657 matches
-
și Încă există „profesori” care predau la un număr cuprins Între 6 și 12 alte „universități”! (Numai Universitatea din Iași are clauza de atașament!) Alteori „Împărțind” resursele limitate existente, prin aranjamente dubioase, cam pe modelul căpușării industriilor de stat de către corifei ai actualei drepte economice din industriile naționale. Universitățile private sunt expresia unor fenomene economice tipic postcomuniste, de privatizare a averii naționale În favoarea unui grup restrâns de foști nomenclaturiști cu acces politic la mecanismele de distribuire a resurselor de stat. Nu
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
a debutat în 1979, cu volumul Ninsoarea electrică - mai mulți autori debutează cu volume personale. Alții vor debuta editorial abia după 1989, fiind socotiți „optzeciști cu debut întârziat”, diferiți de nouăzeciști. Pe de altă parte, există și opinia - susținută de corifei ai nucleului dur al o., între care Mircea Cărtărescu - că o. a strălucit cu adevărat în intervalul 1980-1985, tot ce a urmat fiind mai degrabă raliere la o modă, imitație întârziată și în cele din urmă conformistă, epuizare rapidă și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288562_a_289891]
-
istoria va decide care dintre valorile postmoderniste vor rămâne vii în era transmodernă. X. OFENSIVA TRANSMODERNISMULUI 1. Sfârșitul postmodernismului. În 1991, în Germania, cu ocazia Seminarului de la Stuttgart, Ion Bogdan Lefter a avut șansa ca să-i întâlnească pe câțiva dintre corifeii postmodernismului: americanul arab de origine egipteană Ihab Hassan, scriitorul britanic Malcolm Bradbury, americanii John Barth, Raymond Federman și William H. Gass. Organizatorea germană a seminarului, Heide Zigler, a optat pentru titlul Sfârșitul postmodernismului, având, probabil, consimțământul principalilor participanți, mai puțin
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
sentimentul unei disoluții a istoriei (precum deconstructiviștii americani). Dimpotrivă,, "Pentru mine, în schimb, istoria modelează literatura", știindu-se, totodată, că trăim în "perioada de la sfârșitul postmodernismului", când nu mai putem comite eroarea de a ne sustrage istoriei 221. Credința acestor corifei ai vechiului postmodernism e că fenomenul s-a stins odată cu războiul rece, cu marile schimbări din Europa postcomunistă, iar dacă luăm în considerare data de 11 septembrie 2001, putem decide că deja a început altă treaptă a istoriei. Ihab Hassan
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
Alexandru Mușina, din care, probabil, face parte și autorul. Evident, exemplele ar putea continua, cu alte grupuri "elitare". Paramodernismul românesc pare a fi o soluție la depășirea postmodernismului al cărui deces tocmai l-am constatat și pe care nici foștii corifei optzeciști nu-l mai pot neglija. Cu atât mai mult grupul Liiceanu este "paramodernist", cu cât cunoscutul filosof și editor refuză a se socoti postmodernist, deși un Ion Bogdan Lefter și alții îi revendică pe "păltinișeni" ca imediați înaintași ai
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
adevăratul sens al cuvântului. În Antichitate, dansul Își găsește lăcașul sub forma dansurile religioase (ritului), prin obiceiul Întâlnit la mai multe popoare, care Însoțeau procesiunile de acest gen. La egipteni, dansul religios a existat și Înainte, fiind inventat de preoți (corifei) și era Închinat lui Osiris (zeul Soarelui), sub denumirea de dans astronomic. Oficianții care erau amplasați În jurul altarului, (altarul semnifica „soarele”) simbolizau semnele zodiacului și cele șapte planete și constelații, care se roteau În jurul soarelui. Ceremoniile În Egipt se făceau
Expresie corporală, dans şi euritmie by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/92301_a_91694]
-
