799 matches
-
la banchete, ajungeau sub protecția adulților cu care întrețineau relații homosexuale. În ecclesia sau la sfat, îi ascultau pe oratori. Serbările și ceremoniile religioase erau și ele un prilej de sociabilitate culturală, oferind întreceri, mapadeforii-procesiuni nocturne cu torțe, cortegii, întreceri corale. Poveștile legate de zeii sau eroii celebrați în comun, recitări ale marilor opere epice, în decorul viu colorat și extrem de bogat al operelor de artă care împodobeau în exterior și înconjurau sanctuarele, întregeau cultură comună de care atenienii erau mândri
Grecia clasică () [Corola-website/Science/320929_a_322258]
-
la sfârșit juriul prezidat de arhonte decidea asupra ordinii celor trei poeți: primul era câștigătorul, premiat și răsplătit cu o cununa de iederă, iar cel de pe locul 3 era înfrânt. Erau încununați și choregii, precum și corurile care interpretaseră dithyrambii, spectacole corale în cinstea zeilor. A două zi după festival, o reuniune a ecclesiei dezbătea organizarea și rezultatele, onorând sau sancționând pe magistrații și choregii care contribuiau la desfășurarea sărbătorii. La spectacole participau toți cetățenii, în frunte cu preoții și cei mai
Grecia clasică () [Corola-website/Science/320929_a_322258]
-
timp propriul stil, desenul capătă mai multă mișcare, unduirea liniilor și contururilor dau „melodicitatea picturală” (Pietro Scarpelini) caracteristică acestui pictor. În anul 1478 lucrează la frescele bisericii parohiale din Cerqueto, în apropiere de Perugia, și pictează la Roma absida capelei corale din "Basilica Vaticana", operă din păcate distrusă. Are doar 31 de ani când primește cea mai mare recunoaștere a renumelui lui: în anul 1481, Papa Sixt al IV-lea îl însărcinează cu decorarea unei părți din Capela Sixtină. Din acest
Pietro Perugino () [Corola-website/Science/312224_a_313553]
-
apoi au stat la baza unor prelucrări mai complexe, mergând până la invenții melodico-ritmice sugerate de structurile tipice. ul românesc a pătruns nu numai în muzica de balet a lui Mihail Jora, Paul Constantinescu, Zeno Vancea ș.a., ci și în creația corală, camerală și simfonică a lui George Enescu, M. Jora, Mihail Andricu, Marțian Negrea, P. Constantinescu, Theodor Rogalski ș.a.
Dans () [Corola-website/Science/322651_a_323980]
-
extins foarte mult domeniul de aplicare al acestor serate și au compus unele dintre lucrările cele mai bune sale, în formă de cântată, din care aproximativ 120 sunt păstrate în manuscris, cu texte extrase din Biblie, tradiție protestanta a poeziei corale și chiar seculare. De asemenea, dedicate alte genuri, cum ar fi solul pentru orgă (variații de corali canzonas, toccatas, preludii și fugues) și concerte sacre. Oratorii toate au fost pierdute, ci să țină evidență care a existat. n mai multe
Dietrich Buxtehude () [Corola-website/Science/307708_a_309037]
-
din Pașcani”, o schiță intitulată „Domnișoara M. din Fălticeni”, în ziarul umoristic „Dracul” din București. În 1908, când s-a constituit Societatea Scriitorilor Români, Mihail Sadoveanu a fost ales vicepreședinte, iar în 1910, când la Fălticeni a luat ființă Societatea Corală „Nicu Gane”, scriitorul a devenit președintele ei. După plecarea la Iași, venirea și șederea lui Mihail Sadoveanu la Fălticeni de atunci, de dinainte și de după aceea, au însemnat întotdeauna, așa cum el însuși o mărturisește, "„călătoria cea mai mare la locurile
Casa memorială „Mihail Sadoveanu” din Fălticeni () [Corola-website/Science/327045_a_328374]
-
