508 matches
-
corporația, ca membru instituțional al societății, respectiv responsabilitățile individuale pe care le are individul față de societate și responsabilitățile colective pe care le au corporațiile față de comunitățile în cadrul cărora activează. Factorul care a declanșat necesitatea ca organizațiile să devină buni cetățeni corporatiști este reprezentat de noul tip de consumator, sofisticat, cu exigențe foarte ridicate. În literatura de specialitate, beneficiile r.s.c. se reflectă în cei trei R: recunoaștere, reputație, recunoștință. Responsabilitatea socială corporativă este strâns legată de conceptul de „dezvoltare durabilă
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
motorul acestor sisteme de protecție socială. Ca urmare a orientării statelor corporatiste către asigurarea bunăstării prin muncă sau prin beneficii asociate acesteia (alocații de șomaj generoase), este explicabilă dimensiunea relativ redusă a programelor destinate asistenței sociale. Spre deosebire de țările social-democrate, modelul corporatist implică o angajare mai redusă a femeilor pe piața muncii, acestea fiind încurajate, în virtutea tradiției, să rămână în cadrul gospodăriei (Esping-Andersen, 1990). Deși a marcat literatura asupra s.b. din ultimul deceniu al secolului trecut, tipologia propusă de Esping-Andersen a stârnit
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
de interes. Aproximativ 70% din cursurile permanente de educație medicală la care participă medicii sînt subvenționate de producătorii de medicamente sau alte produse medicale. Revistele medicale „obiective” se bazează pe reclamele farmaceutice și pe vînzarea reprinterilor articolelor publicate către sponsori corporatiști care apoi le distribuie medicilor. Mai mult de jumătate din fondurile pentru Institutul pentru Administrarea Alimentelor și Medicamentelor din SUA care aprobă noi medicamente și supraveghează siguranța lor provin din profitul din vînzările ale companiilor farmaceutice. Pe scurt, cîștigul fiinanciar
-Medicina energetica pentru femei. In: Medicina energetica pentru femei by Donna Eden, David Feinstein () [Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
o parte, în autonomia în raport cu criteriile de eficiență - căci ele puteau lucra în pierdere, în vreme ce micii întreprinzători, nu -, iar pe de altă parte, în mărimea uriașă a resurselor. În același timp, capitalul străin, în măsura în care este vorba de marele capital - cel corporatist și cel al investitorilor de portofoliu -, a reprezentat chiar un blocaj mai eficient al ascensiunii economice și sociale a noilor întreprinzători români. Este adevărat, doar cei mai de succes întreprinzători ai tranziției au avut acces la acesta, însă rezultatul succesului
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
linia maternală și cea paternală, deci nici între verișori și verișoarele în cruce și paralel și nici între unchi și mătuși în cruce și paralel. Ar însemna că în societățile care practică acest sistem nu avem grupuri descendente de tip corporatist (grupuri domestice de mare întindere). În absența unor atare grupuri, familia nucleară funcționează ca o unitate productivă și reproductivă cu un mare grad de autonomie. De asemenea, gruparea sub același termen (7) a tuturor verișorilor (verișoarelor) reflectă prezența descendenței bilaterale
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
acestei constelații terminologice este asimilarea fraților (și surorilor) cu verișori (și verișoare), a unchilor cu tatăl, a mătușilor cu mama. Avem de-a face deci cu un context domestic dominat de familia extinsă și de alte grupuri descendente de tip corporatist. În Atlasul etnografic (Murdock, 1967), 21% dintre societățile cu terminologie hawaiană au familii extinse și peste 50% au alte forme de grupuri descendente corporatiste. În mod teoretic, formula terminologică hawaiană ar fi asociată puternic cu descendența cognatică. Datele empirice din
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
de trecere de la universalitatea schemelor de securitate socială la selectivitate și de construire a așa-numitelor „plase de siguranță”. Referindu-se la opțiunile de politică socială ale guvernelor est-europene, se pune întrebarea dacă acestea vor îmbrățișa un model vest-european conservator, corporatist sau modelul liberal promovat în Statele Unite. Constrângerile financiare cu care se confruntă țările est-europene în tranziție ar putea transforma structura inițială corporatistă într-un model rezidualist liberal (Alber, Standing, 2000, p. 109). Bob Deacon subliniază conflictul dintre ministerele sociale, orientate
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
apropie de cel social-democrat, însă, dacă luăm în considerare diferențele de status ale locurilor de muncă în acordarea beneficiilor, precum și preferința pentru un sistem bazat pe asigurări sociale, imaginea este apropiată de cea a unui stat al bunăstării de tip corporatist. Rolul important al familiei în furnizarea bunăstării, precum și ocuparea semnificativă în agricultură reprezintă două caracteristici care amintesc de un regim de tip latin. Imaginea generală este a unui mix, care reunește elemente din mai multe tipuri de regimuri, fără a
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
