348 matches
-
cardiac raportul dintre debitul cardiac și suprafața corporală (sau masa corporală). In mod evident debitul cardiac este determinat de factorii care influențează frecvența cardiacă (mai ales raportul dintre influența simpatică și parasimpatică) și volumul sistolic (reglare homometrică prin modificări de contractilitate sub control nervos și umoral și reglare heterometrică de către pre-sarcină și post sarcină). Numeroase condiții fiziologice pot determina mari creșteri ale debitului cardiac: postprandial (30%), emoții (50-100%), efort (până la 700%), temperatură crescută a mediului, sarcină. Influența frecvenței cardiace asupra debitului
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
ce rezultă prin denervare completă. Stimularea simpatică are efect pozitiv cronotrop și inotrop, cu intensificarea metabolismului miocardic și a consumului de oxigen, fiind astfel asigurat un debit cardiac și un lucru mecanic crescut. Efectele simpatice sunt mediate de noradrenalină. Creșterea contractilității miocardului (efect inotrop pozitiv) de către catecolamine este mediată de β1 adrenoceptori post-sinaptici, care cresc cAMP, cu creșterea influxului de calciu în timpul potențialului de acțiune. Foforilarea PKA-dependentă a fosfolambanului înlătură efectul tonic al acestuia de inhibare a pompei reticulare de calciu
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
vagal. Tahicardia inspiratorie se produce prin inhibarea ariei cardioinhibitorii de către aferențe de la nivel pulmonar și prin iradierea impulsurilor de la nivelul centrilor respiratori, cu activarea descărcărilor simpatice. Bradicardia atleților se bazează pe inhibiția vagală a nodului sinoatrial. Glicozidele digitalice cardiotonice cresc contractilitatea miocardului prin inhibarea pompei de sodiu. Sodiul nu se acumulează în celulă, deoarece poate fi eliminat de către antiportul Na/Ca funcținând în mod invers, fapt ce duce la creșterea nivelelor de calciu citosolic. Prin inhibarea pompei de sodiu se explică
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
de factori cardiaci (debitul cardiac), vasculari (rezistență periferică, distensibilitate) și sanguini (volemie, vâscozitate). Așa cum am văzut anterior, debitul cardiac este la rândul lui condiționat de frecvența cardiacă și debitul sistolic, iar acesta depinde de forța de contracție ventriculară, adică de contractilitatea miocardică, presarcină (volum telediastolic) și postsarcină (rezistența periferică). 13.2. Controlul nervos al presiunii arteriale Prin mecanisme nervoase reflexe este asigurată ajustarea rapidă a factorilor ce influențează presiunea arterială, adică debitul cardiac, determinat de frecvența și forța contracțiilor (inclusiv o
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
ulterioare de presiune transmurală (>10 cm H2O), tensiunea parietală urmează legea Laplace pentru secțiune circulară, iar panta curbei presiune-volum este mult mai mare. De fapt complianța venelor este mult mai mare la presiuni mici datorită modificărilor descrise privind forma secțiunii. Contractilitatea venelor este asigurată prin prezența de mușchi neted și inervația simpatică (tonus venos) și are rol în depozitarea și mobilizarea de sânge în funcție de necesități. Conductanța venoasă variabilă permite variații de debit sanguin în funcție de diametrul venos. Tonusul musculaturii netede influențează și
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
permeabilitatea pentru moleculele mari. Dispozitivul valvular descris favorizează formarea limfei, fiind deschis când țesutul este destins prin acumularea de lichid interstițial și închis când presiunea din capilarul limfatic este superioară celei interstițiale. Mușchiul neted din peretele vaselor limfatice asigură prin contractilitatea sa modificări de calibru și de presiune luminală, datorită prezenței de valvule (apropiate la vasele mici, depărtate la vasele mari), ce împiedică refluxul limfatic. La traversarea ganglionilor limfaticele prezintă numeroase anastomoze. 16.2. Formarea limfei Compoziția limfei prezintă caracteristici regionale
