59,281 matches
-
ori spre rău, a ființei umane este la fel de nelimitată precum ființa incomprehensibilă a lui Dumnezeu. Virtutea și cunoașterea umană vor fi întotdeauna, în toate circumstanțele, inferioare lui Dumnezeu, dar în iubire, în dorință, umanitatea are acel ceva care răspunde și corespunde Infinității divine. Ceea ce transformă ființele umane în monștri ai lăcomiei și ai ambiției, atunci când este orientată spre bunătățile finite - anume, dorința lor insațiabilă pentru mai mult din binele pe care îl caută - devine, atunci când este concentrat pe adevăr, pe Binele
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
strategia pedagogică a Proverbelor face orice altceva decât să încerce să stingă dorința. În debutul operei In Canticum canticorum, Sfântul Grigorie reia împărțirea origenistă a celor trei cărți biblice ale înțeleptului Solomon, potrivit celor trei vârste ale vieții spirituale. Proverbele corespund copilăriei, Ecclesiastul tinereții, iar Cântarea Cântărilor maturității<footnote P. G. XLIV, col. 768A. footnote>. Prima etapă constă în arătarea bunurilor spirituale pentru a stârni dorința, a doua pentru a înțelege vanitatea lumii și pentru ca inima să fie purificată de orice
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
Dumnezeu, din moment ce nu poate fi identificată o limită a binelui”<footnote De vita Moysis, II, P. G. XLIV, col. 404CD. footnote>. Sufletul care este introdus în sanctuarul Cântării Cântărilor, are ca scop unirea (ανάκρασις) acestuia cu Dumnezeu. Acestei etape îi corespunde „cea mai puternică dintre plăcerile ce se mișcă în om (adică pasiunea dragostei) pentru descrierea în chip de ghicitură a dogmelor: ca prin aceasta să învățăm că sufletul care privește spre strălucirea negrăită a frumuseții dumnezeiești trebuie să aibă atâta
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
cheltui ultima tinerețe scriindu-i Andreei Marin Janush: scrisori de dragoste mai lungi decît picioarele ei Janush: în care nu spun absolut nimic despre mine Janush: Am 30 de ani Janush: și tot ce știu eu despre viață Janush: nu corespunde cu ce știe lumea Janush: Ce înțeleg eu e unic Janush: Ce îmi doresc e unic și irepetabil Janush: Azi o femeie cu picioare excesiv de lungi Janush: ieri o călătorie în junglă. Janush: Un porche albastru care să nu polueze
Poezie by Marius Ianuș () [Corola-journal/Journalistic/10019_a_11344]
-
viitor caracterele Misei ca gen purtător al concepției teocentrice asupra Omului, Aranovski emite o ipoteză asupra unui gen corespunzător ca imagine și funcții, însă într-un context diferit, al concepției antropocentrice ca și dominantă culturală: „Un asemenea gen trebuia să corespundă unui șir de condiții: 1) să dețină posibilități potențiale de a crea o «nouă sobornicitate», altfel spus să fie capabil ca, în virtutea condițiilor lui de interpretare, să se adreseze unui auditor numeros; 2) de aici decurge și condiția ca acest
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
dețină o formă canonizată pentru a putea determina un anumit orizont al așteptării din partea auditorului; 4) canonizarea formei trebuie, de fapt, să reprezinte expresia formală a funcțiilor semantice atribuite fiecăreia din părțile formei; 5) funcțiile semantice ale părților trebuie să corespundă [să conțină și să exprime - n.o.G.] unei anumite concepții asupra Omului.” (Mihail Aranovski, Căutările simfonice, Leningrad, Editura Sovetskii Kompozitor, 1979, p. 16.) footnote>. Dialogismul tematic al unei concepții simfonice se manifestă în cel puțin două momente-cheie, care asigură
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
drept stil în epoca clasicismului suportă o mutație considerabilă de la identificarea stilului individual cu stilul de epocă la stilul individual drept constituentă a epocii și ca un potențial „receptacul” al mai multor tipologii stilistice concatenate. Spre exemplu, ceea ce la Beethoven corespunde câte unei „vârste” în limitele unui singur program estetic unitar - idealul clasicismului -, la Stravinski suportă o mutație atât de puternică, încât acestor imagini ale fiecărei „vârste” stilistice beethoveniene ca etapă constitutivă a creației, le corespunde la Stravinski câte un program
