371 matches
-
unei constituții este, înainte de toate, necesitatea de "a da o formă" unei realități politice lipsite de claritate formală. Și în final, relansarea dezbaterilor despre constituționalizarea europeană reamintește importanța culturilor politice naționale: în timp ce viziunea lui Fischer proiectează asupra Europei modelul federalismului cooperativ german, reacțiile lui Jacques Chirac și ale lui Tony Blair trimit direct la vechile modele naționale: Comunitate de state sau Commonwealth. Iată deci aspectele care declanșează îngrijorarea sau scepticismul celor care percep procesul de constituționalizare a Uniunii în cel mai
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette () [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]
-
organic cu propriile idealuri ce se cristalizează într-un moment de mari schimbări geopolitice și strategice în majoritatea țărilor vecine. Înmulțirea numărului de state în Balcani conferă țării noastre unele avantaje, dar și foarte numeroase obligații în ceea ce privește întărirea climatului pașnic, cooperativ. Printre noutăți se numără trecerea de la unipolarismul anilor '90 la multipolarismul și multiculturalismul actual, pasibile a se converti în mai multe feluri de integrare. Acestea acționează ca stimulente de repunere în circuite active a tradițiilor care, timp de aproape o
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
creat posibilitatea coordonării între națiunile europene și a globalizării politicilor educaționale. Istoria Uniunii Europene și a Organizației pentru Cooperare Economică și Dezvoltare (OCED) începe în 1948, odată cu formarea Organizației pentru Cooperare Economică Europeană pentru a administra fondurile Planului Marshall. Efortul cooperativ inițiat astfel a continuat cu stabilirea Comunității Europene Economice (CEE), prin tratatul de la Roma, din 1957. În 1961, Organizația pentru Cooperarea Economică Europeană și-a modificat raza de acțiune geografică și scopurile și a fost redenumită OCED. Tratativele economice cooperative
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
este interpretată de mulți analiști și ca simptom al retragerii statului (Held, D., et al., 2004 266-271), produsă mai degrabă datorită constrângerilor financiare decât în mod voluntar. Ceea ce pare să se contureze este, potrivit lui G. Banner, un fel de "dualism cooperativ", caracteristic modelului anglo-american, care acordă din ce în ce mai puțină importanță caracterului tradițional ierarhic și promovează perspectiva unui dialog susținut între guvernarea centrală și cea locală în ceea ce privește inovațiile în sectorul public și implementarea acestora. Această depășire a atribuțiilor de administrație publică și deplasarea
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
transversale, transfrontaliere, interpluri-, multiși transdisciplinare, holistice. Două exemple sunt relevante prin modernitatea lor. Primul îl reprezintă învățarea structural-sinergetică (Haken, 1980 ; Mânzat, 1990), dominată de valențe combinatorice de extensiv și intensiv, de selectiv și constructiv, de structural organizat și autoorganizator, de cooperativ și sincronicitate și evolutiv transformatoare. Al doilea exemplu îl reprezintă „învățarea globală", specifică societății cunoașterii, corespunzătoare întâlnirii între dimensiunile orizontale ale vieții (life wide learning) cele verticale (lifelong learning) și cele transversale (learning for life) (Ciolan, 2008, p. 82). I.
