280 matches
-
acțiuni etc. Treptat copilul începe să asocieze semnele și să le utilizeze atunci când îi va fi foame, sete sau când va dori să se joace. În continuare copilul surd, învață să comunice închegat prin gesturi, semnele folosite incorect vor fi corijate treptat, aproximativ la fel ca și în cazul corectării articulației și îmbogățirii comunicării oral-verbale de auzitorii de vârsta mică. Este de subliniat faptul că cea mai mare parte a copiilor surzi se nasc și trăiesc în familii de auzitori în
?nv??area limbajului ?i comunic?rii ?n condi?iile deficien?ei de auz by Bujdei Ileana [Corola-publishinghouse/Science/83954_a_85279]
-
vârsta, ci de însăși dispariția lor în activitatea cu stimulii. Acest fapt ne-a fost demonstrat chiar de experimentul 2. Dacă în primele faze subiecții percepeau eronat stimulul, spre sfârșitul experimentului, pe baza măririi timpului de expunere, iluzia s-a corijat. Percepția este un mecanism adaptativ al individului, corectarea iluziilor fiind expresia lui directă. Dacă omul ar persista în reflectarea eronată a obiectelor și fenomenelor din jurul său, ar întâmpina mari dificultăți de adaptare. Lucrul acesta a fost demonstrat de psihologul american
by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
à la Lyotard, ca “modernism În stare născîndă”, al excesului. A făcut și Deleuze greșeala pe care toți predecesorii lui o făcuseră: s-a autolegitimat printr-un solilocviu, un discurs În afara lumii a cărui percepție și practică voia să le corijeze. A vrut să desființeze subiectul pentru a-l Înlocui cu spirite animale și s-a Înnobilat astfel cu titlul de “cavaler al autonomiei”, conform sintagmei lui Rorty aplicată lui Foucault. Cred că există, În altă parte decît În literatură și
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
de învățământ, de presă, de politică, de administrație. "Ușoară sau nu, critica a fost și va rămâne o lucrare necesară în viața publică a unui popor. Înțelegerea răului este o parte a îndreptării", conchidea Maiorescu, convins că nimic nu se corijează de la sine și că solidaritatea celor buni, a celor care înțeleg corect situația și consimt la conlucrare, e condiția primordială a redresării. Binele nu poate ieși din neant, ci dintr-o idee clară, pusă la lucru cu seriozitate, servită de
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
un element logic acolo unde în viața de toate zilele domnește hazardul sau jocul de interese materiale. Frecvența căsătoriei dintre un (o) partener(ă) de joasă condiție socială și o fată (un fiu) de împărat are tocmai rolul de a corija, în plan estetic, o nedreptate care se-nfăptuiește în planul vieții reale. Dacă în satul real sau în comunitatea reală, căsătoria tinerilor este, de cele mai multe ori, rodul unui aranjament de familie, al măsurării zestrei sau al întâmplării, în "satul fabulos
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
ne prefacem că n-o observăm pentru a nu fi obligați s-o corectăm. Autoritatea părintească e o realitate și o responsabilitate ce trebuie exercitată deoarece copiii au nevoie de călăuze care să le vorbească, să-i sfătuiască, să-i corijeze cu iubire, ținând seama de faptul că modelăm persoane, nu obiecte. Să ajutăm copiii să-și îndrepte greșelile mai mult decât să se dezvinovățească, insistând pe o sinceritate maximă. Este necesar să le repetăm unele lucruri de mai multe ori
Arta de a fi părinte by Otilia Todică () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1407]
-
toate celelalte mijloace". „Este desigur mai ușor să ne enervăm decât să răbdăm, să amenințăm un copil decât să-l convingem". „Este mai comod pentru nerăbdarea și mândria noastră să-i pedepsim pe cei ce ni se împotrivesc în loc să-i corijăm prin a-i suporta cu tărie și bunătate". Sunt rare cazurile când ajută o pedeapsă neașteptată dată înainte de a fi căutat mai întâi alte mijloace. Părinții care nu iartă nimic copiilor, obișnuiesc să-și ierte totul lor înșiși. „Se recomandă
Arta de a fi părinte by Otilia Todică () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1407]
-
Părinții care nu iartă nimic copiilor, obișnuiesc să-și ierte totul lor înșiși. „Se recomandă ca acolo unde e suficientă atenționarea să nu fie folosit reproșul, iar unde reproșul este suficient, să nu se meargă mai departe". b. „Pentru a corija să se aștepte momentul potrivit". „Nu pedepsiți copilul chiar în clipa greșelii sale ... trebuie să-i lăsați timp pentru a reflecta, pentru a intra în el însuși"... să-și consume vina devenind conștient de greșeală, izvorând astfel în inima lui
Arta de a fi părinte by Otilia Todică () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1407]
-
