5,191 matches
-
să se prăbușească asupra lui, ca o sabie a lui Damocles ordonînd revanșa rîndurilor distruse în fălcile mașinii. Deși salvează zilnic o carte, și în felul acesta garantează supraviețuirea în abstract a unei lumi altminteri pe cale de dispariție, Hanta e copleșit de povară unei culpabilități pe care nimic nu o poate îndepărta. Pentru fiecare carte salvată, altele sînt distruse. Dar mai presus de orice, între presă hidraulică și cămăruța ticsita de cărți niciodată nu se va stabili un echilibru. Fiecare capitol
Rezistenta prin cultură by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16457_a_17782]
-
cine ar putea după vrednicie a-i lăuda după merit? Cine ar putea măcar cu gândul să cuprindă mulțimea virtuților ce le-a împodobit și le-a luminat sufletul? Cine ar putea număra mulțimea tuturor darurilor cu care i-a copleșit Dumnezeu? Dacă ar trebui să prețuim cu bani pe cei care se disting în viața virtuoasă, atunci, potrivit înțeleptului Solomon (Pilde, 17, 6), chiar dacă am aduna la un loc toate comorile lumii, ele nu prețuiesc atât cât strădania virtuților lor144
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
însoțit de alți fani, membri ai unui așa-numit "Proiect Diderot", cu care, evident, conversează. Numai că spre deosebire de spiritualul, electrizantul Diderot (și ca filozof, dar chiar și ca personaj în romanul lui Bradbury), acest protagonist nenumit e un ins blazat, copleșit de un fel de oboseală nu a vîrstei sale individuale, cît a timpului în care trăiește. În plan contemporan, acțiunea e plasată la începutul anilor '90, într-o Rusie guvernată de Boris Elțîn. Ca și Bradbury însuși, romancierul său e
Semnul unei disperări by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16476_a_17801]
-
contemporană cu noi și, cu puțin noroc, poate fi întâlnită pe străzile Bucureștiului. Tocmai de aceea, altitudinea intelectuală a cărții ei ne găsește nepregătiți și ne uimește. Mai există cineva care și-a păstrat o gândire elevată în lumea noastră copleșită de trăiri viscerale și de prozaism? De necrezut! Autoarea cărții își concentrează atenția asupra anilor 1944-1948, făcând însă și unele incursiuni în trecut, până la începutul secolului, și în "viitor", până în vremea lui Ceaușescu. Pentru a reconstitui ce s-a întâmplat
Annie Bentoiu își amintește... by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16481_a_17806]
-
în întregime. Mai avea, oare, forța necesară? Era o întrebare la care numai el putea răspunde. L-am privit și am observat că aștepta și de la mine o părere. "Spectatorii vor fi și ei zăpăciți de această întîlnire. Vor fi copleșiți de prezența tuturor pe scenă, împreună, în fața lor. Că veți interpreta un fragment sau întregul poem, nu va avea o importanță atît de mare pe cît credeți. În aceste condiții, de la primele vibrații ale vocii dumneavoastră, în mintea fiecăruia se
Șoaptele lui Firs by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16512_a_17837]
-
tot ce declară autorul trebuie să fie neapărat adevărat. Romanul recent tradus la Univers sprijină această ultimă afirmație; o lectură curățată de excesul de informație biografică, exces frecvent dacă e vorba despre Drieu La Rochelle, nu poate depista în Bărbatul copleșit de femei "urme" din viața autorului. De altfel, romanul nici nu conține "acțiuni", "evenimente", în sensul lor tradițional: avem de-a face cu un personaj de tip Don Juan (Gille), cîteva iubiri fără context reperabil istoric și multă, multă filosofie
Forma edulcorată a confesiunii by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16520_a_17845]
-
documentară reală, adică jurnalele. De ce am pus între ghilimele "stilul"? Pentru că acesta este argumentul principal al criticii cînd vine vorba de Drieu. Este un soi de scuză, de găselniță eseistică, un "și totuși are stil" la nivel academic... în Bărbatul copleșit de femei nu găsim doar stil, ci o operă compactă, excelentă din orice perspectivă am privi. M-a surprins resuscitarea unui anumit tip de dialog libertin (tradițional; un reper ar fi Crébillon fils) într-un context a cărui dominantă este
Forma edulcorată a confesiunii by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16520_a_17845]
-
nenumăratele și inevitabilele defecte care se amestecă inextricabil cu frumusețile rare. Putea să-și repete, precum o făcuse de cînd rătăcea printre cei vii: Niciodată nu voi iubi sufletul unei ființe cu un asemenea nas."... Pierre Drieu La Rochelle, Bărbatul copleșit de femei, Univers, 2000, 192p., f.p.
