1,710 matches
-
păstreze «secretul» despre textul dat. Când m-am dus apoi să-i aflu părerea nu mai știu unde lucra, mi-a spus nu doar banal, că-i plăcuse, ci nu uit! Că scriu «original» și că «ai să primești multe copite în viață!». Ea a dat nuvela cu voia mea? la Revista Fundațiilor Regale,unde intrase la tipar, însă apoi un domn, Corin Eugen Grosu, care era secretar de redacție la revistă, mi-a comunicat că Rosetti a scos-o, fiindcă
O viață puțin cunoscută - Interviu cu Doamna Prof. univ. dr. doc. Tatiana Slama-Cazacu by Ilie Rad () [Corola-journal/Journalistic/5724_a_7049]
-
Cînd vorbeai cu ei, aveai sentimentul că vorbești cu oameni din alt secol. Am auzit deseori cîte un țigan zicînd: „Dacă aș ști pe unde e cutare, m-aș urca pe cal și aș goni pînă i s-ar toci copitele, ca să-l prind" - n-aș zice că e o imagine de secolul XX. Într-o zi, niște țigani discutau despre un cunoscut hoț de cai numit George Bigland și un tip, care i-a luat apărarea, a zis: „Nu cred
GEORGE ORWELL - Jurnalul unui culegător de hamei by Vali Florescu () [Corola-journal/Journalistic/6069_a_7394]
-
război, eram prieten, așa cum eram și cu Noica, și îl voi mai întâlni după întoarcerea de la Stochkolm. Pe Cioran îl prefer celorlalți mari creatori ai perioadei interbelice. În România, el este oarecum mai puțin iubit, pentru că a cam dat cu copita la adresa neamului românesc, pentru că vedea lucrurile foarte amar. Dar nu e deloc adevărat că nu își iubea țara. Dimpotrivă, el iubea România. Niciodată nu a ezitat să își afirme identitatea. O anumită atitudine reținută avea totuși, pentru că fusese învinuit de
NEAGU DJUVARA - „Cred într-o forță care ordonează, care mă vede și la care mă rog“ by Lucia Toa () [Corola-journal/Journalistic/6198_a_7523]
-
f) produsele lactate, zahărul, carnea, produsele alimentare fabricate, bumbacul, pielăria fabricată neconfecționată, cereale, legumele, soia, lintea, mazărea, fasolea, fructele, cartofii, furajele, produsele destinate însămînțărilor, lemnele de foc, mangălul, deșeurile de cherestea și cele metalice, bolovanii, vărul, piatra de văr, oasele, copitele și coarnele, prezentate că expediții de vagoane încărcate pe liniile de garaj, la silozuri, pe terenuri sau magazii închiriate din incinta stațiilor fără a fi cîntărite, din cauza că acestea nu sînt înzestrate cu cîntare poduri-bascule sau automate, ori cele existente
HOTĂRÎRE nr. 941 din 25 iulie 1959 privind unele măsuri referitoare la circulaţia mărfurilor între organizaţiile socialiste, în scopul asigurării integrităţii mărfurilor la expediţie, tranSport şi destinaţie*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106187_a_107516]
-
și o cerșetorie de voturi naționaliste, pe modelul lui Vadim. Băsescu opune unui dictator-Mareșalul, un democrat-Regele. Javrismul actualului șef al statului nu are margini: deși lasă proștilor impresia că îl recuperează pe Mareșal, de frica reacțiilor internaționale, el dă o copită și lui Antonescu, ca să se pună la adăpost de o eventuală suspendare pe tema sensibilă a politicilor de tip rasist . Iată ce a declarat la B1TV actualul șef al statului, despre unul dintre foștii lideri naționali: ”Mareșalul Antonescu este vinovat
Băsescu aruncă zoaiele politicii pe MS Regele Mihai. Criza de delirium tremens abia începe () [Corola-journal/Journalistic/48249_a_49574]
-
asupra poeziei, numită Mansardă, și gândiți-vă la sensurile ascunse de ea: "mă răsfățam în mansardă/ ca un poem de rainer maria rilke/ și repetam puțin derutat poemul/ mă irita curgerea în mine/ răscolea țipătul porumbeilor/ mă loveau în genunchi copitele pegasului/ văzând cât de știrbă streașina/ asmute poemul prin simpla/ atingere a lunii." Sau această păgână cântare a cântărilor, dureroasă ca un țipăt ce vine din profunzimile disperării și pierderii: "nici șoapta nu-i străină de mormânt/ precum nici ochii