în discuție regimurile de tip democratic, care se bazează pe suport din partea populației, și nu cele de tip totalitar. Clasificarea regimurilor de bunăstare folosită este cea făcută de către Esping - Anderson (1990), care împarte regimurile bunăstării în trei categorii: social - democrate, corporatist - conservatoare și liberale. Am folosit drept referință pentru clasificarea regimurilor bunăstării taxonomia elaborată de Esping-Anderson (1990), care împarte regimurile bunăstării în trei categorii: regimuri liberale, regimuri corporatist-conservatore și regimuri social-democrate. Subiecților li s-a cerut aleagă între două afirmații contrare
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
mai îndrăznețe. Peter Katzenstein, de exemplu, arată că națiunile mai mici din vestul Europei, datorită faptului că sunt mai deschise și vulnerabile față de schimbările din economia internațională în comparație cu rivalele lor mai mari, au tendința de a adopta politici de răspuns corporatist bazate pe stabilirea unor rețele de interese și pe o coordonare negociată și nu pe alternativele de piață sau de stat. Dar forma de răspuns corporatist și eficiența sa variază la nivelul țărilor mici, în funcție de temporalizarea din industrie, experiența lor
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
internațională în comparație cu rivalele lor mai mari, au tendința de a adopta politici de răspuns corporatist bazate pe stabilirea unor rețele de interese și pe o coordonare negociată și nu pe alternativele de piață sau de stat. Dar forma de răspuns corporatist și eficiența sa variază la nivelul țărilor mici, în funcție de temporalizarea din industrie, experiența lor din război și puterea grupurilor sociale.1 În mod similar, Alexander Hicks efectuează o analiză calitativă booleană cu privire la consolidarea statelor cu/de asistență socială din vestul
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
în termeni tranșanți: „comunismul a fost modernitatea în modul cel mai determinat și în postura cea mai decisivă [...], purificată de ultima urmă de haotic, irațional, spontan, impredictibil”. În organizarea și funcționarea comuniste pot fi identificate indicii clare ale statului extins, corporatist și raționalizat printr-o birocrație atotcuprinzătoare, ale ideologiei seculare și etatiste, ale sistemului fordist de organizare a producției și a consumului, ale omogenității culturale centrate pe cultul tehnologiei și pe cultura industrialismului, toate acestea nefiind altceva decât opțiuni ale primei
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
ar fi presărată de crize sau conflicte, adică s-ar realiza printr-o tranziție conflictuală. Finalizarea crizelor sau conflictelor, pentru accelerarea construcției societății moderne, ar fi realizabilă în forme variate în concepția diverșilor autori: prin revoluție (Marx), prin consens moral corporatist (Durkheim), prin afirmarea autonomiei persoanei, a democrației și a libertăților individuale (Weber, Pareto, Tocqueville). Conceptul de societate pe care l-au propus iluminiștii și urmașii lor a fost: a) bazat pe o analogie organică, adică societatea ar fi similară cu
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
societățile contemporane sau măcar unele dintre ele - cele dezvoltate - activează prin educație tot mai multă cunoaștere pentru a crește „producția” de capital uman, sporesc inovațiile și invențiile tehnologice pentru a dezvolta economia cunoașterii și tind să perfecționeze managementul social și corporatist sau guvernarea politică din societățile democratice pentru a crește performanțele dezvoltării. Construcții similare pot fi invocate și atunci când considerăm nivelul vieții comunitare sau al celei personale. Totuși, cele două direcții nu sunt, din nou, complementare, întrucât tocmai construcțiile din una
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
menirea de a sintetiza problemele principale ale individualizării ce ar corespunde epocii noastre de tranziție postcomunistă. Tabelul 3.1. Individualizarea actorilor sociali și problemele individualizării în perioada tranziției postcomuniste. Actori Individualizare prin... Stat național Roluri sociale Identități Birocratizare Pierderea rolului corporatist al statului prin transfer de proprietate către corporații private și prin birocratizarea funcției publice. Anomie Declinul identității naționale prin integrare europeană și prin asimilarea instituțiilor ce corespund acquis-ului comunitar. Indivizi Conflicte de rol Asumarea de roluri multiple, inclusiv în rețele
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
bărbatul salarizat de corporațiile care-i cumpărau forța de muncă și femeia specializată în activitățile casnice ale vieții de familie. Structura socială preindustrială era centrată pe familie, adică pe gospodăria familială extinsă. Odată cu industrializarea, au apărut noi organizații sau actori corporatiști, astfel că două structuri organizaționale paralele au început să se afirme: o structură primordială, bazată pe și derivată din familie, și o alta, complet diferită și independentă de ea, reprezentată în principal de corporații. Structura corporatistă, care includea firme, sindicate
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
