1,052 matches
-
excepție de neconstituționalitate trebuie să aibă o anumită structură inerentă și intrinsecă, ce va cuprinde trei elemente: textul contestat din punctul de vedere al constituționalității, textul de referință pretins încălcat, precum și motivarea de către autorul excepției a relației de contrarietate existente între cele două texte, cu alte cuvinte, motivarea neconstituționalității textului criticat. În condițiile în care primele două elemente pot fi determinate absolut, al treilea element comportă un anumit grad de relativitate determinat tocmai de caracterul său subiectiv. Astfel, motivarea
DECIZIA nr. 279 din 28 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288849]
-
încheiere care va cuprinde punctele de vedere ale părților, opinia instanței asupra excepției, și va fi însoțită de dovezile depuse de părți“. ... 22. Prin urmare, dat fiind caracterul general al textelor constituționale invocate, precum și lipsa explicitării pretinsei relații de contrarietate a dispozițiilor legale criticate față de acestea, nu se poate identifica în mod rezonabil nicio critică de neconstituționalitate. Așa fiind, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 12, 21 și ale art. 22 alin. (1) din Legea nr. 544/2001 este inadmisibilă
DECIZIA nr. 279 din 28 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288849]
-
la drepturile civile și politice și din Declarația Universală a Drepturilor Omului, referitoare la dreptul la un proces echitabil și libertatea de gândire, de conștiință și de religie, fără să formuleze o motivare din care să rezulte în ce constă contrarietatea față de prevederile constituționale și din tratatele menționate, invocate, întrucât reținerea acesteia constituie un motiv dirimant, cu efect peremptoriu în ceea ce privește analiza celorlalte condiții de admisibilitate ale excepției de neconstituționalitate, indiferent de natura acestora, precum și în ceea
DECIZIA nr. 306 din 18 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288772]
-
constituțională a conturat o anumită structură inerentă și intrinsecă oricărei excepții de neconstituționalitate. Aceasta cuprinde trei elemente: textul contestat din punctul de vedere al constituționalității, textul de referință pretins încălcat, precum și motivarea de către autorul excepției a relației de contrarietate existente între cele două texte, cu alte cuvinte, motivarea neconstituționalității textului criticat. Indiscutabil, primul element al excepției se circumscrie fie simplei indicări a textului pretins neconstituțional, fie menționării conținutului său normativ, iar cel de-al doilea, indicării textului sau principiului
DECIZIA nr. 18 din 30 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288361]
-
criticilor vizate de autoarea excepției de neconstituționalitate cu privire la prevederile art. 12 alin. (1) teza finală din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 28/1999. Astfel, date fiind caracterul general al textului constituțional invocat și lipsa explicitării pretinsei relații de contrarietate a dispoziției legale criticate față de acesta, nu se poate identifica în mod rezonabil nicio critică de neconstituționalitate. Totodată, instanța constituțională nu se poate substitui autoarei în formularea unor critici de neconstituționalitate, ceea ce ar echivala cu un control efectuat
DECIZIA nr. 18 din 30 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288361]
-
ca obiect soluționarea unei cereri de revizuire. ... 7. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că dispozițiile legale criticate sunt neconstituționale în măsura în care acestea se interpretează în sensul inadmisibilității căii de atac a revizuirii pe motivul contrarietății de hotărâri în situația în care se invocă încălcarea efectului pozitiv al autorității de lucru judecat. ... 8. Normele criticate creează o discriminare în ceea ce privește admisibilitatea căii de atac a revizuirii între hotărârile pronunțate după intrarea în vigoare a
DECIZIA nr. 270 din 28 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289144]
-
drepturilor omului și a libertăților fundamentale. ... 17. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că autoarea acesteia consideră dispozițiile legale criticate ca fiind neconstituționale în măsura în care acestea se interpretează în sensul inadmisibilității căii de atac a revizuirii pe motivul contrarietății de hotărâri în situația în care se invocă încălcarea efectului pozitiv al autorității de lucru judecat. ... 18. Aceste susțineri nu reprezintă veritabile critici de neconstituționalitate, ci se circumscriu sferei interpretării și aplicării prevederilor criticate, în concret, la speța dedusă judecății
DECIZIA nr. 270 din 28 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289144]
-
potrivit legii, pot face obiectul controlului de constituționalitate exercitat de Curtea Constituțională. În situația în care instanța de judecată constată că excepția este admisibilă, va dispune sesizarea Curții Constituționale, care, în aceste condiții, își va exprima opinia cu privire la contrarietatea dintre textul contestat din punctul de vedere al constituționalității și textul de referință pretins încălcat. Atunci când excepția este inadmisibilă, instanța de judecată o respinge printr-o încheiere motivată, fără a mai sesiza Curtea Constituțională, partea având, în această situație
DECIZIA nr. 123 din 14 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288321]
-
recurs împotriva sentinței civile prin care s-a respins cererea de anulare a unor decizii ale Consiliului Concurenței. ... 7. În motivarea excepției de neconstituționalitate autoarea susține că norma criticată încalcă mai multe dispoziții constituționale, fără a motiva în ce constă contrarietatea cu aceste prevederi. ... 8. Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. ... 9. Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților
DECIZIA nr. 397 din 4 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/281921]
-
2012, a conturat o anumită structură inerentă și intrinsecă oricărei excepții de neconstituționalitate. Aceasta cuprinde trei elemente: textul contestat din punctul de vedere al constituționalității, textul de referință pretins încălcat, precum și motivarea de către autorul excepției a relației de contrarietate existente între cele două texte. Excepția ridicată în prezenta cauză cuprinde doar dispoziția legală criticată și textele constituționale de referință, fără a cuprinde o minimă motivare a criticilor, astfel că nu constituie o veritabilă excepție de neconstituționalitate. ... 15. Dacă ar
DECIZIA nr. 397 din 4 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/281921]
-
dispoziția legală criticată și textele constituționale de referință, fără a cuprinde o minimă motivare a criticilor, astfel că nu constituie o veritabilă excepție de neconstituționalitate. ... 15. Dacă ar proceda la examinarea criticilor astfel formulate, care nu relevă în niciun mod contrarietatea dintre norma criticată și dispozițiile constituționale invocate, instanța constituțională s-ar substitui autoarei în formularea unei excepții de neconstituționalitate, ceea ce ar echivala cu un control efectuat din oficiu, inadmisibil, în condițiile în care art. 29 alin. (4) din Legea
DECIZIA nr. 397 din 4 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/281921]
-
privind transporturile). Aceștia apreciază că, în realitate, este vorba despre o omisiune legală ce creează premisele unui tratament discriminatoriu pentru persoane aflate în situații comparabile, care trebuie sancționat cu eliminarea sintagmei ce generează această situație. ... 8. În ceea ce privește contrarietatea reglementării criticate cu dispozițiile art. 26 alin. (1) din Constituție, autorii excepției arată că prin prisma acestor norme constituționale statul are obligația de a ocroti viața privată a cetățenilor, obligație care trebuie respectată și sub aspectul legiferării. Or, prin denegarea
DECIZIA nr. 667 din 28 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/281971]
-
precum și Decizia nr. 2 din 14 ianuarie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 299 din 9 aprilie 2020, decizii prin care Curtea a constatat că reglementarea criticată este constituțională. ... 24. Astfel, în ceea ce privește contrarietatea reglementării criticate cu dispozițiile constituționale ale art. 11 alin. (1) și (2) referitoare la dreptul internațional și dreptul intern, coroborate cu cele ale art. 20 alin. (2) referitoare la tratatele internaționale privind drepturile omului și ale art. 148 alin. (2
DECIZIA nr. 668 din 28 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/281910]
-
neconstituționalitate, în principal, ca inadmisibilă și, în subsidiar, ca neîntemeiată. ... 4. Cu privire la caracterul inadmisibil al excepției de neconstituționalitate se susține că autorul acesteia nu formulează veritabile critici de neconstituționalitate a textelor criticate, întrucât nu arată în ce constă contrarietatea acestora cu prevederile Constituției, ci critică interpretarea dată dispozițiilor art. 105 alin. (1) din Codul penal de către Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, prin Decizia nr. 10 din 28
DECIZIA nr. 452 din 15 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/291248]
-
își exprimă nemulțumirea cu privire la conținutul soluției pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, prin Decizia nr. 10 din 28 aprilie 2020, fără a arăta în ce constă contrarietatea acesteia cu dispozițiile constituționale invocate. ... 18. În acest sens, prin Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012, Curtea a statuat că, chiar dacă excepția de neconstituționalitate
DECIZIA nr. 452 din 15 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/291248]
-
de procedură penală coroborat cu art. 549^1 din același act normativ cu dispozițiile art. 308 din Codul de procedură civilă. Apreciază că aceste susțineri nu reprezintă un veritabil argument pe care să se întemeieze neconstituționalitatea prevederilor criticate, ci o simplă contrarietate între norme legale din domenii pe care intimații le apreciază ca fiind similare, deși acestea pot coexista, având natură juridică diferită, și nu intră în contrarietate nici între ele și nici cu dispozițiile constituționale invocate. ... 9. Potrivit prevederilor art. 30
DECIZIA nr. 315 din 18 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/291141]
-
un veritabil argument pe care să se întemeieze neconstituționalitatea prevederilor criticate, ci o simplă contrarietate între norme legale din domenii pe care intimații le apreciază ca fiind similare, deși acestea pot coexista, având natură juridică diferită, și nu intră în contrarietate nici între ele și nici cu dispozițiile constituționale invocate. ... 9. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima
DECIZIA nr. 315 din 18 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/291141]
-
58. O a doua interpretare este în sensul că o constatare a inspectoratului teritorial de muncă, contrară celei a organelor de inspecție fiscală, nu reprezintă o chestiune de neclaritate a legii fiscale, ci de aplicare a legii fiscale, iar această contrarietate nu poate fi valorificată de contribuabil în temeiul art. 13 alin. (6) din Codul de procedură fiscală. ... ... B. Cu privire la chestiunile de drept supuse dezlegării 59. Instanța de trimitere nu a precizat care este punctul său de vedere cu
DECIZIA nr. 44 din 16 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289970]
-
privire la principiul legalității și în art. 21 alin. (3) referitor la dreptul la un proces echitabil. ... 12. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că autorul acesteia nu formulează veritabile critici de neconstituționalitate, nearătând, în mod concret, în ce constă contrarietatea reclamată și nu prezintă alte elemente care să susțină eventuala neconstituționalitate a textului legal criticat. Așa fiind, Curtea apreciază că susținerile autorului excepției nu sunt suficiente pentru a declanșa un control de constituționalitate. ... 13. Curtea reține că, prin Decizia nr.
DECIZIA nr. 325 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290235]
-
de neconstituționalitate. Este vorba despre trei elemente, inerente și intrinseci oricărei excepții de neconstituționalitate, și anume: textul de lege contestat din punctul de vedere al constituționalității, textul de referință pretins încălcat și motivarea de către autorul excepției a relației de contrarietate existente între cele două texte, adică motivarea neconstituționalității textului criticat. Curtea a observat în decizia precitată că, dacă primele două elemente pot fi determinate absolut, al treilea element comportă un anumit grad de relativitate determinat tocmai de caracterul său subiectiv
DECIZIA nr. 325 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290235]
-
invocarea dispozițiilor art. 21 alin. (3), ale art. 24, ale art. 124 alin. (2) și ale art. 150 din Constituție, Curtea constată că acestea sunt doar enumerate în preambulul motivării excepției, fără a fi însă și explicitată o relație de contrarietate a textelor de lege criticate față de aceste norme fundamentale, astfel că, din această perspectivă, excepția de neconstituționalitate are caracter inadmisibil. În plus, art. 150 vizează regulile constituționale privind inițiativa revizuirii Constituției, fiind în mod evident lipsit de incidență în
DECIZIA nr. 39 din 30 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/282006]
-
din lege, administratorul special are printre atribuții formularea de contestații în cadrul procedurii reglementate de Legea nr. 85/2014. În ceea ce privește critica de neconstituționalitate a soluției legislative cuprinse în art. 62 alin. (1) din Legea nr. 85/2014, din perspectiva contrarietății acesteia cu art. 21 din Constituție privind accesul liber la justiție, coroborat cu art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, care consacră dreptul la un proces echitabil, în jurisprudența sa, Curtea a arătat că specificul
DECIZIA nr. 87 din 21 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283805]
-
excepție de neconstituționalitate trebuie să aibă o anumită structură inerentă și intrinsecă, ce va cuprinde 3 elemente: textul contestat din punctul de vedere al constituționalității, textul de referință pretins încălcat, precum și motivarea de către autorul excepției a relației de contrarietate existente între cele două texte, cu alte cuvinte, motivarea neconstituționalității textului criticat. În condițiile în care primele două elemente pot fi determinate absolut, al treilea element comportă un anumit grad de relativitate determinat tocmai de caracterul său subiectiv. Astfel, motivarea
DECIZIA nr. 47 din 30 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/282973]
-
din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. ... 15. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că autorul acesteia s-a limitat la trimiterea la dispozițiile constituționale și convenționale invocate, fără să arate, în mod concret, în ce constă contrarietatea astfel reclamată. Or, potrivit art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, sesizările adresate Curții Constituționale trebuie motivate și, prin urmare, Curtea nu se poate substitui autorului excepției în ceea ce privește formularea unor motive de neconstituționalitate. Acest fapt ar
DECIZIA nr. 27 din 30 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283472]
-
excepție de neconstituționalitate trebuie să aibă o anumită structură inerentă și intrinsecă, ce va cuprinde 3 elemente: textul contestat din punctul de vedere al constituționalității, textul de referință pretins încălcat, precum și motivarea de către autorul excepției a relației de contrarietate existente între cele două texte, cu alte cuvinte, motivarea neconstituționalității textului criticat. În condițiile în care primele două elemente pot fi determinate absolut, al treilea element comportă un anumit grad de relativitate determinat tocmai de caracterul său subiectiv. Astfel, motivarea
DECIZIA nr. 27 din 30 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283472]