Nevoia de a dansa este În ultimă instanță o nevoie de ritm caracteristică omului normal și sănătos. În Italia, odată cu răspândirea creștinismului, dansul intră În ceremonia de cult, În cadrul procesiunilor religioase, care erau adevărate balete ambulatorii: corul dansa, preoții erau corifeii. Aici dansul nu avea o linie caracteristică, ci era Împrumutată de la diverse popoare. Recitările ritmice ale psalmilor corespundeau acțiunii dramatice ale dansului, care prin analogie ne amintește de tragedia antică. În Evul Mediu, ca revers al constrângerilor anterioare ale dansului
Expresie corporală, dans şi euritmie by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/92301_a_91694]
-
al științelor tehnico-economice sau inginerești, s-a ilustrat și ca autentic om al cetății, fiind mereu atent "încotro suflă vântul veacului", în inspirata expresie a unui contemporan și, în același timp, preocupat în măsură comparabilă cu dăruirea și energia specifice corifeilor generației pașoptiste să reducă decalajul valoric, perfect conștientizat, între civilizația occidentală și lumea de care s-a legat până la identificare în noua sa patrie; o lume românească mult prea îndelung obișnuită cu formele de manifestare, de trăire și de expresie
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
regenerativ, deșteptarea, amploarea și generalizarea conștiinței naționale pretutindeni în spațiul românesc, alături de ispita sau mirajul occidentului constituie tot atâtea semne ale resurecției colective, declanșate de boierii luminați, de clericii și cărturarii sfârșitului de veac anterior și continuată, fără sincope, de corifeii generației pașoptiste. Iar direcția națională, majoră, a aceluiași efort s-a impus în cadrul unui sistem de idei politice bine conturat încă din ultimul pătrar al veacului Luminilor. Eforturile boierimii pământene pe linia întăririi instituției domniei, a instaurării unui regim de
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
fi nevoie de trei tipuri de spitale „pentru bolnavii morali, pentru bolnavii psihici și pentru jertfele politicii voastre economice și sociale”. Ceea ce În lumea medicală a acelor vremuri se Încerca a se impune ca și cauzalitate În determinismul bolilor (prin corifeii cercetării științifice medicale; Iacob Felix, Victor Babeș, Nicolae Paulescu, Gheorghe Marinescu etc.) Eminescu demonstrează cu argumente de netăgăduit prin cauzalitatea fenomenelor sociale, comparându-le În evoluția istorică și prezentând remedii, nu fără ironie atunci când se referă la posibilitățile medicinii timpului
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
de deznaționalizare (Basarabia, Bucovina, Transilvania) la care se adăuga migrația a sute de mii de evrei din imperiul rus și imperiul austro-ungar de-a lungul a aproape o sută de ani cu consecințe dramatice asupra echilibrului demografic, aspecte pe care corifeii culturii noastre; Mihail Kogălniceanu, Vasile Alecsandri, Costache Negri, Vasile Conta etc., le semnalau cu vehemența disperării În ideea de a trezi oamenii politici la realitate. Cu acuratețea omului de știință Emil Vasiliu trece la dezvăluirea cauzelor, pentru că numai așa - spune
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
susține în fond altceva, iar T. citează formulări din care se degajă limpede ideea că, de pildă, eticul este un implicat definitoriu al esteticului. Firește însă că Lukács va dezvolta mult mai amplu ideea conexiunii artei cu celelalte valori. Ceea ce corifeul intuiționismului nu putea accepta în nici un caz și ceea ce opune obiectiv estetica sa aceleia a gânditorului marxist e conceptul de mimesis, fundamental în sistemul lui Lukács. După opinia lui T., acest concept ar fi, în ultimă instanță, sinonim cu cel
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290157_a_291486]
-