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
organism. Cu toate acestea, este extrem de important pentru supraviețuirea organismelor. Potențialul de repaus al tuturor celulelor este dependent în mod direct de concentrația extracelulară de potasiu. Variații anormale ale potasemiei vor produce tulburări de excitabilitate cardiacă (aritmii) și tulburări ale contractilității mușchiului scheletic, precum și ale excitabilității neuronale. Balanța potasică este redusă, pierderile zilnice extrarenale (transpirație și fecale) fiind foarte mici. Principalul mecanism prin care se reglează potasiului este cel renal. Potasiul se filtrează liber prin membrana filtrantă. În condiții normale, cea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
proteolitică despre care există dovezi că este capabilă să reducă riscul de producere a cheagurilor de sânge și să Împiedice formarea fibrinei În sânge; căpșunele: conțin flavonoide care măresc fluxul sanguin coronarian, scad tensiunea arterială și rimul cardiac și măresc contractilitatea inimii; strugurii: conțin resveratrol, o substanță capabilă să scadă colesterolul și să prevină sau să reducă placa arteriosclerotică; ceaiul verde: conține flavonoide numite catechine, care pot să scadă colesterolul și să Împiedice aglomerarea plăcuțelor, prevenind, astfel, afecțiunile cardiace și atacul
[Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
datorită afectării difuze a vaselor mici, și presupune sternotomie mediană sau abordare percutană, în laboratorul de cateterism. Eficiența metodei nu este cert demonstrată în trialurile de specialitate, deși există un număr limitat de studii care demonstrează ameliorarea clinică și a contractilității miocardice postinterven ionale (18). 21.3.3.5. Chirurgia coronariană endoscopică asistată de robot (TECABG) Cel mai spectaculos progres al tehnicii medicale a ultimilor ani îl constituie introducerea sistemului operator asistat de robot. Actualmente există două tipuri de roboți operatori
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91938_a_92433]
-
a tensiunii arteriale diastolice, prin creșterea rezistenței periferice. Tratamentul cu levotiroxină scade și concentrația plasmatică a catecolaminelor, presiunea arterială normalizându-se la marea majoritate a pacienților hipotiroidieni. Excesul de hormoni tiroidieni este asociat cu creșterea tensiunii arteriale sistolice, prin creșterea contractilității miocardice. Hipertensiunea tinde să se normalizeze odată cu normalizarea funcției tiroidiene, astfel încât atât tratamentul medicamentos cât și cel chirurgical sunt potrivite. Aproximativ 30-40% din pacienții cu hiperparatiroidism sunt hipertensivi, aceștia reprezentând aproximativ 1% dintre pacienții cu tensiune arterială crescută. Hipercalcemia pare
Revista Spitalului Elias by ANDREI ROŞU, ALEXANDRA NICORESCU, CARMEN-GABRIELA BARBU () [Corola-journal/Journalistic/92050_a_92545]
-
că ventriculul stâng, acea cavitate a inimii care pompează sânge în corp, se contracta mai puternic la o oră după ce au consumat băutura energizantă decât la începutul studiului. „Am demonstrat că băuturile energizante au un impact pe termen scurt asupra contractilității cardiace. Nu știm exact cum sau dacă această contractilitate a inimii are un impact asupra activităților zilnice sau asupra performanței sportive”, afirmă dr. Dorner.
Vezi ce efecte au băuturile energizante asupra inimii by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/62923_a_64248]
-
sânge în corp, se contracta mai puternic la o oră după ce au consumat băutura energizantă decât la începutul studiului. „Am demonstrat că băuturile energizante au un impact pe termen scurt asupra contractilității cardiace. Nu știm exact cum sau dacă această contractilitate a inimii are un impact asupra activităților zilnice sau asupra performanței sportive”, afirmă dr. Dorner.
