14,043 matches
-
decât decadențele și frustrările fizice e genul de modestie la care te constrânge bătrânețea”. Se deduce, deci, sinceritatea care operează În toate formulările lui Paler În convorbirile purtate (În altfel, și cu un limbaj mai ductil, decât cel utilizat În convorbirile cu Ileana Mălăncioiu, cuprinse În cartea Recursul la memorie). Cumva proustian, l-am găsit pe Octavian Paler În altă carte memorabilă Autoportret Într-o oglindă spartă (2004), un fel de oglindă stendhaliană apropiată de Viața ca o pradă, a lui
De la și spre Octavian Paler. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Science/76_a_285]
-
l-am găsit pe Octavian Paler În altă carte memorabilă Autoportret Într-o oglindă spartă (2004), un fel de oglindă stendhaliană apropiată de Viața ca o pradă, a lui Marin Preda. Acolo, „memoria ca zestre” era regizor, scenarist și operator; convorbirile de acum, din tagma jurnalului (gen N. Steinhardt sau I.D. SÎrbu) sunt discursuri de tip oratoric, fragmentate din cauza situațiilor rebele de sănătate, cunoscute fie de... criticul interlocutor (ocazional), pentru moment, dar În totalitate, de hârtia așteptândă. Eliberarea prin scris rămâne
De la și spre Octavian Paler. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Science/76_a_285]
-
1967 Eliade se întâlnește la Roma cu Tudor Teodorescu-Braniște. în discuția lor, la un moment dat, vine vorba despre pamfletele anti-argheziene din 1927. Autorul își reneagă excesele din tinerețe spunând: "Arghezi a fost și rămâne un mare poet. Greșisem eu". (Convorbiri cu și despre Mircea Eliade, Ed. Humanitas, 1998, p. 285). La 15 iulie 1968 Eliade îi scria lui Alexandru Rosetti: "în ultimele luni biblioteca mea românească a crescut considerabil între altele am primit Operele complete ale lui Tudor Arghezi (Europa
În preajma Centenarului Mircea Eliade - Rectificări necesare by Mircea Handoca () [Corola-journal/Imaginative/9946_a_11271]
-
format video, tradusă în limba engleză, la Chip Taylor Communications: cu titlul “Mircea Eliade, His name, His Destiny” că DVD sau Casetă VHS. Acest film este un pelerinaj atât al vieții lui Eliade, dar și al operei sale, bazat pe convorbiri cu cele mai distinse personaje ale culturii universale, inclusiv românești. Introducerea este solemnă. Interiorul marei Rockefeller Chapel în Hyde Park (cea a universității era prea mică) pe 28 aprilie 1986, cu ocazia serviciului memorial pentru Mircea Eliade, atunci fiind arhiplina
Mircea Eliade,Destinul și Opera pe Ecran. In: Editura Destine Literare by Francisc Dworschack () [Corola-journal/Science/76_a_294]
-
și mulți alții. Interviurile încep cu Giza Tatarescu, fata primei sale soții, Nina, si dansa ne dă amănunte vii despre felul cum Eliade scria și dansa bătea la mașină “Istoria Religiilor” (Traité d'histoire des religions, 1949). Extrem de interesante sunt convorbirile cu Monica Lovinescu și Virgil Ierunca. Acesta ne descrie relațiile cu Georges Bataille, Henri Michaud, cât era de apreciat între mulți alții, chiar și de André Breton. Chiar scriitori de talia lui Le Clézio și Paul Ricoeur au admis cât
Mircea Eliade,Destinul și Opera pe Ecran. In: Editura Destine Literare by Francisc Dworschack () [Corola-journal/Science/76_a_294]
-
semnificativ și fără substitut cu alte cuvinte un stil perfect, contrariu criticilor altora, care susțineau că stilul lui Eliade era cam neglijent. Extrem de interesante sunt comentariile făcute da Claude Henri Roquet, care a publicat “L'Epreuve du labyrinthe”, bazat pe convorbiri cu Eliade și care ne atrage atenția asupra faptul că, după Eliade, nu numai că fiecare dintre noi își are labirintul sau, în care ne îndreptăm spre centru, dar de fapt avem mai multe labirinturi. Cum atingem centrul unui labirint
