341 matches
-
Societății Corale Gavriil Musicescu. Credem că a fost un concurs de „cereri și acte”, consilierii propunând patriarhului în post pe Ștefan Stoicescu iar acesta dând aprobarea fără alte comentarii. Din dosarul nr. 165/1942 se înțelege că Ministerul Cultelor subvenționa corala Sfintei Patriarhii și solicita administrației Sfintei Arhiepiscopii să trimită ștatele de plată semnate cu numele coriștilor. Cu această ocazie aflăm că existau 25 de coriști (5 soprani I, 3 soprani II, 2 alti I, 2 alti II, 3 tenor I
Corul Patriarhiei Române () [Corola-website/Science/308241_a_309570]
-
alti II, 3 tenor I, 2 tenor II, 3baritoni și 5 bassi). În 19 aprilie 1943 Ștefan Stoicescu participa la un concert la Sala Radio, ocazie cu care aflăm din nou lista completă a coriștilor (26 de persoane) și dirijorul. Corala s-a aflat sub conducerea dirijorală a lui Ștefan Stoicescu până în anul 1946, când postul va fi ocupat de Ștefan Popescu, profesor la Academia Regală de muzică și artă dramatică. Într-o cerere din 26 iunie 1947 acesta solicita Arhiepiscopiei
Corul Patriarhiei Române () [Corola-website/Science/308241_a_309570]
-
iar la începutul anului 1948, patriarhul Justinian îndeplinea funcția de locțiitor de patriarh (februarie 48) iar în 6 iunie 1948 era înscăunat ca patriarh al Bisericii Ortodoxe Române. Așadar, sfârșitul anului 1947 marchează începutul unei noi epoci artistice în viața coralei Catedralei, cea mai fructuoasă și mai îndelungată marcată de personalitatea profesorului Nicolae Lungu (1947-1985). Maestrul N. Lungu venea cu o experiență bogată în domeniul artistic ca profesor, dirijor și compozitor. Era absolvent de Seminar Teologic, de Teologie și Conservator; a
Corul Patriarhiei Române () [Corola-website/Science/308241_a_309570]
-
bogată în domeniul artistic ca profesor, dirijor și compozitor. Era absolvent de Seminar Teologic, de Teologie și Conservator; a activat la Societatea corală „Carmen” întemeiată de D. G. Kiriac și a fondat Societatea corală „România” (1935-1947). Înainte de a ajunge directorul coralei Catedralei Sfintei Patriarhii a condus corul de la Biserica Sf. Ilie Gorgani(1921-1922), Biserica Cotroceni (1922-1928), Biserica Amzei (1928-1939) și Biserica Sfântul Spiridon Nou (1940-1947). Pe lângă experiența dirijorală, maestrul Nicolae Lungu va îmbogăți repertoriul coral bisericesc și laic cu lucrări de
Corul Patriarhiei Române () [Corola-website/Science/308241_a_309570]
-
țară și străinătate. Alături de maestrul Nicolae Lungu s-au format sute de studenți - fiind și Conferențiar la catedra de Muzică bisericească, ritual și tipic, la Institutul Teologic de grad universitar din București (1949-1971) - cei mai talentați luând parte la repetițiile coralei Sfintei Patriarhii (Pr. Nicu Moldoveanu, Pr. Niculae Necula, Pr. Vasile Stanciu, Pr. Victor Frangulea, Pr. Marin Velea ș.a.), unde au trăit experiențe artistice unice. Întotdeauna s-a înconjurat de ucenici care i-au și urmat crezul artistic: preoții Anton V.
