521 matches
-
de audit financiar-contabil și consultanță în domeniul fiscalității. Dintre cei mai cunoscuți intermediari specializați în achiziții sunt Lehman Brothers, Merrill Lynch, Salomon Smith Barney, Goldman Sachs, Morgan Stanley Dean Witter. Organismele de reglementare au rolul de a supraveghea piața controlului corporatist, de a duce o politică anti-monopol și de a soluționa litigiile aferente achizițiilor. Pentru exemplificare, în SUA, organismele de reglementare sunt: Comisia Federală pentru Comerț (FTC), Comisia pentru Titluri Financiare (SEC) și Departamentul de Justiție. În Uniunea Europeană, consecință a liberei
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
duce la diminuarea controlului acționarilor în firma achizitoare. Oferta publică mixtă îmbină caracteristicile primelor două tehnici de plată. Valoarea fuziunilor și achizițiilor de firme din România a depășit în 2002 un miliard de dolari, corespunzător locului 8 pe piața controlului corporatist din Europa Centrală și de Est. Cele mai multe tranzacții s-au înregistrat în sectorul productiv (521,7 milioane de dolari), sectorul financiar-bancar (105,59 milioane de dolari) și al comunicațiilor (103,3 milioane de dolari).15 5.3. GERMENII CRIZELOR FINANCIARE
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
a situațiilor sociale, a legăturilor care există între fenomene aparent independente unele față de altele. Să amintim, rămânând intenționat în schematizare, că universul minier reprezenta un mediu social deosebit de ierarhizat, a cărui relativă închidere în sine era asigurată de un regim corporatist îndreptat spre unități teritoriale coerente: statutul minerului și dispozițiile speciale de asistență și protecție socială pe care le determina acest statut, citate prin regruparea unei majorități a personalului, extensia controlului lucrătorilor din domeniul huilei la diverse activități asociative, sportive, culturale
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
stilul autocratic, în timp ce în cazul unor sarcini cu dificultate scăzută (cum ar fi sarcinile rutiniere), stilul democratic se dovedea mai productiv. Explicațiile acestei solidarizări de grup mai performante în situația unei sarcini dificile era datorată activării patternului relațional specific modelului corporatist japonez, care valorizează pozitiv ierarhia și ordinea socială dată. În anul 1959, în Germania, Birth și Prillwitz au infirmat din nou predicțiile lui Lewin, căci au obținut rezultate asemănătoare cu cele din SUA, în pofida desfășurării cercetării într-o cultură în
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
să-și concentreze activitatea, dezinvestind masiv în sectoarele de interes secundar. Filialele care își desfășoară activitatea în domenii diferite de profilul principal al companiei-mamă și al majorității celorlalte filiale sunt de altfel și cel mai puțin integrate în sistemul intern corporatist. Filialele cu un grad redus de integrare în sistemul intern, fie că activează sau nu în domenii de interes secundar, se numără, firesc, printre principalele candidate la dezinvestire, întrucât aceasta presupune schimbări puțin importante în structura productivă, tehnologică și de
[Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
corporații transnaționale (Gupta, Govindarajan, 1991): - Inovator local (intrări tehnologice mici, ieșiri tehnologice mici). Este categoria de filială cel mai puțin integrată în corporație. Schimbările tehnologice în cadrul corporației nu o afectează, după cum propriile inovații tehnologice nu sunt aplicabile în restul sistemului corporatist. - Implementator (intrări tehnologice mari, ieșiri tehnologice mici). Filiala preia tehnologia primită din sistem, ceea ce asigură piața de desfacere pentru tehnologiile ajunse la maturitate. Această filială se întâlnește mai des în țările în curs de dezvoltare. - Inovator global (intrări tehnologice mici
[Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
productive mari). Marea majoritate a activității filialei se desfășoară în interiorul sistemului corporației. Fluxurile de capital se referă la aportul corporației la capitalul filialei, împrumuturile intrafirmă, profiturile reinvestite, respectiv dividendele și dobânzile plătite. Am lăsat la urmă acest tip de flux corporatist întrucât i s-a acordat o atenție mai redusă în literatura recentă cu privire la gradul de integrare al filialei în sistemul corporatist. Totuși, folosind aceleași scheme ca pentru fluxurile tehnologice și productive, ne putem încumeta să delimităm patru tipuri de filiale
[Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
capitalul filialei, împrumuturile intrafirmă, profiturile reinvestite, respectiv dividendele și dobânzile plătite. Am lăsat la urmă acest tip de flux corporatist întrucât i s-a acordat o atenție mai redusă în literatura recentă cu privire la gradul de integrare al filialei în sistemul corporatist. Totuși, folosind aceleași scheme ca pentru fluxurile tehnologice și productive, ne putem încumeta să delimităm patru tipuri de filiale (de menționat că în acest moment se justifică delimitările făcute în capitolul introductiv cu privire la ISD-uri). Investițiile străine directe sunt fluxurile
[Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
