856 matches
-
ici-colo, prelungindu-se în povestirile din volumul Iulia. Viziunea mizantropică, cinic-dezabuzată uneori, a naratorului, se ciocnește de aceea ingenuă, neexperimentată și lacomă de cunoaștere a copilului, a cărui privire limpede naratorul-scriitor știe să și-o reamintească. În acest mod violent contrastant se livrează o lume pasionat colorată, o umanitate bogată în tipuri și fizionomii expresive. Într-o frazare concentrată și alertă scriitorul folosește tușe viguroase, percutante; stilul său nu lâncezește niciodată, imaginile prind contur puternic și viața personajelor pare accelerată. S.
SPINEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289829_a_291158]
-
și istorisiri morale”, 1934), S. trece la roman. Moartea locotenentului Fulga (I-II, 1937) încearcă o reconstituire parțială a întâmplărilor din perioada august 1916-august 1917. Pe fondul reacției generale de entuziasm, la intrarea României în război, apar și unele situații contrastante - suferința femeilor, manevrele celor care voiau să scape de front etc. Protagonistului, care ar simboliza comportamentul exemplar în acest moment istoric, i se opune, maniheist, un antierou. Deși câteva scene de luptă sunt bine prinse, în general se vorbește mult
STAMATE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289843_a_291172]
-
în scene de un realism necruțător, provenite și din amintirile scriitorului, participant în 1883, ca ziarist, la anchetarea țăranilor dintr-un sat prahovean răsculat. Astfel construit, romanul asociază idilicul, lirismul cu incisivitatea observației, romantismul idealizant cu realismul brutal. Aliajul artistic contrastant include și o optică ideologică disjunctivă, în viziunea romancierului toată vina pentru soarta țăranilor având-o arendașii; în schimb, boierul, demofil prin definiție, îi este țăranului părinte. Proprie literaturii române cu tematică rurală din secolul al XIX-lea, această viziune
ZAMFIRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290696_a_292025]
-
este absolut necesară pentru a întreține ritmul alert, vivace. Respectând o caracteristică a liricii folclorice în general, s. are o structură internă construită pe baza paralelismelor. Sunt utilizate frecvent paralelismele de sinonimie, de gradație, de enumerație și, mai ales, paralelismul contrastant. Contrastul poate fi aparent, pentru a sublinia o trăsătură caracterologică („Fata muicăi cea bărbată / Cu cânepa nelucrată / Cu casa nescuturată”), sau poate fi real, reliefând o satiră socială („Are hâda șese boi / Mândra n-are nice doi”). Mai puțin întâlnite
STRIGATURA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289980_a_291309]
-
constă în a identifica, în prezența unui discurs, nucleul de semnificație exprimat, plecându-se de la o opțiune etiologică sau terapeutică (F. Laplantine). În sensul acesta, F. Laplantine, distinge patru grupe de modele, etiologice și terapeutice, pentru boală, organizate în perechi contrastante, așa cum se poate vedea mai jos: Modele etiologice ontologic relațional exogen endogen substractiv aditiv benefic malefic Modele terapeutice allopatic homeopatic exorcist adorcist aditiv substractiv sedativ excitant După F. Laplantine, „un model etiologic este o matrice care constă într-o anumită
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
din partea bolnavului. Fenomenele obsesive sunt extrem de variate și ele constau din următoarele: 1) Ideile obsedante: au un caracter de ruminații intelectuale și neproductive (Legrand du Saulle, P. Janet). Ele au, de regulă, un caracter interogativ (aritmomania, onomatomania, evocarea obsedantă, idei contrastante în totală opoziție cu sentimentele, concepțiile și atitudinile bolnavului, îndoiala obsedantă sau la folie du doute). 2) Fricile obsedante sunt temeri nejustificate ale bolnavului reprezentate prin: agorafobie, claustrofobie, ereutofobie, nosofobie, dismorfofobie etc. 3) Impulsiunile obsedante sau „obsesiile impulsive” constau în
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
că nu este vorba numai de atât. Ce-i drept, J. Dewey a fost obligat să apeleze la un cuvânt străvechi și din motive lingvistice. De exemplu, nu putea folosi pedagogie, întrucât în limba engleză pedagogy are conotații poetice puternic contrastante semantic cu ideile de rigoare și coerență științifică definitorii pentru practica și teoria dezvoltării curriculare. 12.2. Accepțiuni modernetc "12.2. Accepțiuni moderne" În literatura pedagogică modernă pot fi identificate două tendințe în definirea și folosirea conceptului de curriculum educațional
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
toate spațiile de deplasare ale persoanelor cu ambliopie, atât în exteriorul, cât și în interiorul unității, trebuie aplicată o bandă de ghidaj. Dacă în clădire există zone periculoase pentru accesul persoanelor cu deficiențe de văz, aceste zone trebuie marcate cu materiale contrastante, care să permită recunoașterea traseului. Suprafețele pardoselii trebuie să fie antiderapante. Indicatoarele din clădire trebuie să fie gravate în relief. Planurile de evacuare din clădire trebuie cunoscute de către utilizatori și de către angajații unității. 3) Accesibilitatea pentru persoanele cu deficiențe de
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