sau "corecțiile administrate cu discernământ" în sânul familiei, practică pe care Comitetul o condamnă, constatând în principal: Fiind vorba de pedepse corporale, puține țări au legi clare în domeniu. Unele state-părți au încercat să facă distincția între faptul de a corija un copil și violența excesivă. În realitate, linia de demarcație între cele două este artificială. Este foarte ușor de trecut de la un stadiu la altul. Este, în același timp, o problemă de principiu. Dacă este interzis să bați un adult
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
lui N. Davidescu Caragiale cel din urmă ocupant fanariot, sau inaderența lui la spiritul românesc (Cuvîntul liber, august 1935) s-a acoperit de mult de ridicol prin aprecierile hilare și total părtinitoare ("măscărici literar"), fiind drastic și în spiritul adevărului corijat de Șerban Cioculescu (Detractorii lui Caragiale) și P. Constantinescu (Inaderența lui N. Davidescu la spiritul critic), însă asupra rezervelor lui M. Ralea așezate sub un titlu nepotrivit (Crima lui Caragiale, în volumul Valori, 1935) s-ar cuveni în continuare meditat
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
estetice față de anume experiențe care îi deranjau seninătatea imperturbabilă iar cantonarea lui D. Murărașu în revoltă pudibondă ("tipul revoltător de trivial al cetățeanului turmentat") ar putea fi îndatorată unor experiențe infantile traumatizante. Lovinescu are însă meritul de a-și fi corijat prima percepție, recunoscînd că în comedii "trăinicia, durata nu stă, așadar, în materie, ci în tratarea ei [...]. Caragiale a dat o expresie de artă unică, materialului vulgar și trecător" și reconfirmînd intuiția lui Ionescu Gion exprimată în ziarul Românul (1884
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
afectarea fenotipului), dăunătoare (determinând starea de boală sau moartea) sau favorabilă (determinând o mai bună adaptare) este urmată de procesul numit reversie sau mutație supresivă, adică apariția altei mutații cu scopul de a anula mutația respectivă sau de a-i corija efectul. Acest fapt demonstrează că evoluția și transformarea speciilor prin acumularea mutațiilor fie ele și favorabile este un nonsens biologic, întrucât structura genetică (informațională) a individului este practic nelimitată, bine codificată și cu posibilități de exprimare, conservare sau suprimare deosebit de
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
de care fizicienii și matematicienii uzează pentru a calcula efectele la nivelul materiei, confundând fecundația cu fecunditatea, folosind organele atavice și rudimentare pentru a susține transformismul, Voinov atrage chiar și reacția unui matematician (Periețeanu) care a simțit nevoia să-i corijeze elegant confuziile pe care le făcea în domeniul matematicii, știință exactă care nu admite speculațiile. În stilul său caracteristic, elegant și onest, în două articole de răspuns publicate în aceeași revistă, Paulescu reia argumentația și demonstrează punctual falsitatea afirmațiilor unui
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
și reține adevărul numai pentru sine. Eminescu și editorii săi 27 februarie: „Dacă v-aș putea descrie influența ce ai făcut mata cu scrisoarea din urmă asupra lui Mihai cred că ai rămânea pe deplin satisfăcută; și ai să-l corijezi și de defectul lui, după cum mi-ai dat și bani spre a-l vindeca. Acest om vă datorește viața și, prin însănătoșirea lui, pot zice și ceea ce a mai scris. D-lui Maiorescu nu i-a scris să-i tipărească
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
are universul său particular, În vreme ce În stare de veghe toți oamenii au un univers comun.” (Heraclit) Este universul comun al „rațiunii”, care impune un simț al realului și al datoriei, pe cînd prin călătoriile În lumea dorințelor din „vis” ne corijăm imaginar, sau ne completăm un „trecut” pe care l-am fi dorit altfel. * „Viața reală Își pierde de atîtea ori fericirea, Încît din cînd În cînd te simți Îndemnat s-o mai Împrospătezi cu lustrul ficțiunii.” (J.W. Goethe) Aceeași
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
În timp ce „bunul-simț” doar ceea ce se cuvine. * „Cea mai mare greșeală este să fii convins că ai săvîrșit vreuna.” (Thomas Carlyle) Trebuie să ne preocupe greșelile comise, Însă fără Îndoială, nu În ideea de a ne descuraja, ci de a ne corija În viitor modul de gîndire. * „Pentru fiecare lucru pe care l-ai ratat, ai cîștigat altceva și pentru fiecare lucru pe care Îl cîștigi, pierzi ceva.” (R.W. Emerson) Ai cîștigat un plus de experiență/pricepere În a nu mai
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
lui La Bruyère: „Două lucruri cu totul opuse ne predispun deopotrivă: obișnuința și noutatea”. * „Obișnuința ne ascunde adevăratul aspect al lucrurilor.” (M. Montaigne) Bineînțeles, este mai comod să ne păstrăm anumite convingeri, sau prejudecăți, decît să Încercăm să ni le corijăm prin recunoașterea valorii argumentelor altora, comparativ cu ale noastre. „Ce mult trebuie să Învățăm pentru a cunoaște foarte puțin.” (Ch. Montesquieu) Una din explicații ne-o oferă Cl. Bernard: „Cea mai mare piedică În fața eforturilor noastre de a Învăța e
