454 matches
-
discursului din perspectiva relației dintre text și context, excluzînd direcția pragmatică asupra enunțurilor decontextualizate. Astfel, analiza discursului poate fi definită ca studiu al discursului (pentru Teun van Dijk, D. Schiffrin, John J. Gumperz ș. a.), ca studiu al conversației în cadrul analizei conversaționale (la S. C. Levinson, J. Moeschler, A. Reboul ș. a.) sau ca punct de vedere specific asupra discursului (la M. A. K. Halliday, J.-M. Adam etc.). Din această ultimă definiție, extragem precizări legate de obiectul analizei discursului care, după D. Maingueneau
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
așteptarea poate fi considerată ca trăsătură a unui moment sau a unei succesiuni de momente dominate de aspectul imperfectiv al modalității reprezentate de "a vrea să se întîmple ceva". În pragmatica americană, așteptarea servește pentru a caracteriza, în anumite situații conversaționale, actantul comunicării. Esteticianul german H. R. Jauss a introdus în estetica receptării expresia orizont de așteptare, pornind de la ideile lui E. Husserl, pentru a denumi caracterul previzibil al formelor de organizare discursivă, prin urmare, competența narativă și discursivă a cititorului
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
conversației, se folosește sintagma cadru participativ pentru a denumi ansamblul parametrilor care caracterizează situația de comunicare: participanții, numărul lor, calitatea lor și relațiile care-i unesc într-un schimb comunicativ, în care, așa cum a arătat E. Goffmann, se reflectă comportamentele conversaționale. În general, cadrul participativ relevă elementele contextuale care sînt, pe de o parte, prestabilite și, pe de altă parte, realizate pe măsura desfășurării interacțiunii; dacă numărul participanților este una dintre datele constitutive ale cadrului interacțional, acesta nu este un garant
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
c u r s u l u i, prin folosirea unui anumit canal de transmisie se pot contura diferențele lingvistice dintre aspectul oral și cel scris al limbii, diferențe care marchează parcursul manifestărilor efective ale celorlalți factori implicați în activitatea conversațională. V. funcții ale limbii, oralitate. DSL 2001; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002; VARO - LINARES 2004. CC CAPITALIZARE. Cunoașterile acumulate în limbă sînt îmbinate cu informațiile din practică despre obiectul numit în același timp cu actualizarea praxemului în discurs. Descrierea modalităților prin care
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
depășește, din acest punct de vedere, concepția deterministă a contextului, stabilită de cadrul inițial al schimbului. Reprezentările implicate de indicii de contextualizare oferă informații pe care subiectul le poate extrage din ambianța fizică sau care îi sînt furnizate de textul conversațional. V. context, inferență, interacțiune, schimb. MOESCHLER - REBOUL 1994; DUCROT - SCHAEFFER 1995; DETRIE - SIBLOT - VERINE 2001; BUSSMANN 2008. RN CONTRAARGUMENT. Prin definiție, contraargumentul este un "argument care se opune altuia", avînd în vorbirea obișnuită sinonime precum replică și ripostă. Componentele acestui
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
raportare la categoria binară afirmație-negație. Ca atare, contradicția este relația care se stabilește între doi termeni, dintre care unul, afirmat sau susținut deja, este contestat, încît, la nivelul conținuturilor date, prezența unui termen presupune absența altuia. În cazul unei structuri conversaționale specifice discursului dialogic, apariția unei astfel de relații marchează o ruptură cauzată de diferența de opinii, o divergență care poate fi sau nu tematizată în cadrul conversației. Episoadele de contradicție conversațională sînt de obicei neplanificate sau slab planificate și, de aceea
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
prezența unui termen presupune absența altuia. În cazul unei structuri conversaționale specifice discursului dialogic, apariția unei astfel de relații marchează o ruptură cauzată de diferența de opinii, o divergență care poate fi sau nu tematizată în cadrul conversației. Episoadele de contradicție conversațională sînt de obicei neplanificate sau slab planificate și, de aceea, argumentarea este de obicei parțială, în unele cazuri producîndu-se atenuarea ei, prin negociere, iar în altele intensificarea. Din perspectiva a n a l i z a d i s c
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
studiate de școala anglo-saxonă care s-a dezvoltat pe baza unui curent al sociologiei numit etnometodologie, fondat de Harold Garfinkel, după 1960. A n a l i z a d i s c u r s u l u i conversațional între doi sau mai mulți participanți a fost fondată de Harvey Sacks în anii următori. Potrivit acestuia, interacțiunea verbală funcționează într-o anumită ordine și are o structură complexă constituită din secvențe care se organizează în funcție de luările de cuvînt. Conversația
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
anumite enunțuri comunică mai mult decît semnifică elementele care le compun (căci locutorul dă de înțeles receptorului mai mult decît sensul literal al frazei). Aceasta nu se întîmplă însă decît dacă interlocutorii iau ca punct de plecare al activității lor conversaționale dorința de a informa și de a fi informați. Astfel, dacă locutorul afirmă A fost o petrecere cu bere, interlocutorul va înțelege că, la petrecerea respectivă, nu s-a băut vin sau altă băutură alcoolică. Potrivit principiului cooperării, dacă interlocutorul