de an, în număr tot mai mare. Numeroase puncte de interes constituie adevărate atracții turistice și prilej pentru sejur atât pentru sibieni cât și pentru turiștii de pretutindeni: Rășinărenii au o mare tradiție și în privința manifestărilor artistice ale formațiilor sale corale, de fluierași și de dansatori (corul din Rășinari are o tradiție de peste 100 de ani), care au obținut importante succese cu prilejul diferitelor lor deplasări și participări la festivaluri naționale și internaționale. Păstrarea acestui tezaur cultural și folcloric ce îl
Rășinari, Sibiu () [Corola-website/Science/299539_a_300868]
-
sau al dascălilor și nu era o clădire dedicată în special pentru acest scop. În 1909 școala și-a găsit un locaș propriu prin terminarea unei construcții destinată invățământului. Viața școlară este completată de viața culturală. În localitate există formația corală “ Cântarea Brăneșteană” care are circa 60 membri. Formatia corala a fost creata in anul 1888. Membri săi au diferite ocupații: țărani, profesori, ingineri, comercianți etc. Corul, sub conducerea dirijorului Dumitru Bendic, a interpretat pe diferite scene din țară la Galați
Comuna Brănești, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301155_a_302484]
-
(n. 20 martie 1847, Ismail, sudul Basarabiei, acum în Ucraina - d. 21 decembrie 1903, Iași) a fost un compozitor, muzicolog și dirijor român. Muzician de înaltă pregătire, dirijor și organizator de talent al uneia dintre cele mai impunătoare formații corale care au ființat pe pământul României — Corul Mitropolitan din Iași — unul dintre primii muzicologi care au pătruns în esența comorilor folclorului românesc, excelent pedagog muzician, Gavril Musicescu a desfășurat pe cele mai diverse planuri o adâncă operă de creație, de
Gavriil Musicescu () [Corola-website/Science/302591_a_303920]
-
decât educau. Atunci când a ajuns episcop, a fondat un cor în catedrala din Huși. Acest cor era dirijat de unul dintre bursierii lui, Gavriil Musicescu, trimis de episcop spre a face studii înalte, și care s-a întors cunoscând muzica corală apuseană. Musicescu va fi apreciat chiar de către familia imperială a Rusiei, care îi va oferi postul de dirijor. Episcopului îi plăcea foarte mult să stea seara în catedrală și să asculte aceste concerte. „Repetarea cântărilor se făcea sub turnul clopotniței
Gavriil Musicescu () [Corola-website/Science/302591_a_303920]
-
Iași, pe care-l va conduce până la sfârșitul vieții. Gavriil Musicescu a ridicat această formație în scurt timp la un nivel necunoscut până atunci la noi. Pentru ansamblul acesta a scris — în afară de lucrări destinate serviciului religios (liturghii, concerte etc.) — compoziții corale laice, reprezentând prelucrări de melodii populare. Împreună cu corul a întreprins turnee remarcabile. În afară de muzică corală religioasă și laică, creația sa cuprinde lucrări ocazionale, ca de pildă monumentala piesă corală "Cu tărie înainte" scrisă în 1885 cu prilejul jubileului de jumătate
Gavriil Musicescu () [Corola-website/Science/302591_a_303920]
-
în scurt timp la un nivel necunoscut până atunci la noi. Pentru ansamblul acesta a scris — în afară de lucrări destinate serviciului religios (liturghii, concerte etc.) — compoziții corale laice, reprezentând prelucrări de melodii populare. Împreună cu corul a întreprins turnee remarcabile. În afară de muzică corală religioasă și laică, creația sa cuprinde lucrări ocazionale, ca de pildă monumentala piesă corală "Cu tărie înainte" scrisă în 1885 cu prilejul jubileului de jumătate de veac al Academiei Mihăilene din Iași. În 1883, cu prilejul inaugurării statuii lui Ștefan
Gavriil Musicescu () [Corola-website/Science/302591_a_303920]
-
