și de pierderea acută indusă de un episod de ischemie tranzitorie; insuficiența diastolică este secundară complianței ventriculare reduse determinată de înlocuirea de miocard normal, distensibil, de către țesut cicatriceal fibros, nedistensibil, cât și prin reducerea
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
care îmbunătățește funcția sistolică și diastolică fără a favoriza aritmii și fără a crește consumul de O 2. În caz de ICA, istaroximul crește presiunea arterială sistolică și scade frecvența cardiacă. Omecamtiv mecarbil interacționează cu filamentele de actină favorizând creșterea contractilității pe model experimental. Este necesară verificarea eficacității în trialuri clinice înaintea introducerii în practică. Divinul administrat i.v. îmbunătățește hemodinamica în caz de ICA fără a se însoți de activare neurohormonală și fără a afecta perfuzia miocardică sau TA. Deși
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Daniela Bartoș, Cristina Tîrziu () [Corola-publishinghouse/Science/91944_a_92439]
-
clasa Killip (48). Conceptul patogenic unificator actual consideră că Im ischemică este rezultatul dezechi - librului dintre două tipuri de forțe - cele care determină închiderea valvei mitrale și forțele de tracțiune ale valvei (tethering) (47). Forțele de închidere scad prin reducerea contractilității și disincronismul segmentelor bazale VS, contracția sistolică alterată a inelului, reducerea sincronismului între mușchii papilari. Elementul central nu este disfuncția mușchiului papilar, ci deplasarea sa apicală și postero-laterală consecutivă remodelării ischemice a VS. Deoarece cordajele nu sunt extensibile, se va
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91940_a_92435]
-
adaptare în cursul efortului și postefort fizic. Fibrilația atrială, cu prevalență crescută odată cu înaintarea în vârstă, este o situație frecventă de demascare a bolii valvulare. Aria efectivă a orificiului regurgitant este de cele mai multe ori dinamică, iar variația în funcție de presarcină, postsarcină, contractilitate, parametri care pot fi influențați tera - peutic, este un fapt bine documentat (51). Un element important hemodinamic este însă faptul că AOR depinde de etiologia Im (52). În Im reumatismală, situație din ce în ce mai puțin frecventă la vârstnic, AOR se menține relativ
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91940_a_92435]
-
ventriculare, augmentarea contribuției auri culare în umplerea atrială, creșterea rigidității arteriale (RA), creșterea impedanței aortice, scăderea sensibilității baroreceptorilor, diminuarea răspunsului la catecolamine,creșterea rezistenței vasculare periferice (5). În prezența unei cardiopatii organice, spre deosebire de starea fiziologică, creșterea presarcinii nu determină augmentarea contractilității miocardice. Ventriculul stâng (VS) reacționează compensator prin hipertrofie și dilatație. Hipertrofia compensatorie crește numărul de unități contractile disponibile ce permit menținerea pentru un timp a funcției sistolice a VS. Limitele hipertrofiei sunt impuse de aportul de oxigen, alterarea funcției diastolice
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91945_a_92440]
-
stresul chirurgical constă în eliberarea de catecolamine cu vasospasm, scăderea activității fibrinolitice, activarea plachetelor și hipercoagulabilitate (8). La pacienții cu boală corona riană semnificativă, IM perioperator poate fi cauzat de asemenea de modificarea balanței cerere/ofertă din cauza tahicardiei și creșterii contractilității miocardice. La 41% dintre pacienții cu intervenții chirurgicale vasculare au fost descrise episoade de subdenivelare a segmentului ST, indicând ischemie subendocardică, cel mai frecvent în primele două zile postoperator (9). Ischemia cu supradenivelarea segmentului ST este mai rară, confirmată de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniela Bartoș () [Corola-publishinghouse/Science/91964_a_92459]
-
pacienți cu angină pectorală stabilă (31). 45.4.4. Insuficiența cardiacă Această afecțiune prezintă o incidență crescută la pacientul vârstnic, la care prognosticul rămâne nefavorabil, în ciuda progreselor privind schemele terapeutice aplicate (32). Terapia IC are drept obiective: reducerea presarcinii, creșterea contractilității miocardice, reducerea postsarcinii, ameliorarea aportului de oxigen și a nutriției tisulare (19). În cazul pacienților vârstnici cu afectare cardiacă, se cunoaște eficacitatea unor clase de medicamente asupra disfuncției sistolice (betablocante - care scad necesarul de oxigen la nivelul miocardului sau captează