fie antiderapante. Indicatoarele din clădire trebuie să fie gravate în relief. Planurile de evacuare din clădire trebuie cunoscute de către utilizatori și de către angajații unității. 3) Accesibilitatea pentru persoanele cu deficiențe de auz - elementele de semnalizare trebuie să fie vizuale, colorate contrastant. Pe cât posibil, în interiorul clădirii vor fi disponibile semnale luminoase intermitente, acționate electronic, pentru atenționarea utilizatorilor. ANEXA 5 Cadru general pentru descrierea unui standard ocupațional (categorii de informații)tc "Cadru general pentru descrierea unui standard ocupațional (categorii de informații)" 1. Încadrarea
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
literară. Dicțiunea blasfemator profetică, energia distructivă, muzicalitatea gravă, aspră, deseori cu inflexiuni psalmice, imagistica de o plasticitate pregnantă, brutală pe alocuri, au fost percepute ca semne indicând „o voce distinctă și penetrantă a tinerei poezii, o voce bogată în accente contrastante, în care se repercutează atât comedia literaturii, cât și drama insolubilă a vieții” (Victor Felea). Poemele configurează o viziune antinomică și tensionată, concretizând, în proiecții sarcastice sau în concentrate cântece aluzive, ipostaze ale spiritului creator în tentativa de cuprindere și
MURESAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288306_a_289635]
-
poeme de notație fulgurantă și de viziune, rod al unei mari acuități perceptive și al unei remarcabile inventivități, atât în ordinea temelor, cât și în aceea a expresiei. Registrul dicțiunii, al atitudinilor și al stărilor poetice include ipostaze diverse, deseori contrastante, de la cântec la imprecație, de la reverie și rememorare nostalgică la proiecția caricaturală sau la celebrarea solemnă. Căci, în accepția autorului, „poemul e o cutie cu nebănuite corzi/ pe care o nevăzută mână - mai acut, mai grav - / le ciupește din când
PETEAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288769_a_290098]
-
acela că însumarea preferințelor în diferite forme - inclusiv regula majorității democratice - este adesea o problemă complicată, întrucât permite obținerea de rezultate multiple, uneori surprinzătoare, și pentru că instituțiile pot funcționa ca mecanisme utile care să facă selecția între mai multe rezultate contrastante. I. Jocurile de n persoanetc "I. Jocurile de n persoane" Jocurile sunt în mod obișnuit clasificate în funcție de numărul de jucători participanți. Din punct de vedere teoretic, nu are importanță dacă la un joc de n persoane participă trei, patru, cinci
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
proiectul respectiv este limitat din pricina disponibilității datelor, autorul trebuie să încerce să fie ceva mai inventiv cu indicatorii posibili. Dacă proiectul este limitat din pricina evenimentelor istorice, autorul poate utiliza niște jocuri mentale și poate să-și imagineze niște scenarii alternative contrastante. Dacă un proiect este limitat de limbă sau cultură, se poate găsi un coautor care să aibă cunoștințele necesare pentru extinderea studiului. Totuși, există o eroare foarte comună în selectare care poate fi evitată cu ușurință. Adesea, din motive de
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
X și non-X asupra lui Y. Uneori însă, în cercetările cu număr n mic, observațiile reale nu sunt corespunzătoare nevoilor comparațiilor potrivite. Observațiile imaginare pot servi mult mai bine. Studiile de caz „contra factuale” sunt comparații ipotetice în care observarea contrastantă este o proiecție a ceea ce s-ar fi întâmplat, probabil, dacă valoarea variabilei independente ar fi fost diferită. Acestea necesită o foarte bună cunoaștere de ansamblu a situației, actorilor, intereselor și a influențelor, pentru a permite construirea unui scenariu alternativ
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
ajuns pe punctul unui război catastrofic. Numărul situațiilor atât de deosebite este cu adevărat foarte redus. Mai mult, existența lor nu elimină necesitatea de studiu sistematic. Studiul de caz „unic” trebuie să analizeze măcar un număr de explicații teoretice alternative contrastante care să poată stabili care dintre acestea pare să acopere cel mai bine faptele. De exemplu, studiul deschizător de drumuri al lui Graham Allison privind criza bombelor cubaneze, unica situație în care o superputere a avut un stand-off nuclear, identifică
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
Thomas Kuhn, atunci când există doar o singură „paradigmă” dominantă într-o anume disciplină cercetarea se axează de obicei pe observații noi, pe cazuri excepționale și pe alte „operații de reorganizare generală”.1 Ba chiar mai mult, atunci când există abordări teoretice contrastante, dezbaterea dintre ele ia de obicei forma unor controverse înguste asupra operaționalizării variabilelor, sau asupra specificării modelelor, ceea ce explică faptul că pot apărea rezultate diferite referitoare la aceeași problemă. Acest fapt face dificilă, într-o oarecare măsură, încercarea unui nespecialist
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
câtorva tipuri și utilizează câteva procedee narative moderne. Micuța este cea mai bună nuvelă și, probabil, ceea ce a scris mai bine K. Într-o alternare de monolog interior, confesiune către un terț și descriere de interioare, peisaje și medii sociale contrastante, este construită tipologia femeii bovarice, atrasă de necunoscut, de aventură și libertate, dar prăbușită la moartea soțului acceptat-detestat, în antiteză cu tipul intelectualului superrafinat care muncește la forjă pentru a putea supraviețui (lucrurile se petrec în imediata succesiune a Cartei