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
Spre exemplu, ceea ce la Beethoven corespunde câte unei „vârste” în limitele unui singur program estetic unitar - idealul clasicismului -, la Stravinski suportă o mutație atât de puternică, încât acestor imagini ale fiecărei „vârste” stilistice beethoveniene ca etapă constitutivă a creației, le corespunde la Stravinski câte un program estetic-stilistic, fiecare cu un propriu set de idealuri. Cu alte cuvinte, dacă în cazul lui Bach durata și, implicit (pentru perioada Barocului), durabilitatea stilului corespundea cu durata vieții compozitorului (adică un stil pe viață), în
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
fiecărei „vârste” stilistice beethoveniene ca etapă constitutivă a creației, le corespunde la Stravinski câte un program estetic-stilistic, fiecare cu un propriu set de idealuri. Cu alte cuvinte, dacă în cazul lui Bach durata și, implicit (pentru perioada Barocului), durabilitatea stilului corespundea cu durata vieții compozitorului (adică un stil pe viață), în situația lui Schönberg și Stravinski, iar numele lor reprezintă corelativul existenței lor fizice, devine posibilă articularea mai multor concepții stilistice concatenate și eterogene ca și conținut. De abia la acest
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
în absența funcțiilor de închidere sau deschidere a ciclului stilistic de care aparțin. Compozitori ca Felix Mendelssohn-Bartholdy (1809-1847), Robert Schumann (1810-1856) sau Frédéric Chopin (1810-1849) sunt reprezentativi pentru forma istorică de stil intermediar, situație care în cazul Romantismului muzical chiar corespunde etapei a doua, de mijloc, a acestui ciclu stilistic. Însă concomitent cu aceste funcții „arhetipale” ale articulării fenomenului stilistic (intrare-staționare-ieșire), la un nivel superior al constituirii acestuia, funcționează un alt ansamblu de legități al căror specific este determinat de înrâurirea
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
o sumă de caractere „comportamentale” ale stilului, inaccesibile în limitele unui alt tip de descriere. Întrebarea logică ar fi: ce se comprimă? Luând drept unitate-standard raportul între durata vieții unui compozitor și un singur stil ca tipologie care i-ar corespunde într-o viziune tradițională, observăm că, pe parcursul deplasării progresive de la o perioadă istorică la alta, numărul tipologiilor stilistice abordate pe parcursul unei singure vieți (indiferent de durata acesteia) crește într-un mov vizibil. Astfel, progresia cronologică semnifică și creșterea numărului de
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
fantasmele lor sînt islamice, dar forma de relief din care se desprind ele e curat platonică. La toți întîlnim aceeași dihotomie fundamentală: sensibil-inteligibil, ca o fundație statornică pe care se înalță apoi o viziune musulmană potrivit căreia lumea de aici, corespunzînd palierului sensibil, este separată de lumea divină de dincolo, căreia îi corespunde, în chip previzibil, palierul inteligibil al universului. Acesta e inteligibil întrucît nu poate fi perceput și cunoscut prin simțurile noastre, ci doar înțeles pe seama unei cunoașteri aparte. Așadar
Prima poruncă a lui Allah by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10017_a_11342]
-
ele e curat platonică. La toți întîlnim aceeași dihotomie fundamentală: sensibil-inteligibil, ca o fundație statornică pe care se înalță apoi o viziune musulmană potrivit căreia lumea de aici, corespunzînd palierului sensibil, este separată de lumea divină de dincolo, căreia îi corespunde, în chip previzibil, palierul inteligibil al universului. Acesta e inteligibil întrucît nu poate fi perceput și cunoscut prin simțurile noastre, ci doar înțeles pe seama unei cunoașteri aparte. Așadar, sensibil e tot ce poate fi ,accesat" prin simțuri, iar inteligibil tot