Sindromul Blake by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6663_a_7988]
-
scriiturii încărcate, compozite: "în arderea sîngelui se mai simte miros / de pămînt țipînd de bucurie sub vălul / unei vele duse de curent spre fără de fundul / unei ape de la marginea cimitirului de apă" (poem). Ori: "e atîta ploaie și somn sub copitele cailor încît / tăcerea lor mă desparte de propria-mi viață - / din lemnul patului care dă în livada de vișini / noapte de noapte se aud cîntece noi" (liniștea umbrei). Autocenzura ajunge la ipostaza antisentimentală: "te rog nu te mai bălăci în
Poeți maramureșeni by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6643_a_7968]
-
doilea loc pe care trebuia să-l văd... era... a fost statuia suflată cu aur a Ioanei d'Arc de lângă Luvru, pe care cu grijă totdeauna, să nu mă vadă un vardist, săream și atingeam repede cu palma una din copitele aurii ale calului pe care ea stă călare. Arta doar. Fiindcă, altfel, cum spune amicul meu V, cinic, "mai las-o, domnule, că era o smintită, englejii ăștia nu se înșeală, nu-i duci, știu ei ce știau..." Oricum, m-
Londra, Paris, Madrid by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/6596_a_7921]
-
călare pe o frumusețe de armăsar alb se îndrepta galop către soția lui, indiancă. Aceasta spăla rufele pe malul unui râu aflat într-o prăpastie. La un moment dat, indianul oprește calul pe marginea prăpastiei, o piatră se desprinde din copita armăsarului, se rostogolește și se oprește fix în capul indiancei, omorând-o pe loc! Indianul se dă jos repede, constată tragedia și zice, cu mâinile pe cap: - Încă o mașină de spălat distrusă de calcar!
Bancul Zilei: O mașină de spălat distrusă de calcar by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/64108_a_65433]
-
noului nostru prieten". Al doilea taur : "De fapt, cred că am prea multe vaci în grijă. Mă pot lipsi și eu de câteva. Nu caut să mă cert cu nimeni". Cel de-al treilea taur începe să bată pământul cu copita, să-și miște amenințător coarnele și să pufnească. Primul taur: "Tinere, nu fi nebun! Lasă-l să ia câteva dintre vacile tale, ca să supraviețuiești". Al treilea taur răspunde: "Pe naiba! Poate să-mi ia toate vacile, din partea mea. Eu vreau
Bancul Zilei: Ce se întâmplă cu vacile când un nou taur vine la fermă by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/63442_a_64767]
-
de acea parte din lipsă care depășește toleranță prevăzută mai jos: a) 2% din greutate pentru mărfurile lichide sau predate la transport în stare umedă, precum și pentru următoarele mărfuri: ... - Blănuri. - Cărbuni și cocs. - Chiț (mastic) proaspăt. - Ciuperci proaspete. - Coarne și copite. - Coji. - Fructe proaspete, uscate sau opărite. - Grăsimi. - Hamei. - Legume proaspete. - Lemn colorant, sfărîmat sau măcinat. - Lemn de reglisa. - Lină. - Oase întregi sau măcinate. - Par din coama sau coadă (de cal). - Par de porc. - Pești uscați. - Piei netăbăcite. - Piei tăbăcite. - Rădăcini
CONVENŢIA INTERNATIONALA din 7 februarie 1970 privind tranSportul de mărfuri pe căile ferate (CIM). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106178_a_107507]
-
de lipsuri decît dacă ele depășesc tolerantele arătate mai jos: a) doi la suta din greutate pentru mărfurile lichide sau predate în stare umedă cum și pentru mărfurile următoare, oricare ar fi distanță parcursă: Lemn de reglise, lemn, coarne și copite, coame (par de) piei, rămășițe de piei, coaje, frunze proaspete de tutun, blănărie, fructe proaspete, fructe uscate sau opărite grăsimi, hamei, lină, legume proaspete, chiț, asfalt proaspăt oase întregi sau măcinate, piei, pește uscat, rădăcini, săpunuri și uleiuri compacte (solide
REGULAMENT din 27 august 1929 privind tranSportul Căilor Ferate Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106065_a_107394]
-