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
acces la un univers proiectiv și să și creeze propria-i istorie. Noi situăm deci, acest concept de deconcentrare legat de evoluția schemei efective la intersecția psiho-motrică (afectiv, operativ, cognitiv). Este prima condiție de a intra în socializare de tip cooperativ. Sfârșitul copilăriei va fi consacrat consolidării acestei achiziții cu ajutorul experienței funcționale individuale, și colective. Echilibrul persoanei trece de acest stadiu prin întărirea afirmării de sine și confruntarea propriei sale valori prin experiențele reușite ale ajustării la celălalt în cadrul grupărilor unde
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
de formele "textualismului" exersat în paginile târgoviștenilor, prin tehnica relativizării temei prin variațiuni. Cu vizibilă funcționalitate parodică în celebra piesă al cărei tiltlu denumește ineditul procedeu, dar și în Groaznica sinucidere din strada Fidelității sau chiar în savuroasa stenogramă Congresul cooperativ român (Ședința de inaugurare), respectiva tehnică e remarcată și la nivel macrotextual, volumele alcătuite de Caragiale însuși având o clară dispunere muzicală 17 a celor câtorva teme majore presa, educația, mutatul etc.prezentate în altă cheie de "interpretare". În afară de executarea
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
agricole. O asemenea form( organizatoric( este interesant( mai ales pentru organizarea asociat( a serviciilor mecanizate, (n situa(ia (n care nu exist( un num(r suficient de persoane pentru constituirea unei cooperative ori nu se dore(te aderarea la o cooperativ( deoarece este prea complex( sau constrângătoare, sau pur (i simplu (n cazurile (n care cooperativa sau o alt( form( de grupare asociativ( nu dau rezultate satisf(c(toare. Pentru utilizarea ma(inilor agricole consor(iile permit utilizarea separat( sau asociat
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
coalițiile de voluntari” pun bazele unei viziuni asupra angajării internaționale care reflectă caracteristicile lumii de după „războiul rece”. Perioada actuală posedă anumite caracteristici definitorii: - coexistența mai multor mari puteri implicate în relații care rezistă unei definiri clare și se deplasează de la cooperativ la competitiv; - un număr în creștere de entități suverane mici și mijlocii; - proliferarea corpurilor regionale și internaționale ca și a organizațiilor neguvernamentale; - o difuziune în creștere a puterii sub toate formele; - apariția de noi tipuri de probleme sau a celor
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
asociative - grupuri de producători - recunoscute potrivit Ordonanței Guvernului nr. 37/2005 privind recunoașterea și funcționarea grupurilor și organizațiilor de producători, pentru comercializarea produselor agricole și silvice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 338/2005, cu modificările și completările ulterioare, societăți cooperative - organizate conform Legii nr. 1/2005 privind organizarea și funcționarea cooperației, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și cooperative agricole - organizate potrivit Legii cooperației agricole nr. 566/2004, cu modificările și completările ulterioare; formele asociative au personalitate juridică și sunt asimilate
SCHEMĂ din 16 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299932]
-
contribuie la echilibrarea balanței comerciale și a securității alimentare; ... (ii) principiul modernizării; ... (iii) principiul produsului cu înaltă valoare adăugată (de exemplu, produse care participă la scheme de calitate recunoscute la nivel național, european); ... (iv) principiul asocierii în cadrul cooperativelor, societăților cooperative, grupurilor și organizațiilor de producători; ... (v) principiul stimulării proiectelor cu impact redus asupra mediului. ... (2) Criteriile de selecție corespunzătoare principiilor menționate la alin. (1) și punctajele aferente sunt prevăzute în Anexa nr. 3 la prezenta schemă. Capitolul XI Durata de
SCHEMĂ din 16 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299932]
-
procesate vizate de proiect. În situația în care unul din produsele menționate la criteriul 3.1 îndeplinește și condițiile pentru a fi produs ecologic, proiectul va fi punctat, cumulativ, la criteriul 3.1 și 3.2 4 Principiul asocierii în cadrul cooperativelor, societăților cooperative, grupurilor și organizațiilor de producători 5 4.1 Cooperative, societăți cooperative, grupuri și organizații de producători care aplică pentru proiecte de investiții 5 Proiecte de investiții propuse de cooperative, societati cooperative, grupuri si organizatii de producatori cu cifră de afaceri netă
