32,433 matches
-
nazificării", toate acestea și multe altele ar fi fost de ajuns și prea de ajuns pentru viețile și încovoierea a cel puțin zece oameni. Și totuși Jünger a supraviețuit în deplină libertate a spiritului, fără a se abate de la verticalitate, convins că războaiele nu pot distruge "castelul magic al limbajului", "în ale cărui adânci galerii, ascunzișuri și deschideri de mină vom putea locui, pierduți față de lume". Cărțile sale rămân fascinante în continuare, obișnuitul con de umbră care apare după moartea unui
Lupta dintre neascundere și acundere by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15119_a_16444]
-
Lucia Sturza-Bulandra ar fi depășit-o în privința talentului actoricesc. într-adevăr, la G.D.S., la sediul ziarului "Adevărul", la "Antena 1", la "OTV", dimineața, la prânz și seara, "Cati manualista" ne face părtașii marii sale drame. În ce mă privește, sunt convins că apa dată la șoricei de către d-na ministru e cât se poate de autentică. Cu alte cuvinte, spaima ce-o mână în luptă e atât de mare, încât nu mă mir că biata femeie își pierde cumpătul atât de
Cati de Celuloză by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15145_a_16470]
-
partid într-o postură de sinucigaș profesional. Cred, așadar, în sinceritatea lacrimilor fragilei Cati. Pe de altă parte, atunci când e pusă față în față cu evidența, se preface că nu înțelege care-i problema cu manualele astea, auzi, alternative! Sunt convins că știe, la milimetru, la ce porcării s-a înhămat. Și mai știu că știe că dacă nu va duce la capăt misiunea de partid, va zbura de nu-și va aduce aminte de ea nici secretara care acum îi
Cati de Celuloză by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15145_a_16470]
-
alta mai degrabă scandaloasă despre care citește în cîteva publicații cotidiane. Ceva mai complicată e rezultanta așa-numitei imagini a României în presa străină. Din 2001 încoace și președinția și guvernul au avut tot timpul din lume pentru a se convinge că despre România s-a scris și de rău și de bine, în orice caz pe un ton mai curînd favorabil. Nu cred că presa străină l-a învățat pe dl Pașcu să-i sfătuiască pe ziariști să aibă mai
Strategii securistice by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15142_a_16467]
-
doritori să le traducă. Pe bani! Festivitatea de lansare a proiectului DramAcum a fost simpatică pentru că nu a fost festivă. Cei cinci inițiatori - profesorul Nicu Mandea, studenții Andreea Vălean, Alexandru Berceanu, Gianina Cărbunaru și Radu Apostol - au reușit să ne convingă că sunt sinceri și disponibili, că deși unii dintre ei scriu, ei toți vor să pună în scenă și scrierile altora, că talentul și generozitatea pot conviețui, măcar în speranța succesului.
Însemnări disparate by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/15159_a_16484]
-
nu cred că enigmele lui profunde ar putea fi astfel mai convingător descifrate. O lectură politică neutră este imposibilă: ea va fi ori apologetică, ori acuzatoare, dar nu va aduce clarificări structurale definitive". Discipolul Culianu nu s-a lăsat ușor convins de păcatele din tinerețe ale maestrului. îi scrie din America lui Adrian Marino care îi găsește textele incriminate la Bibloteca Centrală din Cluj. După lectura lor, Culianu, tulburat, îi scrie o scrisoare: Am discutat cu unii și cu alții ce
Depinde de hermeneutică? by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15151_a_16476]
-
cinic, că pozarul care a făcut-o n-a violat spațiul privat, ci și-a declanșat aparatul în spațiu public. E o fotografie îngrozitoare, cu Irinel Liciu moartă, cu atît mai josnică cu cît Gardianul se străduiește redacțional să-și convingă cititorii că Ștefan Augustin Doinaș și Irinel Liciu sînt personalități de primă mărime ale culturii române. După publicarea acestei fotografii murdare, Gardianul și-ar putea schimba liniștit titlul în Milițianul, deși s-ar putea să-i revolte și pe foștii
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15163_a_16488]
-
cartea la care mă refer sînt foarte grave. Din prima categorie, a informațiilor care nu corespund realității, fac parte cîteva, devenite, din nefericire, recurente în istoriografia românească postcomunistă, indiferent de autori, unii români alții străini. Autoarea cărții este și ea convinsă de precaritatea instituțiilor politice românești din interbelic. Ea scrie bunăoară: "Bascularea părții celei mai briliante a intelighenției românești din anii '30 spre o mișcare bazată în chip expres pe o mistică a crimei și a sîngelui constituie una din aventurile
Istoria ca proces politic by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15164_a_16489]
-