Mircea Eliade,Destinul și Opera pe Ecran. In: Editura Destine Literare by Francisc Dworschack () [Corola-journal/Science/76_a_294]
-
enciclopedie ambulanță. La fel Eliade a făcut ideile lui Jung despre arhetip mai accesibile, măi plauzibile, a conturat mai bine noțiunea lui Jung de arhetip. Eliade a făcut-o mai rezonabilă și nu a acceptat conceptul inconștientului colectiv al acestuia. Convorbirile reluate cu Jerald Brauer, prieten și bun cunoscător al vieții lui Eliade la Chicago, redau pe larg cine a fost el. Reproducem numai acest scurt fragment. “Lui Eliade i s-a oferit catedră “Schweitzer Chair” la New York (1965) cu
Mircea Eliade,Destinul și Opera pe Ecran. In: Editura Destine Literare by Francisc Dworschack () [Corola-journal/Science/76_a_294]
-
a herțenilor. Avea, În epocă, 28 de ani. „Pentru Basarabia, din păcate, nu mai puteam face nimic - Își amintește el, În cadrul unor dialoguri cu scriitorul Liviu Vălenaș, care i-a Închinat o carte („În culisele negocierilor cu Uniunea Sovietică, 1934-1947; convorbiri cu Alexandru Danielopol”; Ed. Vremea, 2001). Basarabia era pierdută, era luată de ruși. Acum Însă se punea problema oamenilor, a basarabenilor și a bucovinenilor. Aceștia se refugiaseră În România În două valuri, Între 1940-1941 relativ puțini, și un val uriaș
Editura Destine Literare by Alexandru Danielopol () [Corola-journal/Science/76_a_289]
-
stins-o. Ca În Scrisoarea I: Când cu gene ostenite sara suflu-n luminare. Pentru versul acesta am Îmbinat câteva tradiții editoriale, și, În căutarea obiectului propriu-zis, a sursei luminii, ele trebuie deslușite filologic. Prima tipărire a Scrisorii I, din Convorbiri literare, 1 februarie 1881, are termenul luminare, ca În manuscrise. Așa se păstrează cuvântul În toate cele 11 ediții ale lui Titu Maiorescu (1883-1911) și În ediția lui G.Bogdan-Duică (1924). I. Scurtu (1909) schimbă Însă: lumânare și după el
Editura Destine Literare by Nicolae Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_311]
-
Lumânarea-i stinsă-n casă... somnu-i cald, molatic, lin, termenul lumânare fiind pus prima dată În text de Titu Maiorescu În ediția a șasea (1894) și păstrat apoi În lanț de toți editorii (mai puțin G.Bogdan-Duică, pentru că respectă textul Convorbirilor literare). Tot G.Bulgăr a restituit termenul originar, dar aceste ediții restitutive trec neobservate de manuale, antologii, ediții de editură etc. Să stăm, Însă, și să cugetăm: cum poate să se vadă noaptea, Într-o odaie, o lumânare... stinsă?! În
Editura Destine Literare by Nicolae Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_311]
-
arde lampa. Pentru imaginea din Noaptea importantă este, din punct de vedere filologic, poziția apostrofului și punctuația. Dacă facem un mic efort, fie și rebusistic, putem să ne dăm seama cum Înțelege fiecare editor În parte imaginea, metafora, cuvintele. În Convorbiri literare avem apostroful strâns, acela care indică forme legate, iar după expresie urmează trei puncte (de suspensie), exact așa: Luminarea-i stinsă'n casă... somnu-i cald. Titu Maiorescu păstrează În prima ediție termenul, dar mărește pragul apostrofului, ca pentru forme
Editura Destine Literare by Nicolae Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_311]
-
zona abstracțiunilor, nu le amestecă În concret. Revenind la Scrisoarea I, și acolo e chestiune de apostrof. Maiorescu preia, la fel, apostroful larg, creând forme disjuncte: sara suflu 'n luminare și instituie la toți editorii acest fel de apostrof. În Convorbiri literare Eminescu are un apostrof care poate fi considerat mediu, adică ceva mai mic decât cel larg dar mai mare decât cel strâns. Sunt, În toată poezia sa tipărită la Convorbiri, trei sau patru forme ale acestui apostrof mediu, cea