Forma edulcorată a confesiunii by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16520_a_17845]
-
din poema Luceafărul (Maiorescu n-a ținut seama de textul din "Almanahul României June", el avînd, asupra acestuia, o variantă prescurtată, pe care a preferat-o), lipsa mai multor inedite. În realitate, meritele extraordinare ale inițiativei lui Maiorescu din 1883 copleșesc infinit "erorile" pe care se tot insistă. În 1989, regretatul Petru Creția a reeditat ediția princeps, făcînd, într-o notă asupra ediției, toate emendările necesare. Dar nici o clipă nu a negat excepționala importanță a ediției princeps ci, dimpotrivă, i-a
Cum a fost editat Eminescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16487_a_17812]
-
casete video (ah, vocea Irinei Nistor!), sau a programelor TV cu purici de la bulgari, sîrbi, unguri. Acum au rămas doar doi-trei cei care mai cutează să scoată almanahuri anuale, pe de o parte fiindcă distracția populară a cititului a dispărut copleșită de alte divertismente, pe de alta fiindcă nici prețul unui asemenea volum nu mai e la îndemîna oricui. Un almanah despre care bănuim că "merge" încă e acela al Academiei Cațavencu. Și asta fiindcă oamenii sînt totuși dornici să se
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16516_a_17841]
-
Irina Coroiu Cînd îi cunoaște și are încredere în calitatea de călăuză a fiecărui membru din staff-ul unui festival, senzația ingrată a criticului copleșit de tentații se estompează fiindcă se poate abandona cît mai multor poteci, avînd siguranța că va fi în cîștig profesional, descoperind la final că a izbutit chiar un itinerar coerent. În consens cu intențiile lui Michel Demopoulos și Dimitri Eipides
SALONIC: 2000 + 1 speranțe by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16543_a_17868]
-
Fagii strîmbi, dramatici, răsuciți de impulsurile neprevăzute ale maladiilor lor fitologice anevoie învingînd mediul muntos, ostil, totuși ușori în aparență ca aluminiul aparatelor de zbor, rătăciți în pădurea de brazi negri plini de mătreață, cheliți, bolnavi de o suferință necunoscută, copleșiți de solitudinea lor, ca de îngîndurarea mută a unor sihaștri. Soarele ce bătea pe sus, pe deasupra ringului de creste ale munților, gata să scapete peste o culme dincolo, în jos, pregătind natura răbdătoare de noaptea ei datornică. Păsări negre, grele
Răzlețe by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16559_a_17884]
-
-elor (v. cât îi era de nesuferit lui Eliot ceea ce el numea "Leavisitism"), care e calea de urmat? Până unde poate merge criticul cu analiza romanelor dvs. fără a-l irita pe autor? J.B.: îmi sunt simpatici criticii modești, atenți, copleșiți de îndoieli; aceia care fac ce e mai greu, adică descriu romanul și mecanismele lui - aceia care îi simt pulsul și îi identifică vocea specifică, înțeleg ce nu e evident. Majoritatea criticilor dau rasol în prezentarea intrigii pentru a ajunge
Julian Barnes - Desperado sau nu? by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/16564_a_17889]
-
arme, se bătea cu sioniștii pe care MacMordie îi alertase spunîndu-le de sosirea lui Piparfat, membru al mișcării Septembrie Negru. Un pic mai încolo, un grup de evrei bătrîni ținea niște pancarte care îl denunțau pe Peipmann, dar ei erau copleșiți la număr de grupurile de irlandezi, care fuseseră informați că O'Piper e un membru de seamă al IRA, Armata de Eliberare Irlandeză. - Polițiștii sînt toți irlandezi, îi explică MacMordie Soniei. Cel mai bine e să-i avem de partea
