10,796 matches
-
a văzut frumusețea nevăzută. Așa s-a îmbătat și Sfântul Apostol Pavel, care a zis: „Căci, dacă ne-am ieșit din fire, este pentru Dumnezeu (căci spre Acela era extazul), iar dacă suntem cu mintea întreagă, este pentru voi” (II Cor. 5, 13), cum a arătat în cuvintele către Festum că nu e nebun, ci spune vorbe înțelepte și drepte<footnote Magistrand N. V. Stănescu, Cunoașterea lui Dumnezeu la Sfântul Grigorie de Nyssa, în Studii Teologice, Anul X, 12/1958, p. 36
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (II). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]
-
Unitate în diversitate? Iată unul dintre principiile dezvăluite de creația lui Ștefan Niculescu, atât la nivel micro cât și macro-structural și relevate punctual în partiturile dedicate saxofonului. *** Comandă a Radiodifuziunii Franceze, piesa Axion a fost compusă în anul 1992 pentru cor de femei a cappela și saxofon, fiind a doua piesă ce include acest instrument în preocupările creatoare ale compozitorului. Din nou, aportul lui Daniel Kientzy a fost semnificativ în realizarea acesteia, lui datorându-i-se prima audiție. În tradiția ortodoxă
Citatul în creația pentru saxofon a lui Ștefan Niculescu (II) by Irina Nițu () [Corola-journal/Science/83129_a_84454]
-
nobis». Deci Monteverdi scrie o lucrare dedicată Sfintei Fecioare Maria. Și de aia piesa mea se cheamă Axion, folosit însă în sens bizantin, și nu în sens occidental. Combinația este extraordinar de tentantă, pentru că nu am nimic altceva decât un cor de femei care n-are bas, din când în când basul e făcut de saxofonul bas, tenor, bariton, iar alteori basul e corul de femei, iar saxofoanele mici sunt pe deasupra”<footnote Cuvintele aparțin lui Ștefan Niculescu și sunt transcrise dintr-
Citatul în creația pentru saxofon a lui Ștefan Niculescu (II) by Irina Nițu () [Corola-journal/Science/83129_a_84454]
-
și nu în sens occidental. Combinația este extraordinar de tentantă, pentru că nu am nimic altceva decât un cor de femei care n-are bas, din când în când basul e făcut de saxofonul bas, tenor, bariton, iar alteori basul e corul de femei, iar saxofoanele mici sunt pe deasupra”<footnote Cuvintele aparțin lui Ștefan Niculescu și sunt transcrise dintr-un interviu pe care compozitorul mi l-a acordat în data de 14 martie, 2007. footnote>. Iată deci cadrul general, schema piesei intitulată
Citatul în creația pentru saxofon a lui Ștefan Niculescu (II) by Irina Nițu () [Corola-journal/Science/83129_a_84454]
-
footnote Cuvintele aparțin lui Ștefan Niculescu și sunt transcrise dintr-un interviu pe care compozitorul mi l-a acordat în data de 14 martie, 2007. footnote>. Iată deci cadrul general, schema piesei intitulată Axion. Zece soprane și opt altiste alcătuiesc corul, iar instrumentistul adaugă acestuia timbrurile saxofonului tenor, alto și sopranino într-o înșiruire de secțiuni în care valențele expresive ale instrumentelor sunt subordonate unei palete timbrale complexe. Sacrul este o componentă intrinsecă a majorității lucrărilor lui Ștefan Niculescu, dar se
Citatul în creația pentru saxofon a lui Ștefan Niculescu (II) by Irina Nițu () [Corola-journal/Science/83129_a_84454]
-
Sunetele pe care se instituie isonul fie se repetă, fie alternează, la ele ajungându-se prin pasaje tranzitorii, rapide, de tip melismatic. Din punctul de vedere al densității, se observă echilibrul între aglomerare și rarefiere, astfel: când solicitarea vocilor din cor este semnificativă, saxofonul este trecut în plan secund și invers. În consecință, ele nu intră în concurență, ci își etalează succesiv abilitățile interpretative. Vocile evoluează preponderent izoritmic, împărțind unitatea metrică (pătrimea) în diviziuni normale și excepționale, cu maximum de patru
Citatul în creația pentru saxofon a lui Ștefan Niculescu (II) by Irina Nițu () [Corola-journal/Science/83129_a_84454]
-
pe orizontală vocile evoluează aproape tonal. Traseul dintre sunetele acordurilor este parcurs prin glissando, deci intonația netemperată se integrează la rândul ei acestui moment al piesei. Efectul este cel scontat, de reunire a contrariilor. Saxofonul a avut un aport complementar corului, suplinind rolul unor virtuale voci grave. În secțiunea Piu mosso,(إ = 76, măs. 23-64) acest lucru se va schimba; instrumentul se detașează de fundal, linia sa melodică având un profil crenelat, divers, caracterizat prin salturi ample, de o mobilitate intervalică