corespunzător acestei ordini crescătoare. Fiecare filială va avea astfel un grad de integrare, determinat numeric, atașat fiecărui flux. Suma acestor numere (în tabelul 3.1, câte un număr pentru fiecare coloană) reprezintă gradul agregat de integrare a filialei în sistemul corporatist. Tabelul 3.1 - Matricea integrare corporatistă - fluxuri corporatiste 3.2. Managementul corporației: dilema global - localtc "3.2. Managementul corporației\: dilema global - local" Dilema global - local, spuneam, stă în centrul relației dintre corporația-mamă și filialele sale în străinătate. Pe de o
[Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
directe procurate pe plan local în totalul celor folosite de filialele CTN-urilor în România ajunsese la 86,7%. Dacă ne-am baza pe aceste două studii, filialele CTN-urilor în România par mai degrabă filiale puțin integrate în sistemul corporatist (filiale externe sau inovatori locali), cu impact redus asupra balanței de plăți. Noi invităm însă la prudență în acest sens și la realizarea unui număr sporit de cercetări. O asemenea cercetare (Munteanu et al., 2000)5 evidențiază aspecte interesante și
[Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
în curs de dezvoltare și în tranziție, unde decalajul tehnologic este mare, un nivel mult mai ridicat al productivității decât firmele locale, iar salariile mai mari corespund acestei productivități mai mari; - filialele cu un grad ridicat de integrare în sistemul corporatist au nevoie să asigure aceeași calitate a producției sau serviciilor în întreaga lume, și de aceea caută forță de muncă foarte bine pregătită, experimentată și stabilă, calități în schimbul cărora se oferă salarii mari; - prin însăși mărimea sa, corporația este o
[Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
rezultatelor lor financiare) - fie în sistem intrafirmă, fie din surse externe - și să realizeze transferul tehnologic; iar tehnologia, la rândul ei, a generat creșterea profiturilor de operare. Capitolul 8tc "Capitolul 8" Etica și responsabilitatea socială corporatisttc "Etica [i responsabilitatea social\ corporatist\" Scandalurile corporatiste din SUA de la începutul acestui secol (Arthur Andersen, Enron, WorldCom) au pus în evidență importanța aspectelor legate de etica afacerilor. Până unde pot merge ascunderea adevărului, profiturile obținute prin valorificarea unor informații din interior, ingineriile contabile? Unde se
[Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
pieptene patentat în SUA, intitulat easy comb, unul care presupune un efort minim din partea celui care trebuie să se pieptene. În plus, universitățile s-au "deschis" către industrie fără ca această mișcare să fie însoțită și de o deschidere a sectorului corporatist către cel academic. Așa se întâmplă că, în ultimii 30 de ani, finanțarea cheltuielilor pentru cercetare-dezvoltare din partea industriei a fost exclusiv în beneficiu propriu; 98% din finanțare a rămas în perimetrul industriei, numai 2% fiind investit în cercetarea academică sau
by Paul Dobrescu [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
o parte, în autonomia în raport cu criteriile de eficiență - căci ele puteau lucra în pierdere, în vreme ce micii întreprinzători, nu -, iar pe de altă parte, în mărimea uriașă a resurselor. În același timp, capitalul străin, în măsura în care este vorba de marele capital - cel corporatist și cel al investitorilor de portofoliu -, a reprezentat chiar un blocaj mai eficient al ascensiunii economice și sociale a noilor întreprinzători români. Este adevărat, doar cei mai de succes întreprinzători ai tranziției au avut acces la acesta, însă rezultatul succesului
[Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
se regăsește în structurile discursive ideologice prin recursul la Mitul Salvatorului, întruchipat de acea persoană unică, aptă de a salva organizația sau țară dintr-o situație de criză. Considerăm că aspectul utilitar nu trebuie ignorat în totalitate din conturarea discursului corporatist, politic sau literar. Acest lucru se observă din definiția valorii oferite de Perry (apud Rescher 2001: 8) în Realms of Value: "Un lucru orice lucru are valoare sau este valoros (în sensul originar și generic al cuvântului) atunci când el este
by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
identitara (Cmeciu C. 2007b: 525) cuprinde un altul despre care Eugen Coșeriu (apud Marian 2005: 18) spune că "nu e străin, ci este un alt EU", fiind exact simulacrul imaginar, rolul actanțial asumat de producător în fiecare mise en image corporatist, politic sau literar. Baudrillard și Guillaume ([1994] 2002: 29) vorbesc despre faptul că aceasta prefăcătorie în altul ține de cod, acesta din urmă devenind, de fapt, "marele altul" prin procesul semiotic de multimodalitate. Al treilea element al triadei poate fi
by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
al vânzărilor de carne de pui. Din 2003, cănd vânzările de carne de pui acopereau 53,4% din totalul vânzărilor, Agricolă Internațional a reușit să mențină jumătate din numărul vânzărilor chiar și în timpul crizei aviare. Considerăm că lipsa unui colaps corporatist se datoreaza unui management de succes al respectivei crize. Un alt aspect care trebuie avut în vedere este consumul de carne de pui în România. Din 2001, acest consum s-a dublat, ajungând la 23 de kilograme/ persoană anual (sursa
by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
consecință elementele narative prin care compania a (re)construit imaginile corporatiste materiale și mentale. ÎI.3.d.1. Campania Bio-securizat un semn al responsabilității sociale Considerăm că la nivelul de profunzime al oricărei comunicări de criză se află ideea "cetățeanului corporatist" (Oprea 2005: 47), un atribut