Editura Destine Literare by Nicolae Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_311]
-
instituie la toți editorii acest fel de apostrof. În Convorbiri literare Eminescu are un apostrof care poate fi considerat mediu, adică ceva mai mic decât cel larg dar mai mare decât cel strâns. Sunt, În toată poezia sa tipărită la Convorbiri, trei sau patru forme ale acestui apostrof mediu, cea mai ușor de Înțeles fiind aceea din Scrisoarea IV: Povestesc ele 'n de ele, unde avem de-a face cu un calup de cuvinte, cu o rostire egală. În imaginea luminării
Editura Destine Literare by Nicolae Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_311]
-
Eminescu decât prietenul său de la 1883 (pentru faptul că putem corobora nesfârșite informații parțiale pe care acela nu le deținea), trebuie să ne Întrebăm: ce scria Eminescu În primăvara lui 1883 atât de preocupat? Poetul nu mai publica poezii În Convorbiri literare din septembrie 188l, Luceafărul fusese definitivat din 1882 și dat la Almanahul „România Jună” din Viena. În vara lui 1883 va avea cunoscutul atac speculat de adversari iar În iarnă va ieși, sub Îngrijirea lui Titu Maiorescu, volumul său
Editura Destine Literare by Nicolae Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_311]
-
clipă, pentru a nu începe să medităm asupra lui, să ne îndulcim cu perspectivele păcatului și să se producă însoțirea, adică să nu lăsăm gândurile să ni se amestece cu ale ispititorilor vicleni. După aceasta, urmează însoțirea, adică dialogul sau convorbirea cu gândul, meditarea asupra lui, fie spre încuviințare, fie spre lăsare. Aceasta are laudă mică când e plăcută lui Dumnezeu; la fel și mustrare, când e rea. Suntem sfătuiți să nu dialogăm cu diavolul căci riscăm să pierdem la dialectică
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
În mare măsură sentimentului de complicitate, ce marchează relația copilului cu ambii părinți. Plecarea mamei se desfașoară treptat, aproape prin prisma obișnuinței, dar sub constanta presiune a cunoașterii rezultatului: toată relatia lor se va rezuma mai apoi doar la două convorbiri telefonice anuale și acestea pe cât posibil anulate. Interesant este modul În care copilul devenit adult Își analizează mama: nu o reneagă și nu o judecă nicio clipă. Singurul moment de refuz este cel dinaintea Înmormântării, dar sentimentul meu a fost
ALECART, nr. 11 by Mădălina Tvardochlib () [Corola-journal/Science/91729_a_92880]
-
diferite asupra tuturor, sunt deci și ale îngerilor, sunt și în natură. Căci natura, făcută din nimic, n-ar putea să stea în ea însăși fără energiile necreate care o fundamentează<footnote Pr. Stăniloae în 7 dimineți cu Părintele Stăniloae - convorbiri realizate de Sorin Dumitrescu, Editura Anastasia, p. 28. footnote>. Energiile care izvorăsc veșnic din natura divină, ne sunt comunicate de Duhul Sfânt, pentru a ne îndumnezei, a ne face să participăm la viața Sfintei Treimi. Energiile divine nu sunt un
Învăţătura ortodoxă despre fiinţa lui Dumnezeu şi energiile Sale necreate. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/147_a_421]
-
La început, omul a fost cu o predominare a spiritului în el. Nu-l prea interesau lucrurile materiale ca mâncarea și unirea trupească. Vedea lumea ca un diafan, vedea ceea ce este spiritual în lume<footnote 7 dimineți cu Părintele Stăniloae, convorbiri realizate de Sorin Dumitrescu, Edit. Anastasia, București, p. 130. footnote>. Scriitorii bisericești ai Răsăritului, când fac referire la starea primordială, spun că Dumnezeu l-a înzestrat pe om cu rațiune pentru a-L putea cunoaște pe El, cu dorință pentru
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