Citatul în creația pentru saxofon a lui Ștefan Niculescu (II) by Irina Nițu () [Corola-journal/Science/83129_a_84454]
-
parte, iar pe de altă parte pasajele cu intonație aproximativă, unde sunetele sunt atinse prin glissando. Se observă evitarea rezolvărilor pe unison, stare care determină o zonă oscilantă, îngrădită de propriile sale limite. Permutarea acelorași elemente sonore în cadrul vocilor din cor constituie elementul de variație în secțiunea de față, iar efectul îl reprezintă o textură cu încărcătură dramatică puternică, redusă treptat prin diminuarea intensității cu care aceasta este afirmată, atingând în final sonorități abia perceptibile. Saxofonul tenor se alătură corului cu
Citatul în creația pentru saxofon a lui Ștefan Niculescu (II) by Irina Nițu () [Corola-journal/Science/83129_a_84454]
-
din cor constituie elementul de variație în secțiunea de față, iar efectul îl reprezintă o textură cu încărcătură dramatică puternică, redusă treptat prin diminuarea intensității cu care aceasta este afirmată, atingând în final sonorități abia perceptibile. Saxofonul tenor se alătură corului cu o melopee alcătuită preponderent din sunete lungi, ornamentate cu alte sunete scurte comparabile cu apogiaturile simple și duble. Sunetele pilon ale melodiei sunt sol, la, re, fiecare impunându-se într-una dintre secțiunile f, mf, mp<footnote Analogiile dintre
Citatul în creația pentru saxofon a lui Ștefan Niculescu (II) by Irina Nițu () [Corola-journal/Science/83129_a_84454]
-
saxofonului utilizat se îndreaptă spre registrul acut. Așadar, saxofonul alto îl înlocuiește pe cel tenor (măs. 65-122). Fiecare intervenție a sa poartă indicația poco in rilievo<footnote În traducere: puțin în relief. footnote>, în concordanță și cu scriitura generală: vocile corului prezintă o textură sonoră rezultată din intrări succesive pe verticală și sunete prelungi, în timp ce saxofonul alto are o linie melodică derivată din cea a saxofonului tenor. Ritmurile dublu punctate din știma lui se păstrează, ilustrând acea apogiatură care însoțea isonul
Citatul în creația pentru saxofon a lui Ștefan Niculescu (II) by Irina Nițu () [Corola-journal/Science/83129_a_84454]
-
pe verticală și sunete prelungi, în timp ce saxofonul alto are o linie melodică derivată din cea a saxofonului tenor. Ritmurile dublu punctate din știma lui se păstrează, ilustrând acea apogiatură care însoțea isonul, dar evenimentele melodice sunt acum mult mai dense. Corul își desfășoară sonoritățile având ca suport vocalele a,e,i,o,u, de unde și caracterul fluid al secțiunii. Valorile lungi, sunetele relativ restrânse numeric și disipate celor două partide divizate alcătuiesc un fundal instabil a cărui organizare armonică oblic-verticală este
Citatul în creația pentru saxofon a lui Ștefan Niculescu (II) by Irina Nițu () [Corola-journal/Science/83129_a_84454]
-
față. Ascensiunea spre registrul acut și intensificarea evenimentelor sonore prin procedee metro-ritmice reprezintă calea către realizarea acestui deziderat. Un nou tip de textură este situat ca fundament al discursului din ce în ce mai dens și crenelat al saxofonului sopranino (măs. 136-147). Situat deasupra corului din punctul de vedere al înălțimilor sonore, linia solistului - căci în acest moment aceasta este impresia generală - acaparează prin percutanță. Punctul culminant este susținut și menținut de toți interpreții. Corul readuce în prim plan segmentele de tip glissandi cu efecte
Citatul în creația pentru saxofon a lui Ștefan Niculescu (II) by Irina Nițu () [Corola-journal/Science/83129_a_84454]
-
dens și crenelat al saxofonului sopranino (măs. 136-147). Situat deasupra corului din punctul de vedere al înălțimilor sonore, linia solistului - căci în acest moment aceasta este impresia generală - acaparează prin percutanță. Punctul culminant este susținut și menținut de toți interpreții. Corul readuce în prim plan segmentele de tip glissandi cu efecte netemperate prefigurate anterior la o scară mult restrânsă ca dimensiune și fervoare, în timp ce sopranino-ul devine categoric, fiecare sunet din știma sa fiind accentuat. Întâmplător sau nu, revenirea la discursul silabic
