466 matches
-
Contribuții la studiul căilor de comunicare în Depresiunea Jijiei, An. Lic. Naț. Iași; (1937), Fenomene obișnuite dar rar întâlnite, An. Lic. Naț. Iași; (1937), Contribuții la climatologia Moldovei (temperatura), BSRRG, LVI, 23 p.; (1938), Mișcarea aerului în Câmpia Română, Noui contribuțiuni, BSRRG, LVII, p. 288-295; (1941), Iarna anului 1939 - 1940 în orașul Iași, Analele Moldovei, I, Iași; (1943), Note asupra vântului de S.E. (Băltărețul) în România, Analele Moldovei, II, Iași; (1973), Vântul de sud-est (Băltărețul) - contribuțiuni la climatologia României, 1943 (reeditare
Iulian Rick () [Corola-website/Science/324694_a_326023]
-
aerului în Câmpia Română, Noui contribuțiuni, BSRRG, LVII, p. 288-295; (1941), Iarna anului 1939 - 1940 în orașul Iași, Analele Moldovei, I, Iași; (1943), Note asupra vântului de S.E. (Băltărețul) în România, Analele Moldovei, II, Iași; (1973), Vântul de sud-est (Băltărețul) - contribuțiuni la climatologia României, 1943 (reeditare postumă), Terra, 2, p. 55-58; FIGURI DE GEOGRAFI IEȘENI, Iași, Editura CORSON, 1999, pp. 69-71
Iulian Rick () [Corola-website/Science/324694_a_326023]
-
angajează la Institutul Medico-Militar sperând să rezolve "problema financiară". Intervine Primul Război Mondial, este mobilizat și trimis pe front ca medic militar. Demobilizat în 1918, își continuă studiile medicale până în 1922 când obține titlul de Doctor în Medicină cu teza ""Contribuțiuni la studiul sindromului parkinsonian postencefalitic"". Se orientează către Neurologie la clinica marelui neurolog, Dr. Gheorghe Marinescu. După absolvire devine medic secundar la Spitalul Militar unde, în anii 1922-1926 acumulează vaste cunoștințe de Neurologie și Chirurgie Generală la secția Neurologie condusă
Dumitru Bagdasar () [Corola-website/Science/303622_a_304951]
-
populare "Gilortul", a fost înființată stațiunea turistică montană Rânca, Gorj. A absolvit Facultatea de Drept a Universității din București, unde în trei ani și jumătate a dat cele cinci examene de licență absolvind ,magna cum laude”. Teza sa de licență ,Contribuțiuni la studiul proprietății în devălmășie a munților noștri - o pagină din chestiunea țărănească” a fost comentată și elogiată de personalități ca Spiru Haret (", Dacă ar face așa toți care cunosc din chestia țărănească câte o parte mare sau mică, s-
Dumitru Brezulescu () [Corola-website/Science/321545_a_322874]
-
și o ținea în întunericul lipsei de cultură [...] a alergat în sînul patriei sale și toate puterile le-a pus în serviciul organizării îmvățămîntului național din Basarabia”. Cu acel prilej Ștefan Ciobanu a pronunțat o scurtă alocuțiune; discursul de recepție, Contribuțiuni privitoare la originea și moartea mitropolitului Moldovei Dosoftei, l-a pronunțat la 28 mai 1919, ca un omagiu adus predecesorului său, filologul bucovinean Ioan G. Sbiera. La aceeași dată, 10/23 octombrie 1918, au mai fost primiți în Academie ardeleanul
Ștefan Ciobanu () [Corola-website/Science/299449_a_300778]
-
suflete, 73 bărbați și 71 femei; parohia aparținea protopopiatului Agrieș (Viișoara) din varmeghia Turzii. În anul 1805 în Stolna erau 43 de familii ortodoxe și aveau biserică, 2 câble de teren arabil și fânațe de un car de fân. În Contribuțiune la istoria bisericească din Ardeal, Pr. Matei Voileanu enumeră Stolna între cele 304 comune bisericești trecute la uniație în timpul episcopului Vasile Moga . Nu este însă precizat anul trecerii. Informația nu se confirmă. În timpul celui de-al doilea război mondial între
Biserica de lemn din Stolna () [Corola-website/Science/312910_a_314239]
-