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
sau altă băutură alcoolică. Potrivit principiului cooperării, dacă interlocutorul răspunde la ceea ce i s-a cerut ținînd cont de obiectivul interacțiunii și de exigențele situației de comunicare, aceasta se întîmplă deoarece el adoptă un comportament cooperativ, adică urmează anumite maxime conversaționale. Cînd cei doi interlocutori vizează succesul interacțiunii, ei acceptă maximele privind transmiterea informației, expresia veritabilă a acestui aspect fiind pertinența și maniera de exprimare. Practica și respectarea acestor maxime permit interlocutorilor înțelegerea și alegerea inferențelor legate de enunțurile produse. Totuși
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
inerentă interacțiunii verbale, fiind o trăsătură constantă a discursului natural. Nici chiar în situațiile de comunicare cele mai instituționalizate nu se poate bloca apariția spontană a adresărilor "în afara cadrului", iar această proprietate a discursului este în relație cu fenomenul sincroniei conversaționale, cum notează John Gumperz. În al doilea rînd, indicii de alocuțiune sau regulatorii sînt departe de a asigura o identificare clară a destinatarului, deoarece ei sînt rareori de natură verbală; cel mai adesea, aceștia se concretizează în caracteristici proxemice, gesturi
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
prin filozofia lui Hegel, unde reprezintă procesul necesar care determină progresul în gîndire și în lume. Potrivit concepției antice, dialectica și retorica reprezintă două arte, două moduri de realizare a discursului. Dialectica este vorbirea într-un cadru restrîns cu aspect conversațional și se utilizează pentru dezbaterea tezelor cu statut filozofic, reprezentînd tehnica discuției dintre doi parteneri și procedînd prin întrebări și răspunsuri; retorica înseamnă vorbirea în public despre probleme de interes social sau politic, printr-un discurs lung și continuu. Pornind
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
referință și apelînd la elemente metalingvistice și la forme interogative. Totuși, forma de suprafață a dialogului, caracterizată prin alternanța luărilor de cuvînt, nu ilustrează poziția ierarhică în cadrul schimbului de opinii și nici organizarea lui funcțională, căci, din punct de vedere conversațional, o schimbare de rol între protagoniști nu înseamnă întotdeauna continuitate de idei și poate fi sfîrșitul unui schimb (de opinii) și începutul altui schimb. Prin dialog se înțelege uneori ideea unui schimb de opinii cu scopul de a se ajunge
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
b) căutarea detaliilor, în detrimentul generalizărilor. Prin a n a l i z a d i s c u r s u l u i se scot în evidență conflictele apărute în interacțiunile umane în diverse situații: 1) conflict între maximele conversaționale (maxima de cantitate, care prevede oferirea cantității de informații necesare comunicării (nici mai mult, nici mai puțin), și maxima de calitate, care stipulează ca locutorul să transmită doar informații pe care le consideră a fi veridice; 2) conflict între regulile
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
care stipulează ca locutorul să transmită doar informații pe care le consideră a fi veridice; 2) conflict între regulile constitutive ale sistemului de politețe (politețea negativă - menținerea distanțelor între interlocutori - și politețea pozitivă - apropierea dintre aceștia); 3) conflict între maximele conversaționale și regulile politeții: de exemplu, între maxima modalității ("Fiți clar") și principiul menajării celuilalt (prin indirecție); conflict între maxima calității, potrivit căreia locutorul trebuie să spună doar ceea ce crede că este adevărat, și principiul menajării fețelor. Adesea, în interacțiunile curente
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
între maxima calității, potrivit căreia locutorul trebuie să spună doar ceea ce crede că este adevărat, și principiul menajării fețelor. Adesea, în interacțiunile curente, locutorii sînt nevoiți să încalce maxima calității, pentru a menaja fața negativă a interlocutorilor. V. contradicție, maximă conversațională, metacomunicare, metadiscurs, politețe, ritual, interacțiune. GOFFMAN 1959; WATZLAWICK - HELMICK BEAVIN - JACKSON 1967; GRICE 1975; BROWN - LEVINSON 1987; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. IA E EFECT. Cuvîntul efect a fost folosit de P. Charaudeau în sintagmele corelative efect vizat și efect produs pentru
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
al cunoașterii sociale comune, în măsura în care această cunoaștere este în relație cu înțelegerea celorlalți de către individ și cu observarea circumstanțelor în care această înțelegere poate avea loc. Etnometodologia a apărut ca un curent nord-american în cercetarea sociologică, avînd ca obiectiv analiza conversațională, realizată sub forma unui studiu al interacțiunii verbale, privite ca proces de coordonare a acțiunilor și ca realizare practică. Orientată diferit în raport cu tradiția sociologică și cu sociolingvistica, etnometodologia a preluat idei din curente precum fenomenologia socială și interacționismul simbolic (și
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