În fine, motivul Minotaurului din operă: "Este tot un mit al uitării", remarcă Lavastine (p. 423). Oare Eliade n-a făcut altceva, în toți anii de după război, elaborîndu-și studiile, decît să viseze la uitarea tinereții lui fasciste? Lavartine e ferm convinsă de asta. Nu înseamnă că ne poate convinge și pe noi. Se întrevede deja al doilea fel de abuz: acela de a considera că întreaga operă a lui Eliade și Cioran, după ce au devenit celebri în lume prin operele lor
Istoria ca proces politic by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15164_a_16489]
-
un mit al uitării", remarcă Lavastine (p. 423). Oare Eliade n-a făcut altceva, în toți anii de după război, elaborîndu-și studiile, decît să viseze la uitarea tinereții lui fasciste? Lavartine e ferm convinsă de asta. Nu înseamnă că ne poate convinge și pe noi. Se întrevede deja al doilea fel de abuz: acela de a considera că întreaga operă a lui Eliade și Cioran, după ce au devenit celebri în lume prin operele lor savante ori prin literatura lor, e pătrunsă de
Istoria ca proces politic by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15164_a_16489]
-
decât prilejuri de a-și etala "părinteasca grijă" față de popor. Culmea e că astfel de agresiuni asupra spiritului economiei libere nimeresc în plin: cu pumnul ridicat ca la Grivița, cetățeanul agită amenințător spre țăran punga cu "oul sterp" (dar subvenționat!), convins că a mai dat o lovitură mortală odiosului capitalism. De ce nu se ocupă guvernul de problemele acestea în permanență, ci doar atunci când sucurilor gastrice ale populației amenință să dea în clocot? Simplu: pentru că este incapabil. Alcătuită din tot felul de
Economia de piață între bulanul dogmatic și oul pragmatic by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15209_a_16534]
-
Constantin Țoiu În anii șaizeci, Miron Radu Paraschivescu primea musafiri de la București în casa lui încăpătoare, gen vilă, unde își petrecea verile și toamnele, mai ales. Oaspetele cel mai de seamă era Gogu Rădulescu, din Comitetul Central, care era convins că M.R.P., cum i se mai spunea pe scurt, era cel mai mare poet al României. Cel ce nu se declara de acord cu această apreciere excesivă era însuși poetul, foarte inteligent, demonic aproape de inteligent, înzestrat cu o pătrundere neobișnuită
Culegătorii de omizi by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15223_a_16548]
-
cu detalii despre numărul din Alternatives Théâtrales. Ne bucurăm să publicăm fragmente din intervenția lui Radu Penciulescu, memorabilă, avînd acceptul lui George Banu. Veți putea citi în revista Teatrul. Azi 6-7-8, ce va apărea pe piață curînd, întregul studiu. Sîntem convinși că vă stîrnim interesul și că vocea lui Radu Penciulescu, sistemul de formare și coordonatele puse în valoare aici, stilul și strategia pedagogice începute în România și continuate strălucit la școala de teatru din Malmö, Suedia, se vor transforma într-
Radu Penciulescu - O confesiune by Delia Voicu () [Corola-journal/Journalistic/15202_a_16527]
-
unei situații, chiar dacă va trebui să alegem după aceea, să renunțăm la cele mai multe. De aici vine, fără îndoială, obligația de a analiza circumstanțele și de a formula întrebările: o situație trebuie explorată în toată complexitatea ei. Mă străduiesc să-i conving pe elevi să elimine ceea ce ei consideră ca fiind "artistic". Important este să admiți că lucrezi cu materiale a priori neartistice. Acest principiu inițial este decisiv. * Opera e un ansamblu de elemente obișnuite, comune (cuvinte, mișcări, ritmuri, culori), tot așa cum
Radu Penciulescu - O confesiune by Delia Voicu () [Corola-journal/Journalistic/15202_a_16527]
-
cititor în plus!). Apoi urmează alt telefon de confirmare, dacă ai primit faxul cu pricina. Peste câteva zile, un nou telefon grijuliu dorește să știe exact cine participă din partea secției, pentru a-i trece numele pe listă (pentru ce?). Ești convins de importanța evenimentului, te duci, participi, o lungesc prea mult în discursuri circumstanțiale, nu poți sta la paharul tentant cu vin, ești în criză de timp, vii, schimbi un metrou și o mașină până în redacție, pe drum revezi însemnările, cauți
Singurătatea jurnalistului cultural by Ion Zubașcu () [Corola-journal/Journalistic/15210_a_16535]
-
la paharul tentant cu vin, ești în criză de timp, vii, schimbi un metrou și o mașină până în redacție, pe drum revezi însemnările, cauți un titlu atractiv, supratitlul și subtitlul, scrii în criză evidentă de timp, găsești unghiul publicistic să convingi șefii, insiști, te zbați, ai reușit, ajungi târziu acasă și le povestești alor tăi o frântură din eroismul câmpului tău zilnic de luptă. A doua zi apare textul: la breviar, ediția a doua (cu tiraj limitat), o coloniță marginală, din
Singurătatea jurnalistului cultural by Ion Zubașcu () [Corola-journal/Journalistic/15210_a_16535]
-
