798 matches
-
contrarietăți existente între cele două texte (a se vedea Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012). În cauza de față, excepția nu cuprinde motivarea pretinsei contrarietăți între textul criticat și normele constituționale invocate. În situații similare, Curtea a respins, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate, precizând că simpla enumerare a unor dispoziții constituționale sau convenționale nu poate fi considerată o veritabilă critică de neconstituționalitate. Curtea a arătat
EUR-Lex () [Corola-website/Law/273560_a_274889]
-
aspecte negative menite a perturba organizarea și funcționarea Ministerului Public, Curtea urmează a respinge o astfel de critică. În sfârșit, în ce privește excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 87 din Legea nr. 304/2004 , Curtea constată că aceasta se fundamentează pe contrarietatea cu Legea fundamentală din perspectiva unor incompatibilități cu alte prevederi de domeniul legii. În opinia sa, și procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție ar trebui promovați în funcție respectând exigențele Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor. Or, norma
EUR-Lex () [Corola-website/Law/228286_a_229615]
-
art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale care consacră dreptul la un proces echitabil. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că autorul excepției nu formulează veritabile critici de constituționalitate, din care să poată fi dedusă contrarietatea dintre prevederile de lege ce formează obiectul acesteia și dispozițiile constituționale și convenționale invocate, ci învederează aspectele de fapt, despre care afirmă că au condus, în cazul său, la pronunțarea unei soluții injuste, constând în sancționarea sa cu anularea dreptului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/229056_a_230385]
-
Guvernul consideră că tratamentul juridic diferit aplicat Autorității pentru Valorificarea Activelor Bancare se justifică atât prin natura specială a creanțelor preluate la datoria publică internă, cât și prin legătură strânsă între datoria publică internă și bugetul de stat. În ceea ce privește pretinsa contrarietate a textului atacat cu dispozițiile art. 128 din Constituție, competența în primă instanță a curții de apel și, pe cale de consecință, posibilitatea de a ataca hotărârea acesteia exclusiv cu recurs la Curtea Supremă de Justiție nu este de natură să
EUR-Lex () [Corola-website/Law/146756_a_148085]
-
prin prisma propriilor lor interese, ca defavorabile, nu reprezintă o discriminare care să afecteze constituționalitatea textelor respective". De asemenea, se considera că nu sunt încălcate nici prevederile art. 123 din Constituție, care recunosc numai judecătorilor jurisdictio și imperium. În ceea ce privește invocarea contrarietății textelor de lege criticate cu dispozițiile constituționale ale art. 130 și 131, se menționează Decizia Curții Constituționale nr. 73 din 4 iunie 1996, prin care, cu referire la natură juridică a Ministerului Public, s-a statuat că acesta "reprezintă o
EUR-Lex () [Corola-website/Law/143108_a_144437]
-
și prin Decizia nr. 301 din 9 iunie 2005 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 689 din 1 august 2005, în sensul respingerii acesteia. Cu acel prilej, Curtea a observat că nu pot fi reținute susținerile privind contrarietatea dispozițiilor art. 278 din Codul de procedură penală cu cele ale Legii fundamentale și ale art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, pe motiv că acestea nu reglementează posibilitatea persoanei interesate de a ataca în fața
EUR-Lex () [Corola-website/Law/192465_a_193794]
-
modificări Ordonanța Guvernului nr. 18/1994 ), iar amenzile contravenționale prevăzute la pct. 7 al art. IV din ordonanța criticata sunt, de asemenea, stabilite prin lege, asa încât nu se poate retine încălcarea art. 41 din Constituție. În ceea ce privește susținerea referitoare la contrarietatea dintre textele legale criticate și art. 135 alin. (1) și (6) din Constituție, prin Decizia nr. 90 din 9 mai 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 383 din 16 august 2000, Curtea Constituțională a statuat ca
EUR-Lex () [Corola-website/Law/132832_a_134161]
-
revocarea donației pentru ingratitudine este consecința acțiunilor donatarului, care are față de donator o obligație de recunoștință morală și a cărei neîndeplinire are drept consecință aplicarea prevederilor art. 831 din Codul civil. Ca atare, Curtea apreciază că nu poate fi reținută contrarietatea textelor legale criticate față de dispozițiile art. 44 alin. (1) și (2) și art. 53 din Constituție, și nici față de art. 1 din primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Întrucât nu au intervenit elemente
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239482_a_240811]
-
respectiv de calificarea dată de către instanță cererii introduse, astfel "la fond a fost taxată cu 100 lei, în timp ce la reexaminare a fost considerată o cerere materială". Or, aceste aspecte nu pot fi convertite în vicii de constituționalitate menite să justifice contrarietatea reglementării criticate cu dispozițiile din Legea fundamentală invocate în susținerea excepției. Astfel, din examinarea dispozițiilor art. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 reiese că acestea prevăd faptul că acțiunile și cererile evaluabile în bani introduse la