Prima poruncă a lui Allah by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10017_a_11342]
-
copiii români vor cânta românește și vor simți românește cântând” - antologia de Cântece românești pentru școala primară - cuprinzând melodii ce „vor hrăni sufletele și le vor înălța inimile” copiilor, „îi vor dispune și le vor da impulsuri noi și puternice, corespunzând înțelegerii lor”. Există în scrisul lui George Breazul materiale ce ilustrează caracterul interdisciplinar al unor abordări exemplare. E vorba despre amplelele studii referitoare la istoria învățământului muzical în Principatele Române, care privesc deopotrivă istoria învățământului, a educației, dar și a
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
fi considerate nici măcar la un autor a cărui gîndire este în așa măsură invadată de erudiție cum este cea a lui Vianu ca rezultat al unor influențe. Dimpotrivă, cel puțin într-o anumită măsură, el selectează din surse cea ce corespunde intuițiilor sale originare. O asemenea intuiție este la Vianu ideea individualității ca ceva ireductibil." (p. 21). Dacă e să redau, în însușirile ei principale, esența acestei intuiții, ea s-ar mărgini la clasica neputință de a surprinde individualul prin concepte
Aporiile rațiunii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10104_a_11429]
-
Postmodernism, Austin, University of Texas Press, 1997; S. SIM (s. la dir. de), The Routledge Critical Dictionary of Postmodern Thought, New York, Routledge, 1998. footnote>. În acest sens, este vorba despre o "specie" particulară a practicilor muzicale contemporane care răspund și corespund acelui set de însușiri și valori pe care le determină, așa cum a rostit-o în studiul său Lyotard, focalizându-se pe mutația în domeniul cunoașterii suportată de către societățile postindustriale<footnote Jean-François Lyotard, The Postmodern Condition: A Report on Knowledge (Theory
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
nu rămâne decât să începem căutările, procedând prin excludere și urmărind o potrivire cât mai mare, daca nu și perfectă, între aceste 14 calități, cu funcția evidență de criterii "identitare", și una sau mai multe lucrări muzicale care le-ar corespunde. Într-un prim moment putem afirmă că postmodernă este muzică recentă, cu care coabitam în același moment de actualitate, atâta timp cât trăim în interiorul acelui segment istoric-temporal care se identifică drept postmodernitate. Nimic mai simplu. Într-un al doilea moment, însă, ar
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
artistice, o concepție radical diferită de conținutul și, în egală măsură, de consistentă celor două tradiții anterioare „conviețuitoare”. Concluzia este evidentă și se rezumă la ideea că (a) nu toate tipurile de practici muzicale existente în perioada postmodernă răspund și corespund ideologiei și esteticii postmoderne (compozitori „neconvertibili” și până la urmă „neconvertiți” la postmodernism că Olivier Messiaen, Pierre Boulez, John Cage, Dimitri Șostakovici, Benjamin Britten sau Morton Feldman) în aceeași măsură în care (b) nici compozitorii considerați a fi postmoderni nu pot
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
de una dublă (modern-postmodern, cu o diferențiere ulterioară în interiorul postmodernismului muzical), cât despre o diferențiere triplă în interiorul aceleiași perioade (postmoderne), iar ambele liste nu pot fi considerate drept totalizante și pe deplin relevante, de vreme ce criteriile pe care acestea le conțin corespund unui sau altui compozitor doar într-un mod selectiv și se prezintă a fi mai degrabă „mozaicate” decât „monolitice”. Este o cu totul altă situație față de aceea a clasicismului vienez sau al romantismului austro-german, perioade istorice definibile printr-o omogenitate