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91962_a_92457]
-
Această creștere a sodiului intracelular va determina o intrare a calciului intracelular, în timpul repolarizării. De aceea, o cantitate importantă de calciu este preluată în reticulul sarcoplasmatic, pentru a putea fi disponibilă elementelor contractile din timpul depolarizării celulare ulterioare și, astfel, contractilitatea miocardului este amplificată (19). Au fost descrise alte două mecanisme de acțiune posibile ale glicozizilordigitalici, mecanisme care vin să suplimenteze inhibarea Na +-K+-ATP-azei membranare:facilitarea intrării calciului prin canalele de calciu voltaj dependente membranare;facilitarea eliberării de calciu din
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91962_a_92457]
-
indicată la emboliile pulmonare mari, asociate cu hipotensiune, în vederea stabilizării hemodinamice. - Norepinefrina pare agentul de elecție pentru hipotensiunile refractare, cauzate de embolia pulmonară. - Dobutamina crește de asemenea indexul cardiac la embolie pulmonară masivă, - Dopamina, produce de obicei tahicardie. - Amrinona ameliorează contractilitatea miocardică și produce vasodilatație pulmonară, dar necesită încă proba timpului. - Digitalizarea trebuie apreciată de la caz la caz, în funcție de performanțele miocardice [3]. Medicația adjuvantă: vasodilatatoare (Papaverină) antiplachetare (Aspirină) [21], bronhodilatatoare (Miofilina) și protecția antibiotică poate fi benefică până la resorbția infarctului pulmonar
Tratat de chirurgie vol. VII by MIHAIL LIEBHART () [Corola-publishinghouse/Science/92087_a_92582]
-
miocardice datorate bolii cardiace aterosclerotice, datorate anesteziei sau datorate erorilor de tehnică chirurgicală. Managementul anestezic trebuie să asigure un raport optim între cererea și oferta de oxigen miocardic [56]. Cererea de oxigen miocardic este direct proporțională cu alura ventriculară, cu contractilitatea miocardică, cu presarcina și cu temperatura miocardică: - tahicardia agravează ischemia miocardică; - descărcarea sau administrarea catecolaminelor determină creșterea contractilității și, implicit, cererea de oxigen; - hipertensiunea sistemică crește presiunea intraventriculară prin creșterea volumului VS și a tensiunii de perete și astfel crește
Tratat de chirurgie vol. VII () [Corola-publishinghouse/Science/92070_a_92565]
-
un raport optim între cererea și oferta de oxigen miocardic [56]. Cererea de oxigen miocardic este direct proporțională cu alura ventriculară, cu contractilitatea miocardică, cu presarcina și cu temperatura miocardică: - tahicardia agravează ischemia miocardică; - descărcarea sau administrarea catecolaminelor determină creșterea contractilității și, implicit, cererea de oxigen; - hipertensiunea sistemică crește presiunea intraventriculară prin creșterea volumului VS și a tensiunii de perete și astfel crește cererea de oxigen [57]. Oferta de oxigen miocardic este direct proporțională cu conținutul arterial în oxigen și cu
Tratat de chirurgie vol. VII () [Corola-publishinghouse/Science/92070_a_92565]
-
perfuzie coronariană eficientă; - administrarea de anestezice volatile (izofluran) pentru controlul contracției miocardice și pentru suplimentarea anesteziei; - administrarea de vasodilatatoare pentru optimizarea presarcinii; - administrarea de vasoconstrictoare pentru creșterea presiunii aortice și îmbunătățirea perfuziei coronariene; - administrarea de agenți (dopamina) farmacologici pentru creșterea contractilității miocardice. PROTECȚIA MIOCARDICĂ INTRAOPERATORIE Lipsa unui index unic de apreciere a ischemiei miocardice, necesită utilizarea (interpretarea) mai multor variabile pentru a evalua oportunitatea corectării acesteia. Monitorizarea intraoperatorie se face prin analiza semnalului ECG în 5 derivații (simultan sunt afișate DII
Tratat de chirurgie vol. VII () [Corola-publishinghouse/Science/92070_a_92565]
-