Vezi ce efecte au băuturile energizante asupra inimii by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/62923_a_64248]
-
metal e - t De-aceea adeseori banii nu ajung. Pentru a subveni necesităților de credit, se creează o valoare fictivă, bazată pe una concretă (stocul metalic), elastică, care se-ntinde deodată cu tranzacțiunile și cu necesitatea de credit și are contractilitate, adecă se contrage în sine însăși din momentul ce tranzacțiunile dispar și creditul nu e necesar. Numărul tranzacțiunilor este însă numai augmentabil în proporție cu valorile oferite în piață. Numărul acesta se poate afla, conform teoriei permutațiunilor (a m x
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
drept medicamente de rezervă în anumite situații. 5.2.2. Principalele clase de medicamente antihipertensive 5.2.2.1. --blocantele Medicamentele --blocante acționează asupra receptorilor simpatici tip -, producând efecte corespunzătoare celor două tipuri de receptori: Efectele blocării receptorilor -1: Scăderea contractilității miocardice; Deprimarea automatismului cardiac și bradicardie; Scăderea eliberării de renină; Scăderea lipolizei și a nivelului de acizi grași liberi. Efectele blocării receptorilor -2: Bronhoconstricție; Vasoconstricție; Reducerea glicogenolizei hepatice și musculare; Scăderea eliberării pancreatice de insulină și hiperglicemie; Contracția musculaturii netede
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
Efectele vasodilatatoare - unele -1-blocante înalt selective produc vasodilatație endotelial dependentă prin activarea căii L-arginină/Monoxid de azot (Nebivolol). Au fost demonstrate mai multe mecanisme de acțiune pentru --blocante în hipertensiunea arterială: Reducerea frecvenței cardiace cu scăderea debitului cardiac; Reducerea contractilității cardiace cu scăderea debitului cardiac; Blocarea eliberării reninei la nivel renal; Reducerea fluxului nervos simpatic prin efecte centrale; Creșterea nivelului prostaglandinelor în peretele vascular; Activitate antioxidantă (Carvedilol); Activarea căii L-arginină/Monoxid de azot (Nebivolol). Efectele -blocantelor sunt condiționate de
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
eliberării endoteliale de tPA (116). Tot bradikinina este incriminată pentru alte reacții adverse ale IECA precum tusea sau angioedemul Efectele hemodinamice acute ale IECA sunt rezultatul inhibării formării angiotensinei II și inhibării degradării IECA nu provoacă tahicardie reflexă sau creșterea contractilității cardiace, spre deosebire de medicamentele cu efecte vasodilatatoare directe. Funcția baroreceptorilor și reflexele cardiovasculare sunt menținute, răspunsul la modificările posturale sau exercițiul fizic fiind păstrate intacte. Vasodilatația în lipsa unei creșteri compensatorii a debitului cardiac determină o reducere a tensiunii arteriale sistolice și
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
importanți factori în producerea și agravarea varicelor (Golledge, Quigley, 2003, Coleridge Smith, 2006, Bergan, Pascarella, 2007, Jeanneret et al., 2007, Greenberg et al., 2008). 1.3.3. FACTORI POZITIVI Factorii pozitivi ai circulației venoase sunt: • Tonusul venos Tonusul venos sau contractilitatea venoasă intervine în caz de stază, producând contracția venei și evacuarea sângelui acumulat. Cele mai bogate în mușchi sunt venele de calibru mijlociu, acest sector fiind numit și „cord venos periferic”. În poziție verticală și ortostatism static, sângele se acumulează
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
intermediar, cotat între 1%-5% [48]. Riscul de apariția a complicațiilor cardiace postoperatorii depinde de starea generală a pacientului, prezența comorbidităților cardio-vasculare asociate și respectiv durata intervenției chirurgicale [47, 48]. Există în prezent date care sugerează că hiperbilirubinemia deprimă atât contractilitatea miocardică cât și răspunsul miocardului la norepinefrină [46]. Statusul cardiovascular al pacienților icterici se suprapune, la scară mai redusă, cu cel al pacienților cirotici: un debit cardiac crescut (datorat tahicardiei), cu o rezistență vasculară periferică scăzută și un flux venos
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Rareş Buiga, Liliana Resiga, Alexandru Şerban () [Corola-publishinghouse/Science/92210_a_92705]
-