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
de artă american Arthur Coleman Danto<footnote Arthur Coleman Danto, "Après la fin de l'art", Éd. du Seuil, 1996. footnote>. Astfel, cumulul critic de tipologii stilistice determina, în același timp, inaplicabilitatea definițiilor liniare, precum și elaborarea unor definiții care ar corespunde contextului în care (1) pluralismul stilistic și nu hegemonia unui stil privilegiat reprezintă constantă și, implicit, dominantă culturală a momentului de actualitate. Concomitent, fiecare stil acumulează în evoluția lui o istorie particulară specifică, imposibil de definit prin reducționismul schematic al
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
pentru un ansamblu orchestral fix postmodern, orchestră simfonica. Wagner, din contră, mizează pe viitorul istoriei și evită, deci, formațiile fixe postmoderne (nu are nevoie de simfonii, nu, Domnule!), preferându-le o orchestră flexibilă de operă cu o geometrie variabilă care corespunde necesităților sale interioare. "<footnote "Depuis l'époque de Wagner, tout leș compositeurs modernistes que leș compositerus postmodernistes misent sue le «temps historique», car l'histoire et la conscience historique servent leș deux catégories d'artistes. En réalité, l'enjeu, c
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
intervalul 1-30 ale lunii drept perioadă de abonament, în factura din septembrie va apărea notificat intervalul 26 august - 25 septembrie. În ceea ce privește perioada de consum (segmentul calendaristic în care au fost efectuate convorbirile a căror contravaloare este de achitat), ea va corespunde intervalului 26 iulie - 25 august. După cum preciza doamna ing. Diana Ciobănescu din cadrul Serviciului Marketing al Direcției de Telecomunicații Timiș, termenul limită de plată a facturii telefonice rămâne același, respectiv data de 20 ale lunii. Precizăm că perioadele menționate sunt valabile
Agenda2003-34-03-7 () [Corola-journal/Journalistic/281364_a_282693]
-
să îl înlocuiască) și să emită factura finală pentru acel contract. Este de preferat ca o dată cu rezilierea contractului de furnizare să se prezinte și noul locatar pentru întocmirea noului contract, evidențiindu-se astfel data de la care consumul de energie electrică corespunde unui alt proprietar. Pentru încheierea contractului, consumatorii casnici vor prezenta următoarele documente: l act de identitate l copie după actul de spațiu sau de închiriere a locuinței l numerar pentru achitarea taxelor. Titularul contractului trebuie să fie întotdeauna ocupantul locuinței
Agenda2003-36-03-10 () [Corola-journal/Journalistic/281424_a_282753]
-
au adăugat în a doua parte a veacului al XIX-lea și școala și internatul Institutului „Emericanum“ s-a aflat în Cetate, pe latura stângă a P-ței Sf. Gheorghe. La începutul secolului al XX-lea, vechea clădire nu a mai corespuns cerințelor moderne și nu permitea punerea în practică a planului urbanistic general, elaborat de Ybl Lajos și Kovács Sebestény József, care prevedea, printre altele, trasarea unui bulevard între cartierele Fabric și Mehala-Ronaț. Astfel că s-a decis demolarea tuturor clădirilor
Agenda2003-24-03-a () [Corola-journal/Journalistic/281131_a_282460]
-
În cadrul conferinței de presă din această săptămână, dna dr. Viorica Dumitru, șefa Inspecției Sanitare de Stat-D. S.P. Timiș, a prezentat concluziile controalelor efectuate la 20 de ștranduri (din 40 existente) în Timișoara și județ. Astfel, 50% din ștrandurile controlate nu corespund normelor igienico-sanitare de funcționare, înregistrându-se deficiențe în ceea ce privește calitatea apei. Analizele de laborator au demonstrat, în unele cazuri, că apa are o încărcătură microbiană mai mare decât permite STAS-ul în domeniu, deoarece clorinarea se face la întâmplare; cei mai mulți patroni
Agenda2003-25-03-8 () [Corola-journal/Journalistic/281141_a_282470]