casnice. Astfel, diviziunea familială era una inegalitară economic și ca putere, ceea ce contrazicea principiul egalitar al modernității. Continuarea industrializării, intrarea în epoca postindustrială, afirmarea juridică a egalității dintre femei și bărbați au coincis cu creșterea numărului femeilor angajate în sectorul corporatist și egale cu bărbații în privința nivelului de școlaritate sau în exercitarea drepturilor civice și politice. Temeiurile tradiționale ale familiei în privința căsătoriei, sexualității sau a rolurilor etalate și etalabile au început a fi chestionate și mai ales schimbate. Familia și relațiile
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
din ce în ce mai precise în această privință. Structura de organizare de tip contractual determină corporația să devină tot mai independentă de familie. Totodată, corporațiile încep să preia din funcțiile tradiționale ale familiei și să genereze astfel o nouă ordine socială de tip corporatist. Exemplele abundă în această privință. După vârsta de circa trei ani, copiii sunt preluați de grădinițe (uneori și mai devreme, în cadrul creșelor), iar apoi, până la vârsta maturității, se află în școli, astfel că socializarea este tot mai mult instituționalizată în
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
lung va fi ilustrată de trei variante: a) rezistența familiei tradiționale ca unitate stabilă, b) dezintegrarea familiei tradiționale și c) construirea unui alt tip de familie. Universul constitutiv al confruntării alternativelor nu este doar familia ca entitate. Structura socială generată corporatist și rațional joacă un rol fundamental, întrucât ea oferă cadrul organizațional în care viețile bărbaților și femeilor se produc și se reproduc în cea mai mare parte a timpului. Și tocmai aici putem descoperi cum egalitatea de gen, admisă legal
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
totul fals. Puterea intelectuală și cognitivă în raporturile de gen ia alte orientări. Secolul modernității actuale se anunță a fi unul eminamente feminin. Aceasta cu atât mai mult cu cât a crescut spectaculos și numărul femeilor independente, angajate în sectorul corporatist public sau privat, și care astfel au evadat din „dependența economică față de soț”. 52,9% dintre femeile care au atins vârsta dreptului de muncă au o ocupație și sunt angajate mai ales în sectoare unde dețin deja o clară supremație
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
Dincolo de aparențe, se află schimbările din structura socială a societății în care trăim. Altfel spus, familia este acel principiu constitutiv al ordinii sociale care, în vremurile noastre, se află sub presiunea acelor schimbări din structura socială generate de multiplicarea actorilor corporatiști și de noile relații pe care ei le induc. Cealaltă sursă de întunecare a orizonturilor de schimbare a ordinii sociale actuale a relațiilor de gen este de tip istoric, adică tradiționalist. Pentru a-i releva modul de constituire, trebuie să
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
o veritabilă piață a calificărilor și a învățământului superior. A se comporta conform modelului tradițional înseamnă a se marginaliza tot mai mult, iar pentru a evita o astfel de stare, universitatea optează pentru adaptare, adică pentru a deveni un actor corporatist al pieței în care se află în competiție cu alte organizații ale cunoașterii. Presată tot mai intens să devină o corporație pe cât de autonomă, pe atât de comercială, universitatea ajunge să se comporte ca atare: vinde servicii educaționale studenților deveniți
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
mai recent de cele japoneze și australiene, unde autonomia universitară și ponderea surselor private de finanțare erau și încă sunt mult mai mari decât în cele europene. Universitatea a devenit aici o corporație, iar conducerea și finanțarea sunt de tip corporatist. Pentru ilustrare, să citim datele din tabelele următoare referitoare la ponderea surselor publice și private de finanțare a învățământului superior și a cercetării. Tabelul 5.5.a. Surse publice și private de finanțare a învățământului superior Țara 1995 2000 Surse
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
au devenit motivul principal al gestionării. Numai că o gestionare corporatistă nu mai poate fi colegială decât cu riscul birocratizării excesive și al diminuării profitului. De aceea, modelului colegial de conducere universitară i se substituie treptat și sigur un model corporatist. Austria, Danemarca, Norvegia sau Olanda au adoptat deja recent în universitățile lor variante ale modelului corporatist de conducere, existent mai demult în SUA, Marea Britanie, Japonia sau Australia, iar Comisia Europeană sau Consiliul Europei au inițiat analize paneuropene pentru a facilita
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
decât cu riscul birocratizării excesive și al diminuării profitului. De aceea, modelului colegial de conducere universitară i se substituie treptat și sigur un model corporatist. Austria, Danemarca, Norvegia sau Olanda au adoptat deja recent în universitățile lor variante ale modelului corporatist de conducere, existent mai demult în SUA, Marea Britanie, Japonia sau Australia, iar Comisia Europeană sau Consiliul Europei au inițiat analize paneuropene pentru a facilita extinderea modelului și în celelalte țări ale „spațiului european al învățământului superior”. Opțiunea ce pare să
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]