Tom Sharpe "Marea aspirație" (fragment) by Radu Pavel Gheo () [Corola-journal/Journalistic/11824_a_13149]
-
p. 66). Impresia e de romanță ratată. Stilul consacrat al idilelor coșbuciene e departe. Surprinzătoare mi s-a părut marea extindere a unei poezii a durerii, cu stări de tânguire și incertitudine specifice adolescenței. Lamentația lacrimogenă pare să-l fi copleșit pe poetul în formare: "Văd eu bine că durerea nu se curmă-n al meu sân/ Doruri triste-umilitoare nu se-alină ci rămân" (p. 36). Suspinele, dorurile, lipsa de speranță, amenințarea morții, chinul, mâhnirea au pus stăpânire pe sufletul adolescentului
O datorie anacronică by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11839_a_13164]
-
δύναμιν). Totul, în acest stadiu, vine din partea Lui: și chemarea, și forța de a răspunde. Cum se explică aceasta? Cuvântul, comunicându-se sufletului în fiecare din teofaniile Sale până într acolo încât sporește viața divină a sufletului dilatându-i capacitatea. Copleșindu-l, face să se nască în el noi dorințe 56. Sufletul este în același timp copleșit și însetat. Copleșit, câtă vreme posedă în mod real Cuvântul, iar însetat pentru că nu posedă încă Cuvântul în sine. 52 Ibidem, GNO, 39.20
Progresul perpetuu în Comentariul la Cântarea Cântărilor a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Anul XV, Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/169_a_92]
-
e mereu nou și mereu același. E un nou paradox: schimbarea și stăruința. Omul e mereu nou și mereu același în înaintarea vieții lui, mai ales când înaintează în cele bune. Numai cel rău e monoton, sau în el monotonia copleșește noutatea”86. Sufletul care Îl caută pe Dumnezeu este sporit prin înălțimea aceasta sublimă. Nu se cunoaște cum ar trebui să se cunoască, după cum spune Pavel (1 Cor. 8, 2), nici nu consideră sufletul că a înțeles, ci aleargă spre
Progresul perpetuu în Comentariul la Cântarea Cântărilor a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Anul XV, Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/169_a_92]
-
solidaritate în rău, adică doar ca "spirit de turmă". Băiatul crește, devine bărbat, crede că poate găsi afecțiune cu ajutorul unui ilustru client (ce se vrea a fi urmașul geniului -artist, "posedat de viziunile esențelor lumii", și pentru care; "dragostea paternă copleșea vina viciului, veștejind-o" ), dar rămâne un stigmatizat în încercarea sa de a căuta dragostea sau țărmul părintesc pierdut. Doar numele-i sfânt nu-l poate ajuta pe Ierusalim să șteargă oroarea tabloului uman al impudorii. Într-unul dintre proorocii
Profeți mincinoși by Ioana Crișan () [Corola-journal/Journalistic/11899_a_13224]
-
matrimoniale este dezgustător și sordid. Gala nu greșise mizînd pe Dali: mina de aur părea inepuizabilă și talentele ei de a o exploata depășiseră orice imaginație. La anii senectuții Gala se avîntă în legături amoroase cu tineri pe care-i copleșește de cadouri în timp ce pe Salvador Dali îl tiranizează, îl jignește, cum nu se poate mai vehement - notează psihiatrul francez Pierre Roumeguere, în 1981. În iunie 1982 Gala se stinge din viață la Port Lligat și ultimul episod al vieții ei
Viața muzelor by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/11939_a_13264]
-