-poema eroicomică În 12 cânturi“ ? Poemul este publicat pentru prima dată În „Buciumul român“ și este, de altfel, singura epopee realizată În literatura română. Într-o scrisoare din 1812, adresată lui Petru Maior de către Ion Budai-Deleanu, reiese că cei doi corifei ai ”Școlii Ardelene” aparțineau etniei rrome? - În anul 1834, Ioan Câmpineanu este primul boier din Moldova care-și eliberează robii rromi pe care-i moștenise de la părinții săi. După acelașii model, poetul Vasile Alecsandri slobozește din robie toți rromii moșteniți
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
capitalismului, articol în care poeta era considerată, prin suprarealismul, ermetismul, ludicul versurilor sale, o demnă reprezentantă a ideologiei nonproletare, ca și antipatia fermă manifestată de Leonte Răutu. Deși se străduiește, după propriile mărturisiri, să scrie tot atât de prost precum alți confrați, corifei ai proletcultismului în acel moment, contribuțiile ei nu sunt nici atât de mediatizate, nici atât de lăudate pe cât și-ar dori. Și nici răsplata nu e pe măsură. După o perioadă de tăcere de aproape doi ani, revine la poezie în condițiile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286136_a_287465]
-
bazat pe analize științifice elaborate de profesioniști ai statului, și-a fixat ca obiectiv, spre exemplu, să răspundă la întrebarea: cum să fie organizată clasa astfel încât ceea ce vor învăța elevii să se potrivească cu viața lor productivă din societate? Celălalt corifeu al sociologiei clasice, Max Weber (1864-1920), fără să fie preocupat în mod special de problematica școlii, a abordat-o în contextul discuției asupra birocratizării și, mai ales, în cadrul analizei stratificării sociale. El a observat că instrucția de factură liberală, universitară
[Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
lor, motivațiile prozaice nu pot fi ignorate în analiza universităților de stat. Cei implicați în creșterea acestora au obținut mai multe categorii de beneficii: - capital simbolic, în terminologia lui Bourdieu, generat de calitatea lor de antreprenori instituționali, de „ctitori” sau „corifei”, pe de o parte, și de prestigiul asociat direct calității de manager în sectorul academic, pe de altă parte; - capital social, prin posibilitățile pe care le oferă elitelor locale universitățile, prin posibilitatea aproprierii unor acreditări, deci a unor capitaluri simbolice
[Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
să legitimeze o anumită construcție a diferitelor instituții ale statelor moderne. Printre instituțiile cele mai „blagoslovite” cu funcții s-a numărat școala. Se poate spune că istoria reformelor educaționale în fiecare dintre societățile moderne este epopeea definirii funcțiilor școlii. De la corifeii școlii românești până la Ceaușescu și la reforma de astăzi, fiecare vârstă a școlii românești, de pildă, a fost marcată de o reprezentare specifică a funcțiilor sale. Una dintre sursele cele mai pregnante ale legitimității organizării școlilor pe temeiul unei clasificări
[Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
utopiei meritocratice. Este discutabilă, de pildă, presupoziția că selecția ocupațională pe baza calificărilor aduce un spor de competență și o creștere a productivității. Creșterea importanței diplomelor pentru ocuparea pozițiilor din sistemul diviziunii sociale a muncii capătă la Collins (1971, 1979), corifeu al teoriei acreditărilor, o interpretare alternativă. Diplomele pot fi folosite pentru identificarea persoanelor care au un anumit stil de viață sau o anumită orientare socială, aspect ce poate fi considerat la fel de important de către cei care realizează selecția ca și competența
[Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
tată" și "mamă": patronul. Ajunge să-i semene, mai mult sau mai puțin. Ar fi un seducător și pasionant subiect de (psihan)analiză a asemănărilor/diferențelor de mentalitate (gândire, limbaj, afectivitate, comportament) dintre fotbaliști și managerii cluburilor, dintre fotbaliști și corifeii fotbalului românesc. Un singur exemplu de "virtute" frecvent întâlnită: duplicitatea. Mitică Dragomir declara apăsat că avem "un campionat al dracului de curat". Am văzut cu toții cât este de curat: Becali arestat și cercetat, la fel arbitrii și managerii de cluburi