lipsită de nerv, statică și cu prea multă vorbă (orișicît de talk ar fi fiind ea!). Moderatorul, cam didactic. La varietatea domeniilor, sperăm să putem adăuga nu peste mult timp și profesionalismul. Care, deocamdată, e în suferință. Și să ne convingem de independența noului canal: T.V.R. Unu devenit quasioficial, T.V.R. Cultural trebuie să rămînă nepăsător la interesele de partid și de stat. * * * În week-end, pe toate canalele românești (Unu, Pro, Antena, B1), sport. Mai exact, fotbal. Și live. (Nu înregistrat ca
Stadioane și munți by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/15255_a_16580]
-
cîteva etape se joacă pe bune, dar prost. Se vede treaba că echipele din A erau mult mai apropiate ca valoare decît credeam: apropiate însă de U.M.T., nu de Dinamo. * * * Telefil continuă să aibă o problemă cu Știrile. El e convins că la noi nu e încă limpede ce e o știre (de presă ori televizată). Faptul că o, probabil, domnișoară, cu aer sănătos și viguros de nemțoaică și cu nume franco-român s-a cocoțat cu trenulețul pînă la Garmisch Partenkirchen
Stadioane și munți by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/15255_a_16580]
-
sîmburele în Renaștere. Astăzi s-a renunțat aproape pretutindeni la pozitivism și "evoluționism", dar acum 60-70 de ani, cînd se războia Nae Ionescu cu ele, erau în floare. Mai mult: el pomenea constant de o epocă de lichidare. Și sînt convins că a avut dreptate să identifice în protestantism nucleul comunismului, nucleul teoretic". Acesta e planul de discuție în care trebuie înscris cu precădere omul pe care părintele Galeriu îl califica a fi "singurul nostru filosof ortodox", care, cu puțin înaintea
Despre Nae Ionescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15219_a_16544]
-
dorința fierbinte a senatorului, ca pe lîngă Legea Ticu și Legea Lupu, să existe și o Lege Pruteanu. într-un fel, respect înverșunarea cu care s-a bătut pentru ea în două legislaturi și în tot atîtea partide. Dar sînt convins că limba română are nevoie de alt fel de protecție.
Cum protejăm limba română ? by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/15236_a_16561]
-
sinuciderii, tradus în română anul acesta la Editura Humanitas. Avertismentul nu e o reclamă mascată la o carte ce se ocupă de un subiect în sine "antipatic" și nici o scuză pentru eventualele lipsuri ale studiului. De la primele pagini autorul te convinge de importanța temei pentru gîndirea occidentală, iar cele peste trei sute de pagini ale cărții uimesc printr-o erudiție ce lasă impresia epuizării oricărei surse legate de subiect. De altfel numele lui Georges Minois, cunoscut cititorilor români prin Istoria infernurilor apărută
Răspuns la întrebarea lui Hamlet by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15263_a_16588]
-
mergea la palat - pînă în 1934 - sau în mediile aristocratice ori ale puterii economice (Malaxa), dar renumele său, pînă în 1938, n-a depășit universitatea, ziaristica, high-life-ul și serele snobilor; el însuși prefera culisele agorei și arenei. La fel, sînt convins că e mult mai cunoscut azi Mircea Cărtărescu decît erau în anii '30 Eliade, Vulcănescu ori Cioran. Eliade, în confesiuni și memorii, susține cu gingășie că a fost în România interbelică un romancier de mare succes. A fost notoriu în
Despre Nae Ionescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15244_a_16569]
-
amabilă, compătimește cu mine, dar înainte de a da mașina în urmărire generală îmi spune să mă duc la Secția de care aparțin, să dovedesc că mașina e a mea, altfel n-o poate anunța furată. Adică Poliția, care se putea convinge sunîndu-mă acasă că nu fac glume iresponsabile - mă gîndeam eu cu mintea mea de păgubaș febril! -, le lasă și mai mult timp hoților să dispară. Mă trimite la Secție să dovedesc că nu fabulez. Pînă am ajuns la secție a
Turnați aici! în varianta PNA by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13428_a_14753]
-
e la fel de umilitoare ca spălatul vaselor. Comparația îi aparține. N-a avut totuși încotro și a trebuit să citească, o oră și jumătate pe zi, timp de 15 zile, supravegheat de un polițist. Rolul omului ordinii publice era să se convingă de faptul că tînărul citește cu adevărat și nu doar răsfoiește cartea. Nu ne dăm seama cum putea polițistul să fie sigur că tînărul citește. O soluție pe care o sugerăm judecătorului ar fi să-i oblige pe viitorii condamnați
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13407_a_14732]
-
din anii trecuți. Ar trebui ca editurile semnatare ale protestului - cele mai mari din țară! - să se retragă. l Răsfoind Fracturi (la o nouă... ediție), ne dăm seama că mulți scriitori (din toate generațiile, nu doar din cea imberbă) sînt convinși în sinea lor că tot ce s-a petrecut în decembrie ’89 a avut drept scop obținerea dreptului la pornografie. E și ăsta un drept, nu zic, dar parcă ar fi și altele mai importante. De care scriitorii români n-
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13407_a_14732]