atât de frumoasă, cum nu mai citisem alta în limba poeziilor noastre: „Pășunea mea tu să fii/ Cu păpădii./ Eu să fiu boul tău alb și nevinovat/ Care te-aș fi păscut și te-aș fi rumegat,/ Pe înserate,/ Pe copitele îngenunchiate./ În jugul brațelor tale/ Aș urca greul cerurilor goale/ Și munții lunii până-n pisc./ Am rămâne în lună, pe disc,/ Să arăm văile de tibișir,/ Să semănăm lămâiță și calomfir./ Culcă- mi-te trândăvă pe coarne,/ Fă-te jugul
G. Pienescu: „Colaborarea cu Tudor Arghezi (...) a fost una din marile împliniri ale vieții mele“ by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/5824_a_7149]
-
proliferare de organe bolnave și de eviscerări strict decorative: „mâinile erau un evantai prăbușit”; „fața mea și-a amintit totul despre dorință/ despre parfumul ei violent”; „și înapoi, cu brațele-nvinețite,/ cu gâtul stors ca o rufă/ mi-au crescut gheare, copite”; „am o copită în loc de inimă,/ și-un ghem de păr în loc de ficat”; „eu eram învins jigărit cu fierea în gură/ cu gura în palme și palmele nu conteneau/ să mă plesnească întărâtate de tremurul animalic”; „ochii tuturor/ scaunelor se închideau
Suferința în formă fixă by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/3532_a_4857]
-
bolnave și de eviscerări strict decorative: „mâinile erau un evantai prăbușit”; „fața mea și-a amintit totul despre dorință/ despre parfumul ei violent”; „și înapoi, cu brațele-nvinețite,/ cu gâtul stors ca o rufă/ mi-au crescut gheare, copite”; „am o copită în loc de inimă,/ și-un ghem de păr în loc de ficat”; „eu eram învins jigărit cu fierea în gură/ cu gura în palme și palmele nu conteneau/ să mă plesnească întărâtate de tremurul animalic”; „ochii tuturor/ scaunelor se închideau să nu mă
Suferința în formă fixă by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/3532_a_4857]
-
că regimul comunist din România a descurajat înscrierea oamenilor în acest program de recunoaștere a meritelor lor. Pentru regimul comunist, Holocaustul a fost un subiect tabu. Se mai vorbea doar de genocidul evreilor din Nord-Vestul Transilvaniei, pentru a da o copită „pretinilor” din Ungaria frățească. Pentru național comunismul românesc (în anii ’70- ’80, când mareșalul Antonescu și parțial legionarii erau reabilitați), a recunoaște că au fost mulți români care i-au scăpat pe evrei de la moarte era un mod implicit de
De ce sunt evreii din România altfel by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/3510_a_4835]
-
de lingoare și de singurătate și o dureau fulgii de la aripa lovită de vârful munților care se bat în capete. Cățelul pământului își târâse lenea până la locul de unde izvorăște apa vie și apa moartă. Vitele răgeau la iesle, călcând în copite fânul. Femeia se opri în mijlocul curții și ascultă. De la răsărit și apus nu se auzea nimic. Nu avea nici o scăpare." În viziunea expresionistă a lui Marin Bucur, urgia vremelniciei istorice capătă proporții stihiale, afectând până și cadrul de natură în
Noi contribuții la bibliografia lui Dinu Pillat by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6244_a_7569]
-
autosuficiență și aroganță" declarațiile președintelui Traian Băsescu privind procesul de macrostabilizare economică a României, apreciază, într-o postare pe blogul personal, că altceva a vrut să evidențieze șeful statului, respectiv faptul că este mulțumit că "USL n-a dat cu copita în căldarea cu lapte". Am văzut astăzi (luni - n.red.) autosuficiența și aroganța Primului Ministru în tratarea declarațiilor Președintelui de vineri privind procesul de macrostabilizare economică a României. Nu că m-aș mira, dar îmi este clar că nu a
Vezi cum îi traduce Udrea lui Ponta laudele lui Băsescu by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/37915_a_39240]
-