Corul Patriarhiei Române () [Corola-website/Science/308241_a_309570]
-
Anton V. Uncu (1955), Constantin Drăgușin (1959) și Iulian Cârstoiu (din 1972, decedat în 1992), cel din urmă participând decisiv la imprimarea cu succes a unor discuri pe ebonită: „Cântările Sfintei Liturghii”, „Concerte religioase” și „Colinde”. A urmat la conducerea coralei Patriarhale parintele Constantin Drăgușin, doctor în Teologie, absolvent al Conservatorului de muzică din București, profesor, dirijor și compozitor. Urmând liniei trasate de profesorul Nicolae Lungu, părintele Constantin Drăgușin și-a apropiat la rândul său mai mulți discipoli între care preot
Corul Patriarhiei Române () [Corola-website/Science/308241_a_309570]
-
din București, profesor, dirijor și compozitor. Urmând liniei trasate de profesorul Nicolae Lungu, părintele Constantin Drăgușin și-a apropiat la rândul său mai mulți discipoli între care preot lector dr. Stelian Ionașcu (dirijor secund din 1993 si actualul dirijor al coralei din 2008), diac. Constantin Ștefan Răzvan, (teolog dar și absolvent de Conservator), precum și pe tânărul Eloi Siluan (teolog) și pe domnișoara Luminița Guțanu, (doctor în muzicologie), persoane cu reale calități pedadogice și dirijorale, sârguitori în păstrarea și continuarea unui stil
Corul Patriarhiei Române () [Corola-website/Science/308241_a_309570]
-
teolog dar și absolvent de Conservator), precum și pe tânărul Eloi Siluan (teolog) și pe domnișoara Luminița Guțanu, (doctor în muzicologie), persoane cu reale calități pedadogice și dirijorale, sârguitori în păstrarea și continuarea unui stil inconfundabil al acestei formații corale. Repertoriul Coralei Patriarhiei este vast, preponderent religios și liturgic, din paleta largă componistică - de la piese clasice la cele contemporane - fiind riguros selectate partiturile care se încadrează cu demnitate în spațiul liturgic al Catedralei Patriarhale. Efortul unei asemenea corale este substanțial; două repetiții
Corul Patriarhiei Române () [Corola-website/Science/308241_a_309570]
-
acestei formații corale. Repertoriul Coralei Patriarhiei este vast, preponderent religios și liturgic, din paleta largă componistică - de la piese clasice la cele contemporane - fiind riguros selectate partiturile care se încadrează cu demnitate în spațiul liturgic al Catedralei Patriarhale. Efortul unei asemenea corale este substanțial; două repetiții săptămânal și concertul (răspunsurile litrugice) din fiecare duminică și sărbătoare solicită corul cel puțin ca într-un concert susținut de orice formație profesionistă pe scenă, totul petrecându-se „live”, în direct, într-un dialog permanent cu
Corul Patriarhiei Române () [Corola-website/Science/308241_a_309570]
-
cu slujitorii Sfântului Altar, după o rânduială tipiconală riguros stabilită. Sonoritatea este distinctă, o formație cu armonice de cor de filarmonică, plămădită din voci mature dar și în formare, dând sens unei chemări scripturistice: „Toată suflarea să laude pre Domnul...” Corala îmbină în componența sa persoane care deja activează în coruri profesioniste dar și profesori, intelectuali, studenți teologi sau absolvenți de Conservator, cu toții dăruiți pentru această slujire (coslujire) în Biserică; pentru fiecare este un act de dăruire și dragoste pentru cântul
Corul Patriarhiei Române () [Corola-website/Science/308241_a_309570]
-
Astăzi muzică bizantina este prezentă doar în serviciul liturgic din bisericile ortodoxe, întâlnită sub numele de "psaltica". Deși unele biserici ortodoxe autocefale, cum ar fi Biserică Ortodoxă Rusă, nu mai folosesc acest gen de muzică, fiind înlocuită cu muzica corala specifică lumii occidentale, în urma reformei tarului Petru cel Mare, psaltica rămâne un simbol viu al strălucirii teoforice (termen care desemnează artă bizantina ca fiind o artă ecleziastica care încearcă să exprime o frumusețe transcedentală, Dumnezeiasca, originală și unică) a artei
Muzica bizantină () [Corola-website/Science/307597_a_308926]
-