SCHEMĂ din 16 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299932]
-
produsele menționate la criteriul 3.1 îndeplinește și condițiile pentru a fi produs ecologic, proiectul va fi punctat, cumulativ, la criteriul 3.1 și 3.2 4 Principiul asocierii în cadrul cooperativelor, societăților cooperative, grupurilor și organizațiilor de producători 5 4.1 Cooperative, societăți cooperative, grupuri și organizații de producători care aplică pentru proiecte de investiții 5 Proiecte de investiții propuse de cooperative, societati cooperative, grupuri si organizatii de producatori cu cifră de afaceri netă în domeniul procesării în vederea obținerii de produse alimentare Evaluarea
SCHEMĂ din 16 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299932]
-
adev]rât un „r]zboi al tuturor împotriva tuturor”, biosferă nu s-ar fi putut dezvolta niciodat]. Așadar, nu este surprinz]tor c] viața conștient], ce izvor]ște dintr-un astfel de mediu, acționeaz], de fapt, mai mult în sens cooperativ decât competitiv. Iar dac] ne vom gândi la motivația creaturilor sociale, vom vedea clar c] motivațiile de cooperare confer] structura de bâz] a comportamentului lor. ÎI. Multe versiuni cunoscute ale mitului pseudodarwinist (deși nu toate) prezint] procesul de evoluție că
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
domeniu al vieții, dar sunt semnificative în special pentru activit]țile cooperative, fie activit]ți comune, fie activit]ți care se bazeaz] în mod indirect pe cooperarea altora. În această const] relevanță special] a situațiilor amintite pentru politic], care este cooperativ] în mod deosebit din aceast] perspectiv]. Compromisul este un fel de negociere în care mai mulți agenți, care v]d avantaje în eforturile cooperative, accept] s] continue într-un fel în care fiecare trebuie s] renunțe, cel putin temporar, la
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
11 este prezentat un ansamblu de punți de hidrogen ale apei. în stare solida, punțile de H sunt permanente, în timp ce în stare lichidă ele se stabilesc și se rup neîncetat. Asocierile moleculelor de apă, în faza lichida, au un caracter cooperativ, în sensul că legarea a două molecule de apă prin punți de H favorizează legarea la acest ansamblu a altor molecule de apa s.a.m.d., realizându-se "saturarea", iar ruperea unei legături de H (datorită agitației termice) facilitează ruperea
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
P. Grice a dezvoltat o teorie asupra comunicării introducînd noțiunea de "implicatură", care permite explicarea divergenței frecvente dintre semnificația unei fraze și sensul comunicat prin enunț. Există, prin urmare, un principiu al cooperării (un principiu de cooperare sau un principiu cooperativ) care îi permite receptorului să poată interpreta ce a vrut să spună vorbitorul, deoarece anumite enunțuri comunică mai mult decît semnifică elementele care le compun (căci locutorul dă de înțeles receptorului mai mult decît sensul literal al frazei). Aceasta nu
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
nu s-a băut vin sau altă băutură alcoolică. Potrivit principiului cooperării, dacă interlocutorul răspunde la ceea ce i s-a cerut ținînd cont de obiectivul interacțiunii și de exigențele situației de comunicare, aceasta se întîmplă deoarece el adoptă un comportament cooperativ, adică urmează anumite maxime conversaționale. Cînd cei doi interlocutori vizează succesul interacțiunii, ei acceptă maximele privind transmiterea informației, expresia veritabilă a acestui aspect fiind pertinența și maniera de exprimare. Practica și respectarea acestor maxime permit interlocutorilor înțelegerea și alegerea inferențelor
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
el este deci curajos, prezența conjuncției deci declanșează implicatura Englezii sînt curajoși. Implicatura convențională nu dă naștere unui calcul inferențial, fiind atașată în mod automat expresiei lingvistice. Implicaturile sînt conversaționale atunci cînd sînt declanșate de un element non-lingvistic, de principiul cooperativ pe parcursul schimburilor verbale și de exploatarea maximelor conversației (maxima cantității, calității, relevanței și manierei). În cadrul implicaturilor conversaționale, H. P. Grice deosebește implicaturile conversaționale standard de cele non-standard. Implicaturile conversaționale standard fac apel la capacitatea destinatarului de a amplifica prin deducții