Citatul în creația pentru saxofon a lui Ștefan Niculescu (II) by Irina Nițu () [Corola-journal/Science/83129_a_84454]
-
atât mai mult cu cât componența lui pornește de la un grup de doar trei sunete (do#, re, sib în măs. 152-155). Amplificarea ambitusului are loc ulterior, finalizat cu instalarea isonului pe sunetul fa#. Pentru a compensa acest repaus al instrumentistului, corul preia și dezvoltă celulele melodice anterioare, insistând pe imitarea și varierea celei expuse de sopranino în măs. 154-155. După un climax din punctul de vedere al densității, rarefierea se instalează odată cu limpezirea sonorităților. Acestea devin pentru scurt timp aproape consonantice
Citatul în creația pentru saxofon a lui Ștefan Niculescu (II) by Irina Nițu () [Corola-journal/Science/83129_a_84454]
-
unison. Acesta ar constitui un alt exemplu de juxtapuneri ale isonurilor simple cu isonuri ornamentate, asemănător altor momente menționate în partitura Axionului. Ultima secțiune a compoziției, Più mosso, 90 conchide întreaga piesă într-o atmosferă meditativă. Relația dintre saxofon și cor devine una complementară, care are rolul de a aduce în prim plan instrumentul și valențele lui expresive. Linia sa melodică, puternic individualizată din punct de vedere sonor suplinește lipsa activității melodice în partitura corului. Se poate spune că acesta prefigurează
Citatul în creația pentru saxofon a lui Ștefan Niculescu (II) by Irina Nițu () [Corola-journal/Science/83129_a_84454]
-
atmosferă meditativă. Relația dintre saxofon și cor devine una complementară, care are rolul de a aduce în prim plan instrumentul și valențele lui expresive. Linia sa melodică, puternic individualizată din punct de vedere sonor suplinește lipsa activității melodice în partitura corului. Se poate spune că acesta prefigurează înainte de toate o melodie de timbruri pornită din unison, apoi extinsă prin adăugarea treptată de sunete. Organizarea polifonică, intrările succesive ale sunetelor în măsuri, epuizarea acelorași silabe (ma, ra, na) în plan vertical apoi
Citatul în creația pentru saxofon a lui Ștefan Niculescu (II) by Irina Nițu () [Corola-journal/Science/83129_a_84454]
-
celei de a treia posibile categorii de ison: isonul spațializat (măs. 179-180). Din punct de vedere teoretic, intonarea aceluiași sunet de mai multe voci decalate în timp, nu fac decât să amplifice calitatea timbrală a sunetului - ison. Rolurile se inversează, corul asigură acum un fundal mai mult sau mai puțin static, așa cum îl realizase anterior saxofonul. Isonul inițial (măs. 179) pe sunetul sol este expansionat prin adăugarea treptată a altor sunete precum fa (măs. 181), re (măs. 183), sib (măs. 184
Citatul în creația pentru saxofon a lui Ștefan Niculescu (II) by Irina Nițu () [Corola-journal/Science/83129_a_84454]
-
măs. 184). Structurile acordice astfel rezultate se subscriu sferei tonalului, fără însă ca acesta să fie clar prefigurat. Incidența armoniilor tonale continuă, culminând cu un acord de fa# minor spre sfârșitul compoziției. Dacă scriitura polifonică, oblic-verticală se menține în partitura corului, știma clarinetului este și ea una constantă. O melodie cromatizată ce include microtonii de factură melismatică și un profil metro-ritmic echilibrat aureolează în stilul cântărilor bizantine ceea ce Ștefan Niculescu a dorit să realizeze prin această creație a sa: imnul dedicat
Citatul în creația pentru saxofon a lui Ștefan Niculescu (II) by Irina Nițu () [Corola-journal/Science/83129_a_84454]
-
și ne putem imagina că existența acestora datează încă din perioada Al-Andalus. Tehnica responsorială între solist și un grup de cântăreți : solistul intonează prima structură melodică, ce este reluată imediat de către grupul format din maximum cinci membri. Repetiția structurii de către cor poate fi identică și integrală, dar se poate constitui și într-un răspuns variat - chiar modificat. Corul poate răspunde printr-o frază mai scurtă sau chiar printr-o simplă interjecție. Acest procedeu responsorial este atestat încă din Evul Mediu de către