Ostap. Deoarece tatăl său era de origine poloneză, în perioada 1928-1934 copilul a urmat atât Școala primară poloneză, cât și, în paralel, pe cea română. În această perioadă, împreună cu sora sa Janina, a participat la activitățile artistice (spectacole de teatru, corală, dans) și la cele sportive organizate de Clubul Polonez. În anii 1934-1938, Andrei Ostap a urmat "Școala de Arte și Meserii", unde a învățat desen ornamental și desen tehnic. A absolvit apoi liceul, în anul 1941, și a obținut diploma
Andrei Ostap () [Corola-website/Science/306741_a_308070]
-
și să se stabilească în anul 1922 în România. Stabilit în România, Mampré Biberian profesează diverse meserii pentru a se întreține și, în paralel, desfășoară o intensă activitate socială și culturala în cadrul comunității armene, fiind printre altele membru al Societății corale Komitas (1932-1936). Se căsătorește în anul 1936 cu Hasmig Kalaygian, fiica directoarei școlii particulare armene din cartierul Moșilor, Pariz Kalaygian, și la scurt timp, li se naște o fată, pe numele de Adriné. Ca urmare a cererii comunității armenești din
Mampré Biberian () [Corola-website/Science/308408_a_309737]
-
benzi desenate ("Supergirl"), filme de animație ("The Secret of NIMH", "Mulan") și SF ("Total Recall", "Alien" și cinci filme Star Trek). Abilitatea să de a compune muzică terifiantă i-au adus singurul său premiu Oscar, pentru violență să coloana sonoră corala/orchestrala a filmului "The Omen". A primit de asemenea premii Emmy pentru seriale că dramă despre Holocaust "QB VII" și epicul "Masada", precum și pentru tema din "Star Trek: Voyager". Goldsmith a compus muzică pentru seria TV "Waltons" (inclusiv tema principală
Jerry Goldsmith () [Corola-website/Science/304125_a_305454]
-
majore la cunoașterea genezei peșterii. Începând din anul 1984, Asociația Speologica Speotimiș organizează în Sala Concertelor din această peșteră o serie de concerte la care au participat nume sonore că: Filarmonica Banatul, Ștefan Ruha, Kathleen Evans, Alexandra Guțu, Gabriel Croitoru, Corala „Sabin Drăgoi”, grupurile “Bega Blues Band”, “Survolaj”, “ Nightlosers”, “Cargo”, “Celelalte Cuvinte”, “Implant Pentru Refuz” și nu în ultimul rând “Zdob și zdub” care au adus în un număr record de 2.000 de spectatori. Accesul la peșteră se face: Se
Peștera Românești () [Corola-website/Science/304340_a_305669]
-
ale evreilor din U.R.S.S. Numeroase instituții evreiești erau închise, studiul limbii ebraice și emigrația în Israel erau interzise. În cursul șederii în Uniunea Sovietică, Golda Meyerson a asistat la serviciile divine de Rosh Hashana și Yom Kippur la Sinagoga Corala din Moscova, unica sinagoga a cărei funcționare era permisă în capitala rusă. La intrarea în sinagoga, ea a fost întâmpinată și aclamata de mii de evrei entuziasmați. În 1949, Meyerson a fost aleasă că deputata în parlament - Knesset - pe lista
Golda Meir () [Corola-website/Science/304410_a_305739]
-
organizează concerte ale studenților și ale invitaților săi de-a lungul întregului an. Între organizațiile și sălile de spectacole muzicale se numără: Filarmonica din Cracovia, Sinfonietta Cracovia (sau Orchestra Orașului Regal Cracovia), Corul Radio Polonez din Cracovia, Corul Academic Organum, Corala Mixtă Mariană ("Mieszany Chór Mariański"), Corul Academic Cracovia al Universității Jagiellone, Corul de Cameră Cracovia, Orchestra Barocă Consortium Iagellonicum a Universității Jagiellone, Fanfara Uzinei T. Sendzimir, și Orchestra Camerata de Muzică de Cameră a Radioului din Cracovia. Conform statisticilor, în
Cracovia () [Corola-website/Science/297942_a_299271]
-
Mihai Eminescu" (1927-1931) și " Aurel Vlaicu" (1931-1938), la Seminarul pedagogic Universitar "Titu Maiorescu" (1939-1941), inspector al învățământului muzical (1941 - 1944), din nou profesor la Liceul "Sf. Sava" (1944-1948) și la Scoala mixtă "Tudor Vladimirescu" (1948-1956); Paralel, dirijor adjunct la Societatea corala "Carmen" (1922-1928), la Ateneele populare (1926-1927), la Societatea "Cântarea României" (1929 - 1935), apoi dirijor al corului "Ligii Culturale" (1927-1928), fondator și dirijor al Societății corale "România"(1934-1949) cu care a dat concerte și peste hotare, dirijor de cor la bisericile