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
cantității, calității, relevanței și manierei). În cadrul implicaturilor conversaționale, H. P. Grice deosebește implicaturile conversaționale standard de cele non-standard. Implicaturile conversaționale standard fac apel la capacitatea destinatarului de a amplifica prin deducții ceea ce spune destinatorul în cadrul unei enunțări care respectă principiul cooperativ, implicaturile conversaționale non-standard constînd în transgresarea sau exploatarea deliberată a unor anumite maxime conversaționale (figurile de stil). Implicaturile standard pot fi generalizate, asociate expresiei lingvistice, declanșate doar de materia lingvistică și independente de context, sau particularizate, declanșate de relația dintre
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
se remarca" sau "trăsătura de a fi important, însemnat (care face evident"). H. P. Grice a folosit însă acest cuvînt într-o construcție sintagmatică destinată unei teorii pragmatice de inspirație filozofică. El a considerat că, între maximele care întemeiază principiul cooperativ, ce presupune colaborarea dintre indivizi și asigură coerența în continuitatea discursivă, există și o maximă a relevanței, care solicită ca orice intervenție într-un schimb verbal să se coreleze cu celelalte și să fie legată de tema în discuție. Ulterior
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
de succesiune a enunțurilor care compun discursul. Prin urmare, informația comunicată este relevantă prin faptul că este adresată cuiva, iar enunțul sau enunțurile care o transmit au cel puțin o interpretare ce concordă cu principiul relevanței. V. coerență, implicatură, principiu cooperativ. DSL 2001; VARO - LINARES 2004. RN REMATIZARE. Dacă prin tematizare locutorul insistă asupra comunicării sale, rematizarea reprezintă ansamblul mijloacelor prin care se poziționează rema în cadrul enunțului, astfel încît să se poată concentra atenția asupra informației pe care dorește locutorul s-
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
pentru aprecierea coordonării comportamentului concurențial al agenților economici implicați 28. În evaluarea riscului de coordonare a compartimentului concurențial al agenților economici implicați - acesta fiind un criteriu major de departajare a societăților în comun de tip concentrativ de cele de tip cooperativ - se va avea în vedere dacă agenții economici implicați sunt concurenți, actuali sau potențiali, pe piată relevanță. 29. Coordonarea comportamentului concurențial al agenților economici independenți este exclusă, daca societățile-mama își transfera integral activitățile sau totalitatea activităților dintr-un anumit sector
REGULAMENT din 14 aprilie 1997 privind autorizarea concentrarilor economice*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/116778_a_118107]
-
elimina posibilitatea unei concentrări atunci cand elementele de cooperare sunt doar de importanță economică minoră (condiție de minimis) în comparație cu ansamblul operațiunii. Totuși un cumul însemnat de elemente minore de coordonare poate conduce la aprecierea că operațiunea în ansamblu este de tip cooperativ. Capitolul 3 Operațiunile de concentrare economică și agenții economici implicați 39. Scopul acestui capitol este să ofere un cadru privind modul în care Consiliul Concurenței aplică prevederile art. 11 alin. (2) din lege, conform căruia o operațiune de concentrare economică
REGULAMENT din 14 aprilie 1997 privind autorizarea concentrarilor economice*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/116778_a_118107]
-
fi distribuite public și pregătite în conformitate cu această prevedere, trebuie să indice numele autorului sau autorilor lucrării, daca autorul nu și-a precizat în mod explicit dorința de a nu fi nominalizat. Ele trebuie, de asemenea, să pună în evidență sprijinul cooperativ al părților. V. Informații nedifuzabile A. Informații nedifuzabile cu caracter documentar 1. Fiecare parte, agențiile sale sau participanții săi, după cum este cazul, trebuie să identifice în mod corespunzător, cât mai curând posibil și preferabil în cadrul Planului de management tehnologic, informația
DECIZIE nr. 3 din 30 iunie 1999 (*actualizată*) pentru adoptarea termenilor şi condiţiilor de participare a României la programele Comunităţii în domeniul cercetării, dezvoltării tehnologice şi demonstratiilor (1998-2002) şi în programele pentru cercetare şi activităţi de instruire (1998-2002). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126847_a_128176]