4,179 matches
-
trâmbiță” din regat. Strigătele sale prelungi se pierd deasupra îmbulzelii de pe bulevardul Geniu și Prosperitate. Până și băcanii își șterg în grabă mâinile de șorțurile murdare și înhață câte un exemplar din Adevărul. Funcționarii înghit cu noduri ultima îmbucătură de corn și se caută de mărunțiș. E o larmă nemaipomenită, mai rău ca în ’916, în ziua mobilizării generale. Dreptunghiurile oficiosului guvernamental sunt agitate ca niște steaguri, cu miile de găuri făcute de plumbii ciudați ai lui Gutenberg. Capitala e cu
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
și pedalează pe corzile sensibile ale lui „te-am iubit“, „ochii tăi“, „inima mea“, „nu te pot uita“, cu variante mai realiste, ca „am fost un fraier când...“, medalioane cu inițiala ei, cor nete cu semințe de floarea-soarelui, coca-cola, pop corn, bilete la film. Iar dacă lista nu e completă, sună acum la optnouăoptnouă... și sugestiile tale vor fi preluate de operatorii noștri timp de 24 de ore. 24 de ore! Atât. După asta să nu te mai prind cu flori
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
va transforma În ruin?, ci se poate metamorfoza, prin vraj?, În codru: „ ??ci s???ții, iubite frate C? nu-s codru, ci cetate, Dar vr?jit eu sunt de mult Pan? când o s? ascult ??sunând din deal În deal, Cornul mândru triumfal Al craiului Decebal. Atunci trunchi-mi s-or desface ?i-n palate s-or preface..." („Mu?ațin ?i codrul"). Aceast? d?inuire e posibil? doar Într-un spa?iu În care cunoa?terea se deschide unei comunic? ri
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
Încât „par a fi stele topite" adev?rât? Arcadie În care seară r? sun? poezia doinelor În chip de sunet de bucium: „ Sară pe deal buciumul sun? cu jale Turmele-1 urc, stele le scap???-n cale...", („Sarape deal") sau de „corn de aur": „ Câte-odat?-n corn de aur ei r?sun?-n dep?rtare, Trezind sufletul p? durii, codrilor adânci cantare " {„Memento Mori") Înzestrat cu o autentic? „voca?ie edenic?", poetul deseneaz?, transfigurând magic orice dimensiune a realului, spa?îi arhaice
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
topite" adev?rât? Arcadie În care seară r? sun? poezia doinelor În chip de sunet de bucium: „ Sară pe deal buciumul sun? cu jale Turmele-1 urc, stele le scap???-n cale...", („Sarape deal") sau de „corn de aur": „ Câte-odat?-n corn de aur ei r?sun?-n dep?rtare, Trezind sufletul p? durii, codrilor adânci cantare " {„Memento Mori") Înzestrat cu o autentic? „voca?ie edenic?", poetul deseneaz?, transfigurând magic orice dimensiune a realului, spa?îi arhaice vibrând de rezonan?ele muzicale
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
cele mai simple mijloace", „o atmosfer? de labirint al iubirii" În care „farmecul vr?jit" al razelor lunii Insufle???te codrul, face ca ? opotul apelor ?? fie „mai limpede ?i mai Înalt" pe fundalul „undei tot mai sc?zute" a cântecului cornului („Iar cornul plin de jale / Sun? dulce, sun? greu"). Luna este ?i În acest caz că o divinitate care ocrote?te sufletul Îndr? gosti?ilor: „ Se tot duc, se duc mereu, Trec În umbr?, pier În vale, Iar? cornul plin
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
simple mijloace", „o atmosfer? de labirint al iubirii" În care „farmecul vr?jit" al razelor lunii Insufle???te codrul, face ca ? opotul apelor ?? fie „mai limpede ?i mai Înalt" pe fundalul „undei tot mai sc?zute" a cântecului cornului („Iar cornul plin de jale / Sun? dulce, sun? greu"). Luna este ?i În acest caz că o divinitate care ocrote?te sufletul Îndr? gosti?ilor: „ Se tot duc, se duc mereu, Trec În umbr?, pier În vale, Iar? cornul plin de jale
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
cântecului cornului („Iar cornul plin de jale / Sun? dulce, sun? greu"). Luna este ?i În acest caz că o divinitate care ocrote?te sufletul Îndr? gosti?ilor: „ Se tot duc, se duc mereu, Trec În umbr?, pier În vale, Iar? cornul plin de jale Sun? dulce, sun? greu. Blându-i sunet se Împarte Peste v?i Împr??tiet, Mai Incet, tot mai Incet, Mai departe... mai departe... ". Desenate de lumina lunii ocrotitoare („Luna-n urm???ine straj?"), aceste configura?îi lirice ale
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
departe... mai departe... ". Desenate de lumina lunii ocrotitoare („Luna-n urm???ine straj?"), aceste configura?îi lirice ale spa?iului poetic se deschid spre orizonturi nem?rginite, sugerate nu atât prin structuri vizuale, cât prin structuri auditive „blândul sunet al cornului" ce se „Împr??ție" În dep?rt?ri, „mai Incet, tot mai Incet / Mai departe... mai departe". În acest context poetic, „asemenea voci" devin mai curând „fantome de sunete" ce Înv?luie În ț?cere „secretele universului": „Ele ne arăt