este injectată în rădăcina aortei imediat după clamparea acesteia, fiind distribuită pe căile anatomice normale, determinând oprirea cardiacă omogenă. Cererile miocardice de energie, datoria de oxigen și acumularea metaboliților care inhibă anaerobioza, împreună cu starea de instabilitate hemodinamică rezultată prin scăderea contractilității miocardice și prin scăderea complianței, sunt reduse considerabil. Constituenții cardioplegici Anumite substanțe au fost adăugate, în diferite concentrații, în compoziția soluțiilor cardioplegice. - Potasiul, magneziul și procaina - contribuie la o mai bună oprire cardiacă - Steroizii, procaina, magneziul și glucoza - stabilizatori de
Tratat de chirurgie vol. VII () [Corola-publishinghouse/Science/92070_a_92565]
-
reia spontan activitatea electrică și ulterior, pe cea mecanică și este urmată de declamparea aortei. STRATEGII DE ADMINISTRARE A CARDIOPLEGIEI ÎN SITUAȚII SPECIALE Inducția caldă Această metodă a fost introdusă pentru resuscitarea activă a miocardului ischemic, depleționat energetic prin maximizarea contractilității și scăderea cererii de oxigen datorită menținerii opririi cardiace [79]. De aceea, se adiționează aspartat și glutamat pentru a intra în ciclul Krebs. Inducția caldă se administrează la pacienții cu disfuncție severă de VS, la cei aflați în șoc cardiogen
Tratat de chirurgie vol. VII () [Corola-publishinghouse/Science/92070_a_92565]
-
încep modificările importante structurale, biochimice și funcționale ale subendocardului după reperfuzie [32]. Aceste modificări sunt reprezentate de creșterea acumulării calciului intracelular, de creșterea apei intracelulare, de apariția fenomenului de no-reflow și leziuni severe ultrastructurale și histochimice, manifestate prin tulburări de contractilitate, akinezie sau diskinezie [33]. Apariția leziunilor de reperfuzie este dependentă de severitatea ischemiei [34, 35]. Perioadele scurte de ischemie sau cele mai lungi, dar care prezintă flux colateral crescut [36] au șanse de conservare a mecanismelor reglatorii celulare, care vor
Tratat de chirurgie vol. VII () [Corola-publishinghouse/Science/92070_a_92565]
-
citotoxice [50]. - Hiperglicemie pentru a potența efectul osmotic [49,51]. - Leucopenie [52,53]. Strategia protecției miocardice la pacienții cu IMA trebuie să asigure următoarele condiții: - Evitarea leziunilor de reperfuzie după perioada de ischemie tranzitorie, cu scopul de a restabili imediat contractilitatea segmentului afectat. - Asigurarea protecției maxime a miocardului neafectat de ischemie, pentru a evita apariția modificărilor unui segment care are deja o toleranță scăzută la ischemie. BAC este instituit rapid printr-o canulare venoasă și una arterială. Pacienții care necesită preoperator
Tratat de chirurgie vol. VII () [Corola-publishinghouse/Science/92070_a_92565]
-
adecvată prin artera circumflexă stângă contribuie la micșorarea orificiului mitral în sistolă cu pînă la 36%, astfel ca celelate elemente anatomice descrise să poată asigura închiderea etanșă a orificiului mitral. Leziuni stenotice ale arterei circumflexe stângi cu ischemie și diminuarea contractilității peretelui posterior al VS modifică echilibrul complex al funcției valvei mitrale și conduce la apariția insuficienței mitrale ischemice. STENOZA MITRALĂ Cauze care interferează cu structura și funcția valvei mitrale generează apariția unor boli valvulare: stenoza și insuficiența mitrală, ca leziuni
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92074_a_92569]
-
prezente; scăderea transparenței retrosternale în cazul HVD. Ecocardiografia este metoda de elecție în evaluarea bolnavilor cu stenoză mitrală. Vizualizează excelent valva mitrală și extinderea leziunilor anatomice (reducerea mobilității, îngroșări, fibroză, focare de calcificare), dimensiunile cavităților stângi în sistolă și diastolă, contractilitatea și performanța VS, aria orificiului mitral (metode: 2D planimetric sau „pressure half time”) precum și gradientul transmitral (calculat Doppler). Sunt, de asemenea, evaluate presiunea pulmonară și leziunile valvulare asociate (mai ales insuficiență aortică, insuficiență tricuspidă). Ecografia transesofagiană (TEE) poate pune în
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92074_a_92569]
-
aerului din cavitățile caridace și după asigurarea reperfuziei adecvate a cordului (50% din perioada de stop cardiac sub drenajul cavităților stângi - ventul VS) se suprimă CEC și se reintroduce cordul în sarcină progresiv cu sau fără suport inotropic pentru stimularea contractilității. Mortalitatea operatorie variază înre 3 și 10% și se corelează cu vârsta, clasa funcțională NYHA, hipertensiunea pulmonară și prezența de leziuni coronariene. Durata de viață îndelungată este legată de vârstă, clasa funcțională, fibrilația atrială, hipertensiunea pulmonară, funcția VS preoperator și