Marina Constantinescu Am plecat în ultimul moment, copleșită de treburi, frămîntată de gînduri și de tot felul de obligații. Ca de cele mai multe ori în ultimii ani. Nici acum nu înțeleg de ce nu m-am dus cu avionul. Am făcut acest drum într-un stil retro, cu trenul, cu
Charlotte by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11982_a_13307]
-
priză la marele public... Așadar, revenind la sentimentalisme: mai zilele trecute, când Corneliu Vadim Tudor a declarat la televizor că vrea să facă o baie de abur în viitoarea saună a Parlamentului numai însoțit de Alina Mungiu-Pippidi, m-am simțit copleșit aproape brutal. Din păcate, cu toată dorința și silința, mi-e greu să reproduc în cuvinte imaginea celor doi hârjonindu-se și căutându-se disperați prin aburi, sau lovindu-se cu măturici din nuielușe de dimensiunea bâtelor ciobănești pentru a
Din învățăturile TV by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11989_a_13314]
-
un om faimos (ŤCa și legenda Bacăului, am și eu legenda meať). Afirmată la bătrînețe, această convingere are, desigur, rădăcini adînci în conștiința sa". Gîndul că ar fi "un fenomen" îi venea, probabil, poetului din anii copilăriei cînd se vedea copleșit de dragostea mamei care-l "ogoia" și-l alinta cu pitorești vorbe: "ŤProcurorul mamii! Procurorul mamii!ť, carieră supremă în ochii ei". Decepțiile pe care le suferă în școlaritate nu-l descumpănesc (întîlnim acum un ton de relaxare fin persiflatoare
În slujba lui Bacovia by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12000_a_13325]
-
mereu altceva scene în care gene cu ochi peste gene sfidează legile firii descătușind energiile eliberate în mângâieri spre a contura începutul din bucuriile vieții relaxează-te acum zbuciumul tainelor noastre ne-a înflăcărat căutările în spațiul sărutului regăsindu-ne copleșiți de atingeri nevinovate ce cald e anotimpul ce-ți curge prin vene un semn diafan al trecerii noastre în forme eterne un cânt prelungit în zgomotul nopții ce trece venind ce rămâne plecat spre alte așteptate începuturi sub alți zori
SOMNUL DE VEGHE AL FETITEI de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382721_a_384050]
-
independentă, eliberată din lanțurile rusești, nu a alergat la sânul Patriei-Mame și cine a oprit-o pe „Mamă” să-și îmbrățișeze „fiica”? Bietul Prut i-a văzut pe frați cum îl fac „POD de FLORI”, când undele sale sclipeau vesele, copleșite de atătea petale parfumate și multicolore. A fost doar un vis?.. Unde sunt acele ape ce cântau și jucau amețite de razele speranței? De-atunci a rămas Prutul într-o hăbăucă mirare, din care nimeni nu-l poate trezi. Nu
ÎNTRE TRĂDARE ŞI PATRIOTISM de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1522 din 02 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382720_a_384049]
-
du-te la mănăstire" a fost descifrată în cheie psihanalitică, solicitând ajutorul publicului: unii se leagănă cu mâinile ridicate, alții strigă ceva din subconștientul Ofeliei, cei de pe ultimele rânduri descifrează zgomotos supraeul colectiv. E comic și vocea lui Cornișteanu le copleșea pe toate celelalte. în rest, s-a dovedit că nu e nevoie de un efort deosebit pentru a spune că "nici Shakespeare ăsta nu a fost așa de grozav", greu este să urci din nou la înălțimile de unde autorul invocat
În absența specialiștilor by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/16054_a_17379]