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
dobîndi.” (Cl.A. Helvetius) Însă și E. Estaunié are dreptate atunci cînd spune: „Așteptarea unei bucurii valorează uneori mai mult decît Însăși bucuria”. „Despre cei de aproape e bine să te informezi de departe.” (Hortensia Papadat-Bengescu) Cu ochii altora putem corija subiectivismul părerilor noastre, generat de familiaritatea cu cei de aproape. * „GÎndurile unui om nu pot fi niciodată exprimate Întocmai de altul.” (J. Ruskin) Dacă ar fi altfel, n-am mai vorbi de „stil”: „Stilul nu este ceva adăugat gîndirii, ci
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
conflictele în familie, în școală? Cum abordăm si soluționăm noi conflictele? Probabil între aceste două întrebări se poate observa o relație directă. De aceea este important pentru mediatori să cunoască cum reacționează ei înșiși la conflict si să încerce să corijeze sau să evite acele momente care ar putea influența negativ medierea. Conflictele nesoluționate aduc multe emoții negative. De aceea este necesar ca orice conflict să fie rezolvat. O condiție este ca părțile să dorească acest lucru, iar alta este ca
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3136]
-
sunt aleși cartelat de breaslă, fiind produsul rețelelor de interese din cadrul sistemului), sau când vezi că statul uită constant să se constituie în parte civilă pentru recuperarea de la cei vinovați (miniștri, judecători) a daunelor produse de deciziile tribunalelor internaționale care corijează corupția sau indolența profesională a celor care au creat aceste prejudicii pe care trebuie să le achităm tot noi, cetățenii de rând, ce să mai spui? Faptul că breasla magistraților este singura structură profesională care are numai drepturi și nu
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
aproape identică cu art.2 lit.a din CVIM diferența fiind numai sub aspect gramatical, probabil sub influența criticilor profesorului André TUNC la Viena în 1980 pe care, fără a fi respinse, Secretariatul a omis să le ia în seamă corijând textul, în graba și euforia adoptării în după amiaza zilei de 10 aprilie 1980. Textul Convenției nu mai păcătuiește gramatical și logic ca cel al Convenției de la Viena; Convenția de la Haga din 1986 nu se aplică vânzărilor de mărfuri cumpărate
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
găsirea soluțiilor realiste și fiabile la problematica societății românești actuale. Din nefericire pentru noi, prea multe persoane aflate În funcții de decizie sunt convinse și azi că sociologia este o „pseudoștiință burgheză” și prea lipsită de interes științific să mai corijeze acest nefericit slogan stalinist care le-a fost „injectat” În timpul școlarizării. Acest aspect explică paradoxul: oameni fără o cultură socială sistematică fac reforma socială a structurilor societății românești! Reluarea/reinventarea/redefinirea sociologiei după 1989: „căderea” paradigmei marxiste sau adaptarea ei
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Prin analogie cu medicina, faptul că există bolnavi și boli nu le poate fi imputabil medicilor: ei pun un diagnostic calificat pe baza unor foarte laborioase analize și ne oferă o terapie convingându-ne că ne pot ajuta să ne corijăm unele disfuncții ale organismului nostru dacă le urmăm prescripțiile. Nici un medic nu are pretenția că știe cât vom mai trăi; el ne ajută să fim, Încă, persoane active și cu asta cota sa de profesionalitate este atinsă, misiunea sa fiind
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
dori, spune în sfârșit aceasta, să fie o pacientă model. Terapeutul notează distorsiunea cognitivă și readaptează terapia, precizându-i că nu există în acest tratament un nivel de performanță și nici riscul de a dezamăgi. El o ajută să-și corijeze interpretarea catastrofică în caz de eșec în legătură cu o sarcină oarecare. Ea se simte, astfel, mai liniștită și mai puțin anxioasă în legătură cu terapia. Această tendință perfecționistă constituie unul dintre factorii declanșatori ai tulburării de panică asupra cărora va trebui să se
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
ei rapidă (în 24 ore) indică un prognostic favorabil, în timp de persistența sa crește șansele de deces. Apariția unei reduceri tensionale (TA sistolică < 90 mmHg sau reducerea cu peste 40 mmHg în raport cu valoarea de bază), ce nu poate fi corijată prin 168 normalizare volemică și asociată cu semne de hipoperfuzie periferică, semnalează existența unei stări de șoc septic. b. Insuficiența renală este un excelent martor al insuficienței perfuziei tisulare și semnalează o stare de șoc septic, dacă luăm în considerare
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Dan Andronic () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1204]