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92074_a_92569]
-
terapiei medicale sunt: - ameliorarea simptomelor prin creșterea debitul cardiac, - reducerea hipertensiunii venoase pulmonare, - prevenirea complicațiilor (insuficiență cardiacă congestivă, endocardită bacteriană, recidive reumatice, evenimente trombo-embolice), Medicația de utilizat: - Digitală - nu este recomandată în IM acută deoarece nu există o tulburare de contractilitate. În fibrilație atrială, digitala poate fi utilă în scăderea frecvenței cardiace. În disfuncția VS digitala își poate găsi indicația pentru mărirea inotropismului. - Diureticele - sunt utilizate pentru reducerea încărcării centrale de volum, care reduce hipertensiunea venoasă pulmonară și congestia. Sunt indicate
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92074_a_92569]
-
capacității funcționale, angină pectorală (scăderea debitului coronar în diastolă), paloarea. Pacienții cu IA cronică pot fi asimptomatici până la disfuncția ventriculară stângă, care inițial este reversibilă cu recuperare totală a VS ca dimensiune și funcție. În timp, cardiomegalia progresivă cu scăderea contractilității face recuperarea funcției VS și supraviețuirea imposibilă, chiar cu înlocuire valvulară aortică (IVA). EXAMEN OBIECTIV - La inspecție și palpare șocul apexian este deplasat în jos și la stânga prin dilatarea și hipertrofia VS; - Zgomot I estompat, zgomot II aortic diminuat, posibil
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92074_a_92569]
-
orice dubiu, corecția anemiei cu normalizarea valorilor hemoglobinei ar trebui să prevină instalarea sau progresia HVS și/sau dilatării, enunțându-se chiar ipoteza privind regresia anomaliilor structurale cardiace în urma corectării anemiei cu eritropoietină (EPO). EPO determină scăderea frecvenței cardiace, scăderea contractilității miocardice și deci scăderea debitului cardiac, cu alte cuvinte, contracarează mecanismele maladaptative cardiovasculare ce însoțesc anemia renală. Această supoziție a fost demonstrată în numeroase studii [Portoles et al., 1997; Fellner et al., 1993; Loew et al., 1989], acestea fiind însă
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by L. Segall, G. Mircescu, A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir () [Corola-publishinghouse/Science/91910_a_92405]
-
corelează cu indicii de malnutriție (hipoalbuminemia și hipocolesterolemia) și cu mortalitatea [Bologa et al., 1998]. Factorul de necroză tumorală (TNF-a) mediază disfuncția endotelială [Bhagat și Vallance, 1997], induce calcificări vasculare in vitro [Tintut et al., 2000] și determină inhibarea contractilității miocardice, mediată prin NO [Mann și Young, 1994]. Pe culturi de miocite cardiace, TNF-a și IL-1b induc hipertrofie, reactivarea unor gene fetale și apoptoză [Yokoyama et al., 1992; Krown et al., 1996]. “oarecii transgenici ce produc cantități mari de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by L. Segall, G. Mircescu, A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir () [Corola-publishinghouse/Science/91910_a_92405]
-
miocardului este reprezentată de celula miocardică cu o lungime de 80-120 cm și o grosime de 10-15 cm, la om numărul lor fiind estimat la 1011. Din punct de vedere funcțional este o celulă excitabilă, prezentând ca și funcție specifică contractilitatea, adică capacitatea de-a genera lucru mecanic prin scurtare. Analiza fiziologiei inimii presupune din acest motiv descrierea fenomenelor electrice, a fenomenelor mecanice ale acesteia, ca și a modului în care se face legătura dintre ele în cadrul cuplului electro-contractil [1, 2
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
și proceduri terapeutice, constând în aplicarea unui curent de radiofrecvență (500 kHz), care prin efectul termic poate produce lezarea unor structuri implicate în mecanismul aritmogen, cum ar fi de exemplu căile accesorii de conducere atrioventriculare [47]. FENOMENE MECANICE ALE CORDULUI Contractilitatea (inotropismul) reprezintă capacitatea fibrei miocardice de a efectua lucru mecanic prin scurtare. Datorită acestei proprietăți, inima se comportă ca o pompă generând gradientele de presiune pe baza cărora se produce circulația sângelui. Aceasta poate fi explicată pe baza legilor fizice
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]