Nicolae Lungu () [Corola-website/Science/310973_a_312302]
-
cu care a dat concerte și peste hotare, dirijor de cor la bisericile: Sf. lIie-Gorgani (1921-1922), Cotroceni (1922-1928), Amza (1928-1939), Sf. Spiridon Nou (1940-1947); conferențiar titular pentru muzica bisericească, Ritual și Tipic la Institutul Teologic Universitar (1949-1976) și dirijor al Coralei Patriarhiei (1947- 1985); membru al Uniunii Compozitorilor din România. A publicat manuale didactice, studii și articole, Iucrari de muzică psaltica și corala reli-ioasa, de muzică vocală și corala etc. Manuale: - Carte de muzică pentru clasele I-VII secundare și pentru
Nicolae Lungu () [Corola-website/Science/310973_a_312302]
-
Nou (1940-1947); conferențiar titular pentru muzica bisericească, Ritual și Tipic la Institutul Teologic Universitar (1949-1976) și dirijor al Coralei Patriarhiei (1947- 1985); membru al Uniunii Compozitorilor din România. A publicat manuale didactice, studii și articole, Iucrari de muzică psaltica și corala reli-ioasa, de muzică vocală și corala etc. Manuale: - Carte de muzică pentru clasele I-VII secundare și pentru clasele I-IV ale liceelor comerciale, București, 1936-1947 (cu pește 1,000 de pagini, mai multe ediții - în colaborare cu Grigorie Magiari
Nicolae Lungu () [Corola-website/Science/310973_a_312302]
-
bisericească, Ritual și Tipic la Institutul Teologic Universitar (1949-1976) și dirijor al Coralei Patriarhiei (1947- 1985); membru al Uniunii Compozitorilor din România. A publicat manuale didactice, studii și articole, Iucrari de muzică psaltica și corala reli-ioasa, de muzică vocală și corala etc. Manuale: - Carte de muzică pentru clasele I-VII secundare și pentru clasele I-IV ale liceelor comerciale, București, 1936-1947 (cu pește 1,000 de pagini, mai multe ediții - în colaborare cu Grigorie Magiari). Studii: - Îndrumări metodice în predarea muzicii
Nicolae Lungu () [Corola-website/Science/310973_a_312302]
-
din Sfintele Taine și ale ierurgiilor principale pe ambele semiografii, în ST, ăn. XVI, 1964, nr. 1-2, 122 p. (în colaborare cu Pr. Prof. Ene Braniște și Pr. Grigore Costea); - Cântările Penticostarului, București, 1980, 206 p. - Felurite prelucrări de muzică corala bisericească pentru cor mixt și soliști, pentru cor mixt și bărbătesc, pentru cor bărbătesc (tropare, axioane ș.a.). - De pildă: Cântări în Joia Patimilor, GB, ăn. XXVIII, 1969, nr. 3-4; Cântările Sfintei Liturghii, în GB,ăn. XXVIII, 1969, nr. 1-2, 5
Nicolae Lungu () [Corola-website/Science/310973_a_312302]
-
Liturghii, în GB,ăn. XXVIII, 1969, nr. 1-2, 5,6,7 - 8 și 9 - 10; Colinde, în GB, ăn. XXV, 1966, nr.11 - 12 (Marirre-ntru cele-nalte, :i ne lasă gazda-n casă, La Vitleem colo-n jos, Plugușorul). Muzică corala populară: - Cântece populare din Oltenia, prelucrări pentru voce și pian, București, 1939, 20 p.; - Coruri, București, Editura Muzicală, 1968 (îi aparțin cunoscute prelucrări: Maria neichii Mărie, Alunelul oltenesc, Pitulice, muta-ti cuibul, La Cozia pe Olt - poem pentru cor bărbătesc
Nicolae Lungu () [Corola-website/Science/310973_a_312302]
-
Premiul I George Enescu (1942), precum și cu Ordinul Meritul Cultural (1968). i-a avut ca prieteni apropiați pe scriitorii Emil Cioran, Radu Gyr, Mircea Eliade, Lucian Blaga, Dan Botta, Mircea Popa și pe muzicienii George Georgescu și Dimitrie Cuclin. Rezonante corale, Simpozion dedicat profesorului Adrian Demian mai 2010 ISBN 978-606-92466-6-5, Cap XIV pag 83
Nicolae Brânzeu () [Corola-website/Science/310954_a_312283]
-
muzică a apărut din copilărie, pentru că tatăl l-a învățat să cânte la balalaică, mandolină și chitară și apoi la acordeon. În timpul școlii și facultății a făcut parte din mai multe coruri: Liceul Teoretic de băieți Pitești (dirijor Alfons Popescu), Corala „Crai Nou” (dirijor Liviu Kavassi), biserica „Delea Nouă”, biserica „Sfinții Impărați Constantin și Elena - Bariera Vergului” (dirijor Gheorghe Bazavan). După absolvirea Conservatorului, Vasile Veselovski a fost inspector muzical în Ministerul Culturii (1952-1956), Secretar muzical la Teatrul de revistă Constantin Tănase
Vasile Veselovski () [Corola-website/Science/310946_a_312275]