a scris — în afară de lucrări destinate serviciului religios (liturghii, concerte etc.) — compoziții corale laice, reprezentând prelucrări de melodii populare. Împreună cu corul a întreprins turnee remarcabile. În afară de muzică corală religioasă și laică, creația sa cuprinde lucrări ocazionale, ca de pildă monumentala piesă corală "Cu tărie înainte" scrisă în 1885 cu prilejul jubileului de jumătate de veac al Academiei Mihăilene din Iași. În 1883, cu prilejul inaugurării statuii lui Ștefan cel Mare, Gavriil Musicescu scrie "Cântecul lui Ștefan cel Mare", reluat și amplificat în
Gavriil Musicescu () [Corola-website/Science/302591_a_303920]
-
care a fost Ministru al Culturii al Republicii Moldova (1997 - 2001) și a îndeplinit funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova în fracțiunea Partidului Liberal Democrat din Moldova între 2010 și 2014. A compus simfonii, lucrări scrise pentru ansambluri camerale (instrumentale), creații corale, de muzică pentru teatru și film etc. s-a născut la data de 6 aprilie 1957, în Brătușeni, Edineț, RSS Moldovenească. A absolvit Facultatea de Pian la Institutul Muzical-Pedagogic "Gnesin" din Moscova (actualmente Academia rusă de muzică) în anul 1982
Ghenadie Ciobanu () [Corola-website/Science/308603_a_309932]
-
la catedră de dirijat de cor la Conservator (din 1960, iar în ultimii ani profesor consultant). Între 1966-1969 a fost directorul general al Operei Române. Maestrul Constantin Marin a fost membru al Uniunii Compozitorilor (din 1956), fiind autorul multor piese corale. A fost fondator al Corului Universității din București (1948), a Capelei Corale "Gheorghe Cucu" (1958) și al Corului Național de Cameră Madrigal (1963). Din 1963 pînă la moarte, Marin Constantin a fost dirijor și director pe viață al Corului Național
Constantin Marin (dirijor) () [Corola-website/Science/305579_a_306908]
-
ultimii ani profesor consultant). Între 1966-1969 a fost directorul general al Operei Române. Maestrul Constantin Marin a fost membru al Uniunii Compozitorilor (din 1956), fiind autorul multor piese corale. A fost fondator al Corului Universității din București (1948), a Capelei Corale "Gheorghe Cucu" (1958) și al Corului Național de Cameră Madrigal (1963). Din 1963 pînă la moarte, Marin Constantin a fost dirijor și director pe viață al Corului Național de cameră Madrigal. Din 7 iulie 1963, cand a avut loc primul
Constantin Marin (dirijor) () [Corola-website/Science/305579_a_306908]
-
lui Marin Constantin au devenit legendare și au făcut parte din istoria lui Marin Constantin și a corului sau Madrigal, așa cum atestă Mitropolitul Clujului, Bartolomeu Anania. În 1985 a creat și înregistrat zece discuri sub titlul „Artă construcției și interpretării corale” reprezentînd teoria să, psihotehnica, pentru dirijat coral Cele zece discuri sînt prezentate de Marin Constantin și exemplificările realizate de Corul Madrigal sub conducerea să, si sînt reeditate de Electrecord în 1995. Discografia lui Marin Constantin și a Corului Madrigal sub
Constantin Marin (dirijor) () [Corola-website/Science/305579_a_306908]
-
de Mirel Iliescu care a obținut Palme D'Or în 1969 la Cannes. A participat împreună cu Corul Madrigal în peste 36 de filme artistice, documentare și de televiziune atît în România cît și în alte țări. Contribuția în domeniul muzicii corale, ca dirijor și compozitor, i-a fost recunoscută prin premii și distincții: premii la Concursul internațional al Festivalului Mondial al Tineretului (București -1953, Moscova -1957, Viena -1959), Premiul Criticii Muzicale Germane (Germania, 1971), „Îl Sagitario d'Oro” (Italia, 1976), Diplomă
Constantin Marin (dirijor) () [Corola-website/Science/305579_a_306908]
-