economică a României. Nu că m-aș mira, dar îmi este clar că nu a prea înțeles ce a spus Traian Băsescu despre Guvernul pe care îl conduce, așa că-i traduc eu: e mulțumit că USL n-a dat cu copita într-atât de tare încât să răstoarne căldarea cu lapte. Deși, la cum merg lucrurile și în perspectiva anului 2014, nu suntem foarte departe", scrie Elena Udrea. Democrat-liberala, în continuare acuză afirmațiile premierului Ponta, privind „reparațiile” pe care le-a
Vezi cum îi traduce Udrea lui Ponta laudele lui Băsescu by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/37915_a_39240]
-
investiți cu funcționalitatea ielelor, dar spre deosebire de demonii feminini ai pădurilor, pe care Mircea Eliade îi pune în legătură cu cultul Dianei, fetele lui Ler împărat par mai degrabă reminescențe ale unui cult acvatic: „...Ci te du în ale coame a cerbilor,/ În copitele ciutelor,/ În smârcurile mărilor./ Că acolo vă așteaptă să cuțitați/ Și se înțepați pe fata lui Ler împărat,/ Cea grasă și frumoasă;/ Și v’așteaptă cu mesele întinse/ Și cu făcliile aprinse.” (Tocilescu, op. cit., p. 582)... Înainte de a propune concluziile
Shakespeare și colindele românilor by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/2971_a_4296]
-
învăța în loc să ia arma în mână cum le pretindeau părinții. În Anzii Cordilieri, un băiat de aceeași vârstă face drumul către școală călare, cu surioara lui mai mică în spate, printre roci abrupte și alunecoase, pe care calul își pune copita cu o delicateță demnă de Rosinanta lui Don Quijote, de care băiatul n-a auzit, probabil, dar tocmai ca să audă de el într-o bună zi s-a hotărât să parcurgă zilnic o oră și un sfert la dus și încă
Drumul către școală by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/3001_a_4326]
-
merită și pe noi ne-a uitat, de ne zbuciumăm cu fânețe și pruni, simpli țuicari, mă rog, nu proprietari de băi, unde am fi tras și o linie de drum de fier... Intraseră de mult în sat, răscolind cu copitele cailor praful uliței și hămăitul amorțit al câinilor osteniți, moleșiți de căldura namiezei. Ajunseră în fața casei popei - clădire mare, gospodărească, într-un fund de grădină plină de flori, cu sticle colorate în vârf de bețe; Ilie voi să-și ia
E. Lovinescu - proze uitate by Gabriela Omăt () [Corola-journal/Imaginative/14906_a_16231]
-
făcut datoria cărțile toate au fost scrise. Rămân să se citească `ntre ele. Adierea stârnita de un fluture mascul oprit pe-un fluture femelă Îți dăruiesc această distilare. * Inima mi-ai promis să lucrezi și duminicile. * Și încă ceva: măgarii copitelor se cred privighetori. Tu foarfecele meu arțăgos care despici cu picioarele acest capot a cărui căptușeala ești tu. * Fără să știe omul emite un crin călător peste veacuri. Floare de câmp La urmă o `ntreb de preț: câți bani să
Poezii by Ovidiu Genaru () [Corola-journal/Imaginative/2451_a_3776]
-
vîsc de deasupra intrării printre globulețe chinezești grabnic s-au aciuat cele cinci simțuri și încă unul în plus așteptând să prindă gâștele glas să trezească soldații să vină lumea să vadă cum am fost aruncată din șa călcată-n copite sfâșiată de colții sofisticați pe care la vârste diferite curioasă i-am tot zgândărit și i-am întărâtat fără sfială cu bățul cu bagheta cu cârjele cu sarcasmele printre gratii cu torța unui titlu de carte
Să vină lumea să vadă by Elena Ștefoi () [Corola-journal/Imaginative/2422_a_3747]
-
oh, gîștele de cuvinte/ Fotografiate în februarie 198.../ O iau înaintea gîndurilor către uzina/ De aluminiu..." (Februarie 198...). Figurează și Pan, în chip de arhanghel căzut în dizgrație, acuzînd ,dureri imposibile de glezne", cu fața ca o zăpadă călcată de copitele caprelor, împietrită în vîrtejul de ierburi și semințe, otrăvită de timpul ,curs ca un izvor". Făptura poetului nu e nici ea complet disociată de contextul natural, comunicînd cu regnurile, într-o devălmășie ce sugerează tendința regresivă, aspirația spre viața larvară
Simbolismul rustic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11032_a_12357]