proinflamatori, pentru a preveni răspunsul imun sistemic necontrolat și a devia activarea lor de către țesuturile infectate. Eliberarea citokinelor și a mediatorilor inflamației are ca efect sistemic creșterea permeabilității capilare, ce antrenează pierderea proteinelor intravasculare și a fluidelor în compartimentul interstițial. Contractilitatea miocardică se reduce datorită eliberării de TNF-α. Mediatorii proinflamatori produc bronhoconstricție și poate să apară sindromul de detresă respiratorie. Răspunsul imun antiinflamator vizează celulele mediatoare și toate căile de reglare umorală. Se generează o cascadă inflamatorie autoîntreținută, foarte intensă, ce
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
musculatură sub forma fusurilor neuromusculare motorii. Acest gen de fibre este cel răspunzător de tonusul și motricitatea segmentelor. Fibrele vegetative au originea în lanțurile latero-vertebrale. Aceste fibre sunt dispuse perivascular și au efect trofic asupra mușchilor. PROPRIETĂȚILE MU ȘCHILOR SCHELETICI Contractilitatea Contractilitatea se reflectă în capacitatea mușchiului de a dezvolta o tensiune mecanică la extremitățile sale, însoțită sau nu de scurtarea lungimii mușchiului și de alte manifestări fizicochimice (electrice, biochimice, termice) și histomorfologice care pregătesc, însoțesc și urmează procesul de contracție
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
sub forma fusurilor neuromusculare motorii. Acest gen de fibre este cel răspunzător de tonusul și motricitatea segmentelor. Fibrele vegetative au originea în lanțurile latero-vertebrale. Aceste fibre sunt dispuse perivascular și au efect trofic asupra mușchilor. PROPRIETĂȚILE MU ȘCHILOR SCHELETICI Contractilitatea Contractilitatea se reflectă în capacitatea mușchiului de a dezvolta o tensiune mecanică la extremitățile sale, însoțită sau nu de scurtarea lungimii mușchiului și de alte manifestări fizicochimice (electrice, biochimice, termice) și histomorfologice care pregătesc, însoțesc și urmează procesul de contracție propriu-zise
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
Generarea ritmului sinusal și conducerea impulsurilor 70 12.3.1. Automatismul 70 12.3.2. Excitabilitatea 72 12.3.3. Conductiblitatea 74 12.3.4. Principiile electrocardiografiei 75 12.4. Contracția și relaxarea miocardului: ciclul cardiac 80 12.4.1. Contractilitatea 80 12.4.2. Pompa ventriculară: ciclul cardiac 82 12.4.3. Pompa ventriculară stângă: debitul cardiac 88 12.5. Controlul nervos al activității miocardului 90 13. Circulația în arterele mari și controlul presiunii arteriale 91 13.1. Caractere și
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
fiind astfel realizată o mai bună umplere cu sânge a ventriculelor. Există o terminologie clasică privind activitatea cardiacă, bazată pe așa-numitele funcții ale miocardului (care se referă de fapt la proprietăți funcționale): batmotropă (excitabilitate), cronotropă (ritmicitate), dromotropă (conductibilitate), inotropă (contractilitate), tonotropă (tonicitate). Astfel, despre factori care scad frecvența cardiacă se spune că au efect cronotrop negativ, iar cei care cresc forța contracției sunt inotrop pozitivi. 12.1. Histologia funcțională a inimii Cordul uman este tetracavitar, format din două atrii și
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
în condiții bazale (oxigen foarte redus în sinusul coronar; diferență arteriovenoasă mare). Acest fapt permite folosirea consumului de oxigen ca indicator adecvat pentru evaluarea lucrului mecanic cardiac, deoarece consumul de oxigen este proporțional cu produsul forță-timp (tension-time index). Tensiunea parietală, contractilitatea și frecvența cardiacă (mai ales prin efectul său asupra forței) determină consumul de oxigen al miocardului. In general costul metabolic al încărcării presionale este mai mare decât al încărcării de volum (de exemplu hipoxia se instalează mai ușor în stenoza
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
grași liberi și lactat, care duce și la scăderea pH-ului extracelular. Acidifierea intracelulară și acțiunea detergentă a acizilor grași liberi sunt două din procesele ce duc la leziuni plasmalemale, cu pierdere de H+, K+, fosfat și chiar enzime. Alterarea contractilității în hipoxie este inițial determinată de modificări la nivel membranar, nu de insuficiența ATP pentru mecanismul contractil. 12.3. Generarea ritmului sinusal și conducerea impulsurilor Cardiomiocitele prezintă un potențial electric de repaus, cu polaritate electrică negativă în compartimentul intracelular față de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]