Muzica Arabo-Andaluză (II). In: Revista MUZICA by Cezar Bogdan Alexandru GRIGORAŞ () [Corola-journal/Science/244_a_485]
-
un grup de cântăreți : solistul intonează prima structură melodică, ce este reluată imediat de către grupul format din maximum cinci membri. Repetiția structurii de către cor poate fi identică și integrală, dar se poate constitui și într-un răspuns variat - chiar modificat. Corul poate răspunde printr-o frază mai scurtă sau chiar printr-o simplă interjecție. Acest procedeu responsorial este atestat încă din Evul Mediu de către istoriografia de limbă arabă, fiind unul dintre principiile de bază ale esteticii muzicale orientale. Tehnica responsorială există
Muzica Arabo-Andaluză (II). In: Revista MUZICA by Cezar Bogdan Alexandru GRIGORAŞ () [Corola-journal/Science/244_a_485]
-
maghrebiene. Dacă execuțiile de tip responsorial sunt specifice poemelor cântate de tip muwashshah și zajal - în cadrul noubei această practică este asimilată și transformată în antifonie. Acest procedeu presupune existența a două sau mai multe grupuri - ce pot fi identificate cu coruri - care dialoghează, intonând rând pe rând aceleași fraze melodice. Antifonia specifică Greciei antice prezintă următoarea particularitate : două sau mai multe grupuri intonează la unison aceeași melodie, în timp ce un grup urcă la octavă, păstrând însă nealterat desenul melodic. Aceste două tipuri
Muzica Arabo-Andaluză (II). In: Revista MUZICA by Cezar Bogdan Alexandru GRIGORAŞ () [Corola-journal/Science/244_a_485]
-
clasică și cea de tip grec - se regăsesc și astăzi în diferitele repertorii din nordul Africii, dar și în muzicile populare din unele regiuni de pe teritoriul Spaniei - provinciile Andaluzia și Murcia. În Maroc, transformarea responsorialului în antifonie - preluarea de către un cor a rolului deținut de solist - este extrem de evidentă. Există chiar și variante în care în loc de două grupuri, găsim doi soliști ce își răspund, preluând unul de la altul frazele melodice. Muzica bazată pe pricipiul antifoniei se regăsește și în repertoriile populațiilor
Muzica Arabo-Andaluză (II). In: Revista MUZICA by Cezar Bogdan Alexandru GRIGORAŞ () [Corola-journal/Science/244_a_485]
-
relevă - pentru prima oară - o imagine de-a dreptul fabuloasă a acestui fecund creator, pe care cenzura comunistă l-a ascuns vreme de aproape jumătate de veac (muzică religioasă - printre care și o Liturghie psaltică - 40 de versuri inedite pentru cor mixt Hristos a înviat, imnuri regale, misterul în 5 acte Minunea Sfintei Liturghii, marșuri de încoronare, 200 de Sonete literare, 333 de Povestiri, Parabole, Hiperbole, Paradoxuri și Dialoguri, fantezii teatrale în versuri ș.a.). Dimensiunea acestui catalog, oprit la anul 1946
Muzicieni români în texte şi documente (XIX). Fondul Dimitrie Cuclin. In: Revista MUZICA by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/244_a_486]
-
Egizion Massini, încă și astăzi îngheață în antecamera Teatrului nostru de dramă muzicală și balet. Iar cînd, odată, am ocazia dă informez un tovarăș ministru adjunct dela Ministerul Învățămîntului și Culturii că opera mea nu cere nici orchestră grozavă, nici cor grozav, nici decor grozav, nici repetiții grozave, tovarășul ministru adjunct excalmă: - „Bine, dar dece atîta grabă!” - ce forțe sinistre și neidentificabile reușesc să menție uneori în ale celor mai strigătoare realități dragostea și conștiința facturilor celor mai binevoitori chiar! Și
Muzicieni români în texte şi documente (XIX). Fondul Dimitrie Cuclin. In: Revista MUZICA by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/244_a_486]
-
din București - în decursul căror cinci ani am compus: Opera Traian și Dochia (cu text și muzică de acelaș), opera Agamemnon (id.), Concert p. vioară și orchestră, 11 suite p. vioară solo, 12 valsuri moldovenești p. pian; apoi Crezul p. cor și armoniu, psalmul 101 p. quartet vocal și armoniu, Psalmul 1 p. voce și armoniu, alt mare Psalm p. cor, mare Suită de arii și dansuri românești p. pian, 7 cântece de răsboiu p. voce și orchestră ori pian, 10
Muzicieni români în texte şi documente (XIX). Fondul Dimitrie Cuclin. In: Revista MUZICA by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/244_a_486]