apreciat și de respectat de către autorități și de către credincioși, bucurându-se, de fapt, de demnitatea unui arhiepiscop primat al României”. Sub egida Arhiepiscopiei Romano-Catolice de București, Arhiepiscopul Netzhammer a editat o prețioasă lucrare în anul 1923, cu titlul de "O contribuțiune la istoria Archidiocezei". La 15 august 1920 Raymund Netzhammer l-a consacrat ca episcop de Iași pe Alexandru Theodor Cisar. Din cauza protestelor sale repetate față de confiscarea unor imobile ale Arhiepiscopiei Romano-Catolice de București de către autoritățile române în timpul primului război mondial
Raymund Netzhammer () [Corola-website/Science/305070_a_306399]
-
LADO, pe toți moștenitorii și urmașii lui de ambele sexe să nu îndrăznească și să nu aibă cutezanța a-i opri, a-i tulbura, a-i molesta, a-i păgubi, într-un cuvânt la nici un fel de cenzuri, taxe și contribuțiuni ale noastre, atât ordinare cât și extraordinare, la plata dărilor și a veniturilor cămarei, de a încerca și a-i sili la plata și veniturilor cămarei, la prestarea oricăror slujbe iobăgești sau private, la plata dreptului și a consului de
Ioan Lado de Zakal () [Corola-website/Science/316145_a_317474]
-
Studii economice”, editată de Institutul Geologic. A participat la importante studii de teren, privind în special identificarea și analiza unor noi resurse de cărbune, de șisturi bituminoase, de gaze naturale, crom, bauxită sau cupru, cărora le-a consacrat și monografii: "Contribuțiuni la studiul bauxitelor din România"; "Studiul chimic al cromitelor din Munții Orșovei"; "Studiul extragerii potasiului din glauconite; Studiul determinării germaniului în cărbuni și minereuri; studiul pământurilor decolorante din R.P.R."; "Valorificarea gazelor din craking"; "Aditivi pentru uleiurile minerale pe baza de
Elisa Leonida Zamfirescu () [Corola-website/Science/328935_a_330264]
-
comitetul comunității Casva: Pop Aron, Boar Filip, Sütö Michăilă, Dan Leorinție, Borda Gore, Borda Vasilică, Murari Jacob Gligori; comitetul comunității Potocu: Simion Bretin, Bretean Juon, Pilca Mihăilă, Jelieri Floria, Chertes Floria reprezentantul domnilor ce au fost până acuma scutit de la contribuțiune. Registrul din anul 1937, cu transformările proprietăților efectuate până în anul 1940, cuprinde următoarele elemente: număr curent, numărul parcelei din cartea funciară, numărul topografic al parcelei (în intravilan de la numărul 1 - 289, unde figurează casele, curțile și grădinile cu suprafețele respective
Idicel-Pădure, Mureș () [Corola-website/Science/300584_a_301913]
-
evreii", "Despre Evreii Lehi (polonezi)", "Dr. I. Niemirower", "Apocrife în istoriografia evreo-română", "Franz Iosef Sulzer - primul istoriograf al evreilor din România", "Hașdeu ca istoric al judaismului român", "Pinkasimi din București" (n.n. pinkas = registru de stare civilă), "Sinagoga Mare din București", "Contribuțiuni la Istoria Evreilor în România" (1933), "Monografia Templului Coral" (1935), "Templul Unirea Sfântă din București", "Misiunea rabinului", "Iacob Eraclitul și evreii" (în limba germană), "Comunitatea din Kronstadt-Brașov" (în limba idiș) și multe colaborări la numeroase publicații în română, ebraică, idiș
Meyer Abraham Halevy () [Corola-website/Science/310460_a_311789]
-
Rothschild) sub conducerea profesorului dr. G. Urbain. În anul 1937 a făcut un stagiu de perfecționare la München, la Institutul Politehnic, sub conducerea profesorului W. Hieber, care l-a apreciat ca un „savant de viitor”. Teza de doctorat cu titlul „Contribuțiuni la studiul sărurilor complexe omogene și eterogene în soluții” a susținut-o la 16 ianuarie 1932. El a avut o vastă activitate didactică și ca cercetător recunoscut în cercurile de specialitate din țară și străinătate. Ca profesor a slujit la