a cunoscut în ființa ei coruptă frumusețea întocmită de El în așa fel, că contemplarea ei îl duce până la străpungerea inimii și-l face să înainteze până la iubirea lui Dumnezeu care a zidit-o pe ea, ba chiar intră în convorbire cu ea. Iar prin aceasta preschimbă reaua ei deprindere în deprinderea virtuții și prin pocăință o aduce la Hristos, făcând-o din necurată curată prin învățătura cuvântului și unind-o ca pe o mireasă fecioară cu Hristos pe cea care
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
în același timp aduce cu Sine Treimea și viața - de viață făcătoarei Treimi (...) ne descoperă și ne împărtășește din Sine viața plină de lumină și de iubire a Prea Sfintei Treimi<footnote Pr.Prof. C. Galeriu, la Ierom. Ioanichie Bălan, în Convorbiri duhovnicești, Editura Episcopiei Romanului și Hușilor, 1984, pp. 209-210. footnote>. Conform învățăturii Sfinților Părinți, numai prin coborârea Fiului lui Dumnezeu la noi și prin asumarea de către El a condiției umane, natura omenească putea fi regenerată: Logosul a coborât la noi
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_147]
-
în același timp aduce cu Sine Treimea și viața - de viață făcătoarei Treimi (...) ne descoperă și ne împărtășește din Sine viața plină de lumină și de iubire a Prea Sfintei Treimi<footnote Pr.Prof. C. Galeriu, la Ierom. Ioanichie Bălan, în Convorbiri duhovnicești, Editura Episcopiei Romanului și Hușilor, 1984, pp. 209-210. footnote>. Conform învățăturii Sfinților Părinți, numai prin coborârea Fiului lui Dumnezeu la noi și prin asumarea de către El a condiției umane, natura omenească putea fi regenerată: Logosul a coborât la noi
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_146]
-
Cernica și Maria Toacă. Primele 268 de pagini ale volumului sunt trăite și scrise de Doina Cernica. Sub titlul Dulce de Bucovina, cele 74 de tablete (gen consacrat de Tudor Arghezi, în perioada interbelică), dar și selecțiuni pilduitoare din dialoguri, convorbiri, interviuri, note de călătorie, sunt grupate masiv, în acest capitol unic, adică fără subcapitole. Tăietura lor este directă și sigură - ca în sculpturile lui Brâncuși, în piatră, în marmură... - această tehnică, excluzând etapa premergătoare a modelajului, fiind utilizată în premieră
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
pentru discuția extrem de interesantă pe care am avut-o. Trebuie însă să ne oprim aici. Am convingerea că vom putea dezvolta unele dintre problemele abordate acum în treacăt și, de asemenea, că vom putea aborda și alte teme într-o convorbire ulterioară. F.T.: Vă stau la dispoziție. A consemnat Col. (r) Paul Carpen Grafica - Ion Măldărescu
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93758_a_95050]
-
Convorbiri duhovnicești cu Înaltpreasfințitul Ioan al Munților. Ediția a doua, revăzută și adăugită. Autor: Luminița Cornea, Editura „Sophia”, București, 2014, 360 de pagini... Cartea aceasta, în ediția a doua revăzută și adăugită, care cu adevărat zidește, a venit acum, când se
Semnal editorial şi Publicistic: „Pe Cărarea Raiului” [Corola-blog/BlogPost/93780_a_95072]
-
zidi pe fiecare om cu un cuvânt bun, conducându-l spre lumina cunoașterii adevărului, deoarece nu este om care să meargă prin întuneric și să nu dorească să-I apară în priviri lumina. Cum? Calea cea mai importantă este dialogul, convorbirea cu duhovnicul. O astfel de convorbire redăm în cartea de față, prin dialogul cu Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop Ioan al Covasnei și Harghitei, având în vedere subiecte și teme de larg și real interes, cum ar fi:”Să deschidem ușa sufletului
Semnal editorial şi Publicistic: „Pe Cărarea Raiului” [Corola-blog/BlogPost/93780_a_95072]