în două mari categorii: implicaturile convenționale, care țin de domeniul semanticii și cele nonconvenționale (analizate pe larg și de J. M. Sadock, în 1978, și de S. C. Levinson, în 1983) care țin de domeniul pragmaticii, din care fac parte implicaturile conversaționale și implicaturile non-conversaționale. Dacă implicatura reiese dintr-un anumit element lingvistic, de care nu poate fi detașată, ea este convențională. În exemplul John este englez; el este deci curajos, prezența conjuncției deci declanșează implicatura Englezii sînt curajoși. Implicatura convențională nu
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
poate fi detașată, ea este convențională. În exemplul John este englez; el este deci curajos, prezența conjuncției deci declanșează implicatura Englezii sînt curajoși. Implicatura convențională nu dă naștere unui calcul inferențial, fiind atașată în mod automat expresiei lingvistice. Implicaturile sînt conversaționale atunci cînd sînt declanșate de un element non-lingvistic, de principiul cooperativ pe parcursul schimburilor verbale și de exploatarea maximelor conversației (maxima cantității, calității, relevanței și manierei). În cadrul implicaturilor conversaționale, H. P. Grice deosebește implicaturile conversaționale standard de cele non-standard. Implicaturile conversaționale
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
unui calcul inferențial, fiind atașată în mod automat expresiei lingvistice. Implicaturile sînt conversaționale atunci cînd sînt declanșate de un element non-lingvistic, de principiul cooperativ pe parcursul schimburilor verbale și de exploatarea maximelor conversației (maxima cantității, calității, relevanței și manierei). În cadrul implicaturilor conversaționale, H. P. Grice deosebește implicaturile conversaționale standard de cele non-standard. Implicaturile conversaționale standard fac apel la capacitatea destinatarului de a amplifica prin deducții ceea ce spune destinatorul în cadrul unei enunțări care respectă principiul cooperativ, implicaturile conversaționale non-standard constînd în transgresarea sau
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
mod automat expresiei lingvistice. Implicaturile sînt conversaționale atunci cînd sînt declanșate de un element non-lingvistic, de principiul cooperativ pe parcursul schimburilor verbale și de exploatarea maximelor conversației (maxima cantității, calității, relevanței și manierei). În cadrul implicaturilor conversaționale, H. P. Grice deosebește implicaturile conversaționale standard de cele non-standard. Implicaturile conversaționale standard fac apel la capacitatea destinatarului de a amplifica prin deducții ceea ce spune destinatorul în cadrul unei enunțări care respectă principiul cooperativ, implicaturile conversaționale non-standard constînd în transgresarea sau exploatarea deliberată a unor anumite maxime
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
conversaționale atunci cînd sînt declanșate de un element non-lingvistic, de principiul cooperativ pe parcursul schimburilor verbale și de exploatarea maximelor conversației (maxima cantității, calității, relevanței și manierei). În cadrul implicaturilor conversaționale, H. P. Grice deosebește implicaturile conversaționale standard de cele non-standard. Implicaturile conversaționale standard fac apel la capacitatea destinatarului de a amplifica prin deducții ceea ce spune destinatorul în cadrul unei enunțări care respectă principiul cooperativ, implicaturile conversaționale non-standard constînd în transgresarea sau exploatarea deliberată a unor anumite maxime conversaționale (figurile de stil). Implicaturile standard
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
relevanței și manierei). În cadrul implicaturilor conversaționale, H. P. Grice deosebește implicaturile conversaționale standard de cele non-standard. Implicaturile conversaționale standard fac apel la capacitatea destinatarului de a amplifica prin deducții ceea ce spune destinatorul în cadrul unei enunțări care respectă principiul cooperativ, implicaturile conversaționale non-standard constînd în transgresarea sau exploatarea deliberată a unor anumite maxime conversaționale (figurile de stil). Implicaturile standard pot fi generalizate, asociate expresiei lingvistice, declanșate doar de materia lingvistică și independente de context, sau particularizate, declanșate de relația dintre enunț și
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
standard de cele non-standard. Implicaturile conversaționale standard fac apel la capacitatea destinatarului de a amplifica prin deducții ceea ce spune destinatorul în cadrul unei enunțări care respectă principiul cooperativ, implicaturile conversaționale non-standard constînd în transgresarea sau exploatarea deliberată a unor anumite maxime conversaționale (figurile de stil). Implicaturile standard pot fi generalizate, asociate expresiei lingvistice, declanșate doar de materia lingvistică și independente de context, sau particularizate, declanșate de relația dintre enunț și context, așadar dependente de context și presupunînd accesul la un ansamblu de
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
și context, așadar dependente de context și presupunînd accesul la un ansamblu de informații de fundal. Implicaturile sînt non-conversaționale atunci cînd sînt calculate pe baza sensului convențional al cuvintelor și pe baza cunoștințelor de fundal. Ele depind de reguli non conversaționale de natură estetică, socială sau morală, cum ar fi regula politeții. Implicaturile îndeplinesc un rol important în organizarea unui discurs, întreținînd coerența. V. implicit, inferență. GRICE 1975, 1989; SADOCK 1978; MOESCHLER - REBOUL 1994. NM IMPLICIT. Implicitul este un tip de
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]