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
poezia „Peste vârfuri" de exemplu, Eminescu „deseneaz? liniile esen?iale ale peisajului ?? u", dominat de aceea?i lun? magic? ce trece solemn???i trist? deasupra codrilor: „ Peste vârfuri trece lun?, Codru-?i bate frunză lin, Dintre ramuri de arin Melancolic cornul sun? ". Spa?iul exterior deschis orizonturilor nem? rginite devine lume interioar? proiectat? În abisul sufletului poetului. Este acesta universul ??u pentru c? doar Eminescu poate fi „unicul interpret ?i ecou al unei nostalgii cosmice" , doar sufletu-i „nemângâiat", „Îndulcind cu
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
proiectat? În abisul sufletului poetului. Este acesta universul ??u pentru c? doar Eminescu poate fi „unicul interpret ?i ecou al unei nostalgii cosmice" , doar sufletu-i „nemângâiat", „Îndulcind cu dor de moarte" poate aspiră la „evaziunea suprem?— melodia fermecat?" a cornului: „Mai departe, mai departe Mai Incet, tot mai Incet, Sufletu mi nemâng?iet Îndulcind cu dor de moarte. De ce taci, cănd fermecat? Inima-mi spre tine-ntorn ? Mai suna-vei, dulce corn Pentru mine vreodat??". Sunetul cornului În care plâng „neîncetatele
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
moarte" poate aspiră la „evaziunea suprem?— melodia fermecat?" a cornului: „Mai departe, mai departe Mai Incet, tot mai Incet, Sufletu mi nemâng?iet Îndulcind cu dor de moarte. De ce taci, cănd fermecat? Inima-mi spre tine-ntorn ? Mai suna-vei, dulce corn Pentru mine vreodat??". Sunetul cornului În care plâng „neîncetatele mor?i" -? irul nesfâr?it de Întrup?ri ale fiin? ei ?i lumina lunii ce deseneaz? „peste vârfuri" traiectoria eternei „treceri" a universului reveleaz? un alt orizont al cunoa?terii din
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
suprem?— melodia fermecat?" a cornului: „Mai departe, mai departe Mai Incet, tot mai Incet, Sufletu mi nemâng?iet Îndulcind cu dor de moarte. De ce taci, cănd fermecat? Inima-mi spre tine-ntorn ? Mai suna-vei, dulce corn Pentru mine vreodat??". Sunetul cornului În care plâng „neîncetatele mor?i" -? irul nesfâr?it de Întrup?ri ale fiin? ei ?i lumina lunii ce deseneaz? „peste vârfuri" traiectoria eternei „treceri" a universului reveleaz? un alt orizont al cunoa?terii din poezia eminescian?: „Mesajul s?u
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
plâng „neîncetatele mor?i" -? irul nesfâr?it de Întrup?ri ale fiin? ei ?i lumina lunii ce deseneaz? „peste vârfuri" traiectoria eternei „treceri" a universului reveleaz? un alt orizont al cunoa?terii din poezia eminescian?: „Mesajul s?u (al cântecului cornului), În care vibreaz? totu?i notă de voluptate care devine « dulce jale », este acela la care a consim?it supus? inima Isoldei ?i inima lui Tristan: ?i durerea iubirii poate deveni o form? de cunoa?tere că experien?? a timpului
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
de aceea a naturii umane". Aceea?i atmosfer? mitic?, de basm, este evocat? de poet ?i În poemul „Sarmis", când, Înv?luit? de lumina lunii ?i a stelelor-icoane, natura prime?te În mijlocul ei perechea de Îndr?gosti? i. La chemarea cornului, acelea?i animale mitice I?i fac apari?ia: „ Din codrii singurateci un corn p?rea c? sun? S?lbatecele turme la ??rmuri se adun? Din stuful de pe mla?tini, din valurile ierbii ?i din poteci de codru vin ciutele
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
poet ?i În poemul „Sarmis", când, Înv?luit? de lumina lunii ?i a stelelor-icoane, natura prime?te În mijlocul ei perechea de Îndr?gosti? i. La chemarea cornului, acelea?i animale mitice I?i fac apari?ia: „ Din codrii singurateci un corn p?rea c? sun? S?lbatecele turme la ??rmuri se adun? Din stuful de pe mla?tini, din valurile ierbii ?i din poteci de codru vin ciutele ?i cerbii, Iar caii albi ai m?rii ?i zimbrul zânei Dochii Întind spre
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
vei fi al meu. Și vei lupta în arenă ca să mă păstrezi așa cum sînt: frumoasă, elegantă și deșteaptă. TOREADORUL: Și cît o să dureze asta? EMMA (Îi pune degetul în piept): Pînă cînd un taur mai ager îți va băga un corn în mațe! Din acel moment obligațiile tale față de mine vor înceta. TOREADORUL: Pînă mor! EMMA: Nu te mai tîngui! Intri în case de oameni; îi omori cu spada și tot tu plîngi. TOREADORUL: Nu! Mîine vorbim! Să vină lumea! Să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