Petru George Spacu () [Corola-website/Science/306375_a_307704]
-
agricultura era sectorul dominant al economiei naționale. Mitiță Constantinescu explică necesitatea restructurării sistemului agrar românesc, prin evidențierea fenomenelor, a contradicțiilor și a dezechilibrelor existente în domeniul proprietății și producției agricole, analizând efectele lor negative, cu repercusiuni asupra întregii economii naționale. • Contribuțiuni la problema materiilor prime în România Din perspectiva funcțiilor de ministru al finanțelor și guvernator al Băncii Naționale, Mitiță Constantinescu coordonează elaborarea lucrării referitoare la materiile prime în România, structurată în șase volume, pe care a și prefațat-o (1939-1941
Mitiță Constantinescu () [Corola-website/Science/306219_a_307548]
-
de mărfuri cu celelalte țări, precum și prin dezvoltarea factorilor săi interni de producțiune, a trebuit să înregistreze și ea evoluția problemei materiilor prime și să resimtă, cu toate vicisitudinile, dificultățile și importanța ei mereu crescândă." (Mitiță Constantinescu, Cuvânt înainte la Contribuțiuni la problema materiilor prime în România, București, Ed.Tiparul Românesc, 1939, vol. I, p. 6-7). • Politica economică aplicată Aceasta este cea mai importantă lucrare cu caracter economic a lui M. Constantinescu, în care expune constatările și acțiunile sale în problemele
Mitiță Constantinescu () [Corola-website/Science/306219_a_307548]
-
cu Țările Române” (1942), „O veche catagrafie a Episcopiei Râmnicului” (1943), „Cunoașterea și prețuirea monumentelor noastre istorice” (1943), „Știri referitoare la Mănăstirea Surpatele din jud. Vâlcea” (1944), „Știri noi despre Biserica Domnească din Târgu-Jiu” (1944), „Învelișurile vechilor noastre biserici” (1945), „Contribuțiuni la istoria învățământului din Oltenia în anul 1848” (1948).
Ioan Popescu-Cilieni () [Corola-website/Science/321539_a_322868]
-
IANCU 2005: Ion Bălu, Marin Iancu, "Simbolismul românesc"., Erc Press, 2005 BEICĂ 2010: Lavinia Daniela Beică, "Monografia simboliștilor români (Bacovia George 1881-1957, Macedonski Alexandru 1854-1920, Petică Ștefan 1891-1904", "Minulescu Ion 1881-1944"), Craiova, 2010. BINDER 1924: Doctor Binder, Ștefan Petică - Mici contribuțiuni la biografia lui, în „Adevărul”, XXXII, nr. 12896, 10 octombrie 1924, p.1. BLANDIANA 1970: Ana Blandiana, "Numele lui Petică", în „Amfiteatru”, 4, nr. 4, apr. 1970, p. 3 BLANDIANA 1984: Ana Blandiana, "Un lujer străveziu", în „România literară”, An
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]
-
avut și istoricii Dimitrie Onciul, Alexandru D. Xenopol și N. Iorga, care au atins subiectul în sinteze generale, tratând în special originea și atribuțiile dregătorilor. Însă un pas important l-a făcut Constantin C. Giurescu, în lucrarea sa de doctorat ("Contribuțiuni la studiul marilor dregători în secolele XIV și XV", 1927) și în adaosul la aceasta, " Noi contribuțiuni la studiul marilor dregători în secolele XIV și XV", tipărit cu un an înainte.
Sfatul domnesc () [Corola-website/Science/302172_a_303501]
-
generale, tratând în special originea și atribuțiile dregătorilor. Însă un pas important l-a făcut Constantin C. Giurescu, în lucrarea sa de doctorat ("Contribuțiuni la studiul marilor dregători în secolele XIV și XV", 1927) și în adaosul la aceasta, " Noi contribuțiuni la studiul marilor dregători în secolele XIV și XV", tipărit cu un an înainte.