KENERES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287707_a_289036]
-
autoritate și status. Psihologii au stabilit prin cercetările lor că există o similaritate remarcabilă între sexe în privința abilităților cognitive și a trăsăturilor de personalitate atunci când sunt controlate efectele instituțiilor de apartenență. Și totuși, multe cercetări sociale au preluat mimetic distincția contrastantă pe care a făcut-o T. Parsons la jumătatea secolului XX între socializarea normativă a bărbaților pentru roluri „instrumentale” și a femeilor pentru roluri „expresive”. Distincția era menită să justifice diviziunea sexuală a muncii din familia nucleară. O viziune esențialistă
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
relativa raritate a ocurenței registrului propriu-zis oniric și puternica deschidere către real; se declară de acord cu observația lui Valeriu Cristea privind hermetismul poeziei mazilesciene, caracterul ei inițiatic - „ermetismul acestei poezii, în măsura în care există, este [...] nepremeditat, natural” - , înregistrează două maniere aparent contrastante, și anume una a exprimării simple și limpezi, în care discursul poetic e adus la „gradul zero” prin desolemnizare, și alta, unde discursul e enigmatic și eliptic, conchizând că atunci când se exprimă cu autenticitate, „netravestit”, poetul se arată a fi
MAZILESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288071_a_289400]
-
scara meritelor școlare. Orice explozie a interiorității care putea oferi o alternativă la retorica parvenitismului - obsesia timpurie, inculcată chiar din gimnaziu și liceu, legată de strălucirea propriului curriculum vitae - mi se părea o binecuvântare. Plăcerea de a contesta prin gesturi contrastante - care includ „Apelul către lichele” de Gabriel Liiceanu, concertele heavy metal, trocul Bach contra Sepultura, poezia lui Bacovia, pelerinajele și apoi citaniile sfinte - exprima de fapt nevoia profundă de regenerare lăuntrică și dorul de lumină, de inefabil sau de căldură
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
cunoscuta sa lucrare consacrată istoriei critice a mecanicii 1. Sistemul lui Kant a fost perceput de empiriștii logici drept o construcție filosofică de factură raționalistă, chiar drept ultimul mare sistem de filosofie raționalistă. Atunci când filosofia kantiană este invocată drept fundal contrastant al prezentării și argumentării unei concepții empiriste asupra cunoașterii se are în vedere, în primul rând, teoria kantiană privitoare la posibilitatea unei cunoașteri independente de experiență, o cunoaștere care se exprimă în enunțuri sintetice a priori. Astfel, Rudolf Carnap afirma
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
imparțial), iar ceea ce este voit sunt consecințele avute în vedere.”19 Am înfățișat mai pe larg această tentativă de a argumenta compatibilitatea principiilor teoriei morale a lui Kant cu cele ale utilitarismului și consecinționismului moral deoarece ea oferă un fundal contrastant pentru prezentarea criticii pe care o face Kant „filosofiei empiriste a moralei”. Există câteva temeiuri pe care se sprijină respingerea de către Kant a încercărilor de a întemeia îndatoririle morale în primul rând prin examinarea consecințelor acțiunilor noastre. Primul este acela
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
bune. Este îndeobște recunoscut că această concepție este una austeră. Voi încerca să arăt în ce sens poate fi ea calificată drept eroică. Trăsăturile distinctive ale idealului de viață a lui Kant vor fi bine puse în evidență pe fundalul contrastant pe care îl reprezintă, pe de o parte acea mentalitate și acea tradiție a gândirii morale care acceptă în mod neproblematic că țelul suprem al vieții omenești este fericirea și, pe de altă parte, înțelegerea convențională a moralei creștine. Punctul
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
său”. Această remarcă merită atenție. Einstein dorea, probabil, să sublinieze că personalități cu înclinații intelectuale diferite, care adoptă poziții teoretice adesea incompatibile, vor putea invoca concepte și idei kantiene, fie drept punct de plecare și de sprijin, fie ca fundal contrastant pentru acea orientare pe care doreau să o imprime cursului gândirii filosofice. Recepția ideilor lui Kant, înțelegerea semnificației lor, contextul de preocupări în care au fost ele invocate, reacția față de aceste idei și sensul delimitărilor critice sunt interesante nu numai
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
subordonează religia moralității. Și aceasta într-o opoziție fățișă cu înțelegerea creștină tradițională a moralității. Tocmai tema kantiană a autonomiei morale, a întemeierii ei prin rațiunea practică va fi una din țintele de atac ale lui Ionescu și, totodată, fundalul contrastant pe care își va afirma propriul său punct de vedere: Nu există nici o religie pe lume care să se reducă, pur și simplu, la o morală. Din orice atitudine religioasă decurge, pentru cel ce o practică, un anumit fel de
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]