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
Sau: Ruginește iarba,/ Frunzele cobor./ Numele lui Lenin/ E nemuritor.// Iese grâul verde/ Colo în câmpii,/ Numele lui Lenin/ Este veșnic viu.// Arde viu steluța/ De la pieptul meu;/ Numele lui Lenin/ Va trăi mereu. „Versurile” reproduse mai sus aparțin unui corifeu al leninianei vesele, azi poet martir și tribun anticomunist în Basarabia și, în același timp, membru-simpatizant al partidului lui Ilie Verdeț, o lacrimă (cum îi place să se numească)... ambulantă pe ruta Chișinău-București. „Creații” de acest fel s-au produs
[Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
interesate de compromiterea valorilor naționale. Aici se deschide tot infernul și este etalată fără jenă mentalitatea generației mai vârstnice. Tinerii sunt declarați nepatrioți pentru că scriu o poezie fără suflet și fără rimă. Postmodernismul și optzecismul sunt termeni folosiți, în limbajul corifeilor vexați, cu un aer de batjocură, denunțați ca niște viruși extrem de periculoși de care trebuie ferit cititorul basarabean. Tentativa de sincronizare a scriitorilor tineri cu confrații de generație din România este considerată o confrerie a mediocrităților, un complot al demolatorilor-dilematori
[Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
atacînd marile probleme ale artei și literaturii, supunînd unei aspre judecăți realizările trecutului, exaltînd spiritul novator și experiențele ce-l ilustrează - participînd cu o totală dăruire la campaniile avangardei pentru afirmarea unei noi sensibilități. Devine, Într-un cuvînt, unul dintre corifeii avangardei. Încît, dacă din „dosarul” mișcării nu s-ar fi păstrat decît scrierile sale, am putea totuși reconstitui, În ceea ce are ea mai definitoriu, acea „stare de spirit” pe care militanții avangardiști preferau s-o substituie conceptului de „școală” literară
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
cu pasiune. Solstițial, ultimele eseuri au venit parcă să confirme rectitudinea și consistența unui traseu orientat religios. Pentru Michel Henry, o apariție durabilă trebuie să aibă, din perspectiva fenomenologică ultimă, calitatea unui răsărit. Clasat de D. Janicaud printre cei patru corifei ai „turnurii teologice a fenomenologiei franceze” (M. Henry, E. Levinas, J.-L. Marion, P. Ricœur), gânditorul din Montpellier ocupă înainte de toate un solid loc în arena filozofiei continentale. Încă de timpuriu, M. Henry nu a rămas neremarcat de exponenți de
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
nu și mercenar al clericalismului retrograd. E ortodox, dar locuit de un elan ecumenic deloc sentimental. E patriot, fără să delireze etnocentric. E învățat cu Părinții Bisericii, pe care-i frecventează la sursă, dar îi citește la fel de atent și pe corifeii postmodernității filozofice.” Teodor Baconsky, Dilema Veche * „...puternic, ascuțit și - e de sperat - cu bătaie lungă în uriașa masă inerțială a mentalităților, atitudinilor și instituțiilor noastre...” Dan C. Mihăilescu, Ziarul financiar * „Prâslea teologilor români propune o cultură a ideilor, hrănită din
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
Genova. Odată cu timpurile moderne, prin ricoșeu politic și cultural, urmându-se modelul occidental, inovațiile aveau, totuși, să pătrundă și pe teritoriul nostru. Ar fi greșit să credem că a fost doar timpul unor moftangii și bonjuriști, ci și al unor corifei care au eliberat la ceasul potrivit spațiul românesc din strânsoarea izolării. Trase de bividii, calești încărcate de geamantane pline de cărți și vise purtau spre drumul Parisului fii de boieri (Vasile Alecsandri, Ion C. Brătianu, C. A Rosetti, Dumitru C.
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]