Sfatul domnesc () [Corola-website/Science/302172_a_303501]
-
jud. Târnava Mică). Studiile secundare le-a făcut la Focșani, Buzău și Ploiești, bacalaureatul l-a obținut în 1892. A studiat medicina la universitatea din București (1893-1900) și a obținut în 1900 titlul științific de doctor în medicină cu teza "Contribuțiuni la studiul tulburărilor vazomotorii în hemiplegie". În timpul studiilor a lucrat ca extern (1896-1897) și intern (1897-1900) al spitalelor din București. După absolvirea studiilor și obținerea doctoratului, profesează ca medic la Spitalul Rural "Rallet" din județul Dâmbovița (1901-1902) și apoi medic
Constantin Ion Parhon () [Corola-website/Science/299976_a_301305]
-
la procente din bugetul total al statului. ---------- Se știe că după această nouă lege anul bugetar începe la 1 apr. și exercițiul se încheie la 30 sept. {EminescuOpXII 58} Se știe că, grație legii de percepere din 1871, rămășițe din contribuțiuni directe din ultimii zece ani sunt foarte puține, rămășițele existente astăzi sunt parte din exerciții vechi anterioare anului 1871 și din câștiguri de arenzi. Mulțumită unor recolte bune și achizițiilor pentru armatele ruso-romîne o parte din arenzile arierate s-au
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
1871 și din câștiguri de arenzi. Mulțumită unor recolte bune și achizițiilor pentru armatele ruso-romîne o parte din arenzile arierate s-au încasat și aceasta se probează cu încasările excepționale efectuate din rămășițe în anii 1878 - 79. Rămășițele din celelalte contribuțiuni din anii anteriori lui 1871 credem că vor fi acum pe sfârșit, deși aceste rămășițe ce se încasează mereu, fără a exista constatări regulate, ni se par nouă un abuz revoltător. Nu este însă locul aci a ne întinde asupra
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
dat de-atunci încoace demisiunea, dar confirmarea din partea d-lui Rosetti nu încetează de-a fi incorectă. A doua cestiune a fost cea relevată de d. C. Radu. După legea consiliului județean de la 1864, acest consiliu nu poate impune o contribuțiune decât cu aprobarea Corpurilor legiuitoare. Constituțiunea asemenea zice: impozitele votate de consiliile județene și comunale trebuie să primească confirmațiunea puterii legiuitoare și întărirea Domnului. {EminescuOpXII 446} Consiliul județean de Bacău însă a crezut de cuviință, în anul 1880, să adaoge
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
bine. Un prisos mic însă regulat asupra dobânzii asigură plata îndărăt a capitalului. Credit fonciar. Principii. 1. Siguranța capitalului. Totalitatea imobilelor declară a garanta pentru datoria unuia, recunoscută de comunitate. 2. Siguranța dobânzilor. Se percep cu acelaș drept ca și contribuțiunile cătră, stat. 3. Uzúdrile. Scrisuri. 4. Plata îndărăt. Nu suma toată, ci un adaos la dobânda ordinară. Aceste adaose a tuturor debitorilor se adună într-o singură sumă și cu această sumă sau se răscumpără sau se trag la sorți
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
bine, și în sfârșit anuitatea bonurilor rurale, de 10 milioane lei noi pe an; adică în total o stingere de 15 milioane plăți anuale. Mulțumită însă incapacității administrative a guvernului, care a lăsat numai în anul '77 neîmplinite 24 milioane contribuțiuni, datoria rurală, care trebuia stinsă aproape desăvârșit, a născut sub o nouă formă; însă, chiar așa, sarcina de 2 - 3 milioane anuale nu se poate compara cu sarcina care apăsa asupra țării până acuma, de 10 milioane și mai bine
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
stăruința necurmată a consulilor pe lângă autoritățile otomane de a urmări asemenea bande cu forțe de ajuns. Bandele, formate câteodată din 100 până la 200 vagabonzi, merg cu îndrăzneala lor până a năvăli ziua-n amiaza mare asupra satelor și a escrie contribuțiuni grele pentru locuitori. Consulii austriaci promit locuitorilor români că, dacă Macedonia va ajunge sub Austria, brigandajul ar înceta imediat. De aici provine dar înclinarea sătenilor români cătră austriaci. Scrisoarea pretinde chiar că bandele de hoți din Macedonia ar fi întreținute
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]