Tineretului (București -1953, Moscova -1957, Viena -1959), Premiul Criticii Muzicale Germane (Germania, 1971), „Îl Sagitario d'Oro” (Italia, 1976), Diplomă de onoare și Premiul „Grand Due Adolf” (Luxembourg, 1979), Premiul excepțional A.T.M. (1983) pentru tratatul „Artă construcției și interpretării corale” (1983), titlul de „Goodwill Ambasador UNESCO'” (1992), titlul „Omul Internațional al Anului” (1990, 1992, 1994), titlul de „Doctor Honoris Causa” al Academiei de Muzică „Gh. Dima” din Cluj-Napoca (1994), „Crucea Patriarhala a Sf. Sinod” din România (2000), Ordinul Național „Serviciul
Constantin Marin (dirijor) () [Corola-website/Science/305579_a_306908]
-
influență benefică, datorate și vecinătății Brașovului. "Trupele de actori erau constituite, de regulă, din tineri săteni și elevi, iar repertoriul era format din scenete și piese de teatru într-un act cu conținut moralizator. Spectacolele de teatru împreună cu recitări, bucăți corale și dansuri populare făceau parte din programele artistice prezentate cu ocazia sărbătorilor de iarnă și a încheierii anului școlar. Asemenea spectacole au avut loc în majoritatea satelor cu populație românească, din curbura interioară a Carpaților, în care existau biserici ortodoxe
Barcani, Covasna () [Corola-website/Science/300369_a_301698]
-
sa, Maria Aldea, a fost moașă. Ion a fost cel mai mic dintre cei trei copii din familie, ceilalți doi frați fiind Adrian (care era de la o altă mamă) și Petre. Câțiva ani, tatăl său a fost solist în Capela corală „Doina”, apoi, căsătorindu-se cu Maria Aldea, se întoarce acasă, în Leova, unde lucrează ca profesor de muzică și conduce corul Școlii moldovenești nr. 2 din localitate. De la tatăl său, Ion a moștenit dragostea față de muzica sacră, care l-a
Ion Aldea-Teodorovici () [Corola-website/Science/305865_a_307194]
-
gală și aniversare. A realizat la casa de discuri Electrecord două discuri omagiale. A semnat cronici și articole și a depus o activitate de îndrumare de aproape două decenii a corurilor de amatori din toată țara. A dirijat 1300 lucrări corale cu Filarmonica “George Enescu” între care:”Damnațiunea lui Faust” de Berlioz având la pupitrul orchestrei pe Constantin Silveștri ,Oratoriul “Anotimpurile “ de Haydn, Concert de muzică corala veche, Marea Missa în Și minor și Johannes Passion de Bach, Concert Handel,
Dumitru D. Botez () [Corola-website/Science/323409_a_324738]
-
decenii. În corul acestei biserici cu o acustică perfectă au cântat mari voci ale muzicii românești, precum Nicolae Herlea, Nicolae Secăreanu și David Ohanesian, dirijorul Adrian Fanea, basul Hariton Dimulescu, Constantin Dumbravă, dirijoarea Otilia Monea și altista Stela Hauler. Traditia corală este continuata în prezent de Pr Mircea Gorețchi și tenorul Nicolae Stoenescu.
Biserica Oțetari () [Corola-website/Science/317058_a_318387]
-
James Roy Horner (n. 14 august 1953 - d. 22 iunie 2015) a fost un compozitor american, orchestrator și dirijor de muzică de film. Este cunoscut pentru integrarea elementelor corale și electronice în multe dintre coloanele sale sonore, precum și pentru utilizarea frecventă a elementelor muzicii celtice. Într-o carieră de peste trei decenii, Horner a compus unele dintre cele mai cunoscute coloane sonore de la Hollywood. Probabil cea mai cunoscută dintre acestea
James Horner () [Corola-website/Science/304147_a_305476]
-
de compoziție cu György Ligeti, Karlheinz Stockhausen și Iannis Xenakis. Tot din același an își începe colaborarea cu Societatea Română de Radiodifuziune. <br> Creația sa muzicală cuprinde o arie largă de genuri (muzică simfonică, de teatru, de operă, instrumentală, vocală, corală), dar din anii 1960 se focalizează cu precădere asupra muzicii de cameră. Cu toate acestea, lucrările pentru ansambluri restrânse se construiesc deopotrivă pe spații muzicale ample, cu sufluri melodice lungi, ca expresie a lirismului caracteristic pieselor lui. Sursele melodicii se
Doru Popovici () [Corola-website/Science/314699_a_316028]