a întors singur.Victorios. A venit și lupul și istoria s-a repetat. A sosit leul,a deschis ușa și a întrebat: «Te mai supară cineva,finule?»”... Morala:Râsul,elanul,somnul și leul se pregătesc de vremuri grele... „Lună nouă,corn de aur Scump al nopților tezaur, Subsemnatul - proletar -N-am nimic în buzunar”. (G.Topârceanu) „Tot ce este cu adevărat intens ține de paradis și de infern,cu diferența că,pe primul,nu putem decît să-l întrevedem,în timp ce,pe al
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
care ne ținea pe amândoi de mână și plângea în întuneric, zăcând pe spate între noi. Dimineața i-am trezit cu muzică și mirosul cafelei. O sorbeau morocănoși, privind în gol, când mi am dat seama generos că ne trebuie cornuri de amor... — Cornuri, am răcnit. Croasanți și croasante le tre buie la îndrăgostiți dimineața... ...și, îmbrăcându-mă în grabă, am ieșit să le cumpăr. în stradă, mergând spre brutăria dominicală, m am oprit brusc în mijlocul trotuarului spălat din zori. Mirosul
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
pe amândoi de mână și plângea în întuneric, zăcând pe spate între noi. Dimineața i-am trezit cu muzică și mirosul cafelei. O sorbeau morocănoși, privind în gol, când mi am dat seama generos că ne trebuie cornuri de amor... — Cornuri, am răcnit. Croasanți și croasante le tre buie la îndrăgostiți dimineața... ...și, îmbrăcându-mă în grabă, am ieșit să le cumpăr. în stradă, mergând spre brutăria dominicală, m am oprit brusc în mijlocul trotuarului spălat din zori. Mirosul de asfalt prăfuit
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
auzeam crescendo partitura scârțâindă a patului și, deschizând cu triumf nedorit ușa, i-am surprins făcând stupide salturi de crap... Erau într-o postură atât de grotescă, încât mi a reve nit generozitatea. Mă priveau cu ochi goi. Nu sunt cornuri, le-am spus. Am coborât fără grabă, lăsându-i încuiați pe dinafară. Jos, cu încrederea tâmpă a animalelor, câinele pe care scuipasem a venit iar după mine, să mă adul mece. La brutărie, i-am cumpărat un corn, i l-
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
Nu sunt cornuri, le-am spus. Am coborât fără grabă, lăsându-i încuiați pe dinafară. Jos, cu încrederea tâmpă a animalelor, câinele pe care scuipasem a venit iar după mine, să mă adul mece. La brutărie, i-am cumpărat un corn, i l-am aruncat și am plecat demn prin aburii dimineții. Viciu de procedură — Vreau și eu un buletin, o legitimație, ceva. Culturistul cu cravată și cămașă cu mânecă scurtă de la intrarea clubului îi zâmbea ferm lui Pop, umflându-și
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
preambul al cataclismului final. Iar oamenii, indiferent de vârstă, se mișcau într-un dute-vino nebun, împingând coșurile și aruncând în ele, fără noimă, orice produs. Ca și cum aceea ar fi fost singura lor șansă de a mai rămâne în viață. Un corn al abundenței, mallul. Babilonul. Construit pe pământ de mâini și creiere diabolice, pentru ca oamenii să-și satisfacă setea și foamea. Poftele carnale. Dorințele ascunse și nemărturisite. Plăcerea de a acumula, de a strânge, de a lua, de a ține la
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
satele, omorau bătrânii, furau vitele și grânele, răpeau copiii și fetele și Îi duceau În neagra pribegie și amara străinătate. Ștefan cel Mare postea post aspru, mergea În munți la Daniil Sihastrul, se spovedea și se Împărtășea, apoi suna din corn, Își aduna vitejii, Încăleca pe calul lui cel alb, Catalan și pornea război cu turcii. Flăcăii scoteau buzduganele, săbiile, arcul și săgețile de pe unde le puseseră și se avântau În bătălie cu dragoste pentru voievod și pentru sărmana Moldova.Iar
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
4.5. ASISTENȚA SANITARĂ ÎN COMUNA LESPEZI Din însemnări, documente sau mărturii, aflăm că asistența sanitară, umană și veterinară, are vechi tradiții pe aceste locuri. În timpul lui Petru Șchiopul (1582-1591), se pomenea într-un document despre vindecătoarea locală Vârlăneasa, din Corni (Sirețel), care l-a îngrijit pe hatmanul Leonte Balica, comandantul oștilor moldovenești, rănit în luptele cu cazacii. Un rol important în tratarea călugărilor, călătorilor și a credincioșilor l-au avut bolnițile și spitalele mănăstirești. Dimitrie Cantemir (1673, 1710-1711), în lucrarea
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]