EUR-Lex () [Corola-website/Law/272924_a_274253]
-
inculpatul a fost greșit achitat pentru motivul că fapta imputata nu există sau că aceasta nu a fost săvârșită de el. Această constatare produce efecte numai asupra acțiunii civile care va fi admisă, cea penală rămânând definitivă prin achitarea inculpatului. Contrarietatea de hotărâri poate fi însă înlăturata prin exercitarea căilor extraordinare de atac. Pe de altă parte însă, având deplină capacitate procesuală în tot ceea ce privește acțiunea civilă, partea civilă și partea responsabilă civilmente vor putea discuta în apelurile sau, după
EUR-Lex () [Corola-website/Law/130690_a_132019]
-
să analizeze conformitatea unei dispoziții de drept național cu textul Tratatului de instituire a Comunității Europene (devenit Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene) prin prisma art. 148 din Constituție. O atare competență, și anume aceea de a stabili dacă există o contrarietate între legea națională și Tratatul CE, aparține instanței de judecată, care, pentru a ajunge la o concluzie corectă și legală, din oficiu sau la cererea părții, poate formula o întrebare preliminară în sensul art. 234 din Tratatul de instituire a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/220954_a_222283]
-
fost greșit achitat pentru motivul că fapta imputata nu există sau că aceasta nu a fost săvârșită de el, constatare care produce efecte numai asupra acțiunii civile care va fi admisă, cea penală rămânând definitivă prin achitarea inculpatului. O eventuală contrarietate de hotărâri va putea fi înlăturata însă prin exercitarea căilor extraordinare de atac. Esențial este însă că, dispunând de capacitate procesuală deplină cu privire la acțiunea civilă, partea civilă va putea discuta în apel sau în recurs, după caz, și aspectele penale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/145927_a_147256]
-
Instanță de control judiciar sesizată de partea responsabilă civilmente nu poate fi împiedicată să constate, atunci când este cazul, că inculpatul a fost în mod greșit condamnat. În acest caz, acțiunea civilă va putea fi respinsă, cea penală rămânând definitivă, iar contrarietatea de hotărâri poate fi înlăturata prin exercitarea căilor extraordinare de atac. Totodată, partea responsabilă civilmente poate discuta, în apelul sau recursul sau, și aspectele penale ale hotărârii atacate, dacă de modul cum au fost soluționate acestea depinde rezolvarea acțiunii civile
EUR-Lex () [Corola-website/Law/145927_a_147256]
-
nu motivează pretinsa neconstituționalitate a prevederilor criticate. Or, excepția de neconstituționalitate trebuie să îndeplinească anumite exigențe de ordin structural, respectiv autorul acesteia trebuie să indice textul legal criticat, prevederile constituționale considerate a fi încălcate și motivarea în concret a pretinsei contrarietăți a textului dedus controlului de constituționalitate. Simpla enumerare a textelor constituționale nu satisface exigențele art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, potrivit cărora "Sesizările trebuie făcute în formă scrisă și motivate". Pentru
EUR-Lex () [Corola-website/Law/247061_a_248390]
-
de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, a procurorului general al Direcției Naționale Anticorupție, procurorilor șefi de secție ai acestor parchete, a procurorului șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, precum și a adjuncților acestora. În ceea ce privește contrarietatea prevederilor art. I în raport cu dispozițiile art. 134 din Constituție, se arată că nu sunt prezentate argumente juridice în acest sens și că nu există niciun text constituțional care să reglementeze numirea în funcțiile de conducere din parchete, fiind opțiunea legiuitorului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/203878_a_205207]
-
aceleași dispoziții constituționale. În acest sens, este Decizia nr. 658/2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 405 din 17 iunie 2010, prin care Curtea a statuat că textul de lege criticat este constituțional. Astfel, cu privire la pretinsa contrarietate față de dispozițiile art. 16 din Constituție, deoarece textul legal criticat nu ocrotește în mod egal dreptul de proprietate dobândit de foștii chiriași în temeiul Legii nr. 112/1995 și dreptul de proprietate dobândit prin nerespectarea cerințelor legii sau chiar prin
EUR-Lex () [Corola-website/Law/231408_a_232737]
-
protecție a ambelor părți, în sensul cunoașterii reciproce a drepturilor și obligațiilor ce derivă din raportul de muncă și a posibilității dovedirii clauzelor contractuale convenite de părți înainte de începerea prestării activității de către salariat. De asemenea, arată că nu există nicio contrarietate între prevederile alin. (1) și (2) ale art. 16 din Legea nr. 53/2003 și consideră că aspectele invocate de autorul excepției țin de interpretarea și aplicarea legii. În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/186962_a_188291]
-
dispusă numai dacă este necesară într-o societate democratică. Măsura trebuie să fie proporțională cu situația care a determinat-o, să fie aplicată în mod nediscriminatoriu și fără a aduce atingere existenței dreptului sau a libertății.". ... Totodată este invocată și contrarietatea textului de lege criticat cu art. 11 paragraful 2 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, potrivit căruia "Exercitarea acestor drepturi nu poate face obiectul altor restrângeri decât acelea care, prevăzute de lege, constituie măsuri necesare, într-
EUR-Lex () [Corola-website/Law/205836_a_207165]
-
la orice informație de interes public nu poate fi îngrădit. (2) Autoritățile publice, potrivit competențelor ce le revin, sunt obligate să asigure informarea corectă a cetățenilor asupra treburilor publice și asupra problemelor de interes personal." ... De asemenea, se invocă și contrarietatea textelor de lege criticate cu unele prevederi ale Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, fără a arăta însă în ce constă aceasta. Examinând excepția de neconstituționalitate ridicată, Curtea Constituțională reține următoarele: În încheierea de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/158144_a_159473]
-
art. 16 din titlul VII al Legii nr. 247/2005 sunt constituționale. Se arată, în esență, că deciziile adoptate de către Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor pot fi atacate în condițiile legii contenciosului administrativ, astfel că nu se poate reține pretinsa contrarietate față de prevederile art. 21 alin. (1) și (2) și ale art. 52 alin. (1) din Constituție, sub aspectul accesului liber la justiție al persoanei vătămate printr-un act al autorității publice, și nici față de cele ale art. 124 alin. (2
EUR-Lex () [Corola-website/Law/201737_a_203066]
-
de neconstituționalitate, Curtea constată că autorii acesteia formulează atât critici de neconstituționalitate extrinsecă a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2011 , cât și critici de constituționalitate intrinsecă. I. Cât privește criticile de neconstituționalitate extrinsecă, Curtea reține că acestea privesc contrarietatea dintre Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2011 și dispozițiile art. 1 alin. (4), art. 73 alin. (1), art. 108 alin. (1) și (2) și cele ale art. 115 alin. (4) din Constituție. I.1. Astfel, o primă critică
EUR-Lex () [Corola-website/Law/242134_a_243463]
-
instituția care l-a înființat. Aceasta va stabili măsurile necesare pentru garantarea autonomiei. ... Articolul 617 Alegerea arbitrajului instituționalizat (1) Părțile, prin convenția arbitrală, pot supune soluționarea litigiilor dintre ele unei anumite instanțe arbitrale aparținând arbitrajului instituționalizat. ... (2) În caz de contrarietate între convenția arbitrală și regulamentul arbitrajului instituționalizat la care aceasta trimite, va prevala convenția arbitrală. Articolul 618 Arbitrii (1) Arbitrajul instituționalizat poate întocmi liste facultative cu persoane care pot fi arbitri sau supraarbitri. Aceste liste nu au caracter obligatoriu. (2
EUR-Lex () [Corola-website/Law/263392_a_264721]
-
că executarea titlurilor executorii nu reprezintă un act de înfăptuire a justiției, în sensul prevăzut de art. 126 alin. (1) din Constituție. Nici executorii bancari și nici executorii judecătorești nu fac parte din puterea judecătorească, astfel că nu există nicio contrarietate între dispozițiile legale criticate și cele ale art. 1 alin. (4) din Constituție, care consacră principiul separației și echilibrului puterilor. În sfârșit, în ceea ce privește critica de neconstituționalitate raportată la prevederile art. 73 alin. (3) din Constituție, prin care autorii excepției susțin
EUR-Lex () [Corola-website/Law/223516_a_224845]
-
mai 1999, a statuat că "aplicarea și executarea unei sancțiuni pecuniare că și măsură confiscării unor bunuri sau valori, cu toate ca determina în mod direct diminuarea patrimoniului celui sancționat, nu încalcă dispozițiile constituționale privind ocrotirea proprietății private". În legătură cu critică referitoare la contrarietatea dispozițiilor art. 59 alin. (3) din Ordonanță Guvernului nr. 27/2000 cu prevederile Legii nr. 148/1999 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 50/1998 pentru modificarea și completarea prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 82/1997
EUR-Lex () [Corola-website/Law/143718_a_145047]
-
deschise la bănci. De altfel, potrivit art. 44 alin. (1) și art. 136 alin. (5) din Constituție, condițiile și limitele exercitării dreptului de proprietate privată se stabilesc prin lege, iar ordonanța criticată este o asemenea lege. În legătură cu susținerile referitoare la contrarietatea prevederilor de lege criticate cu art. 480 din Codul civil, Curtea constată că nici această critică nu poate fi reținută, întrucât, potrivit art. 2 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, sunt neconstituționale legile
EUR-Lex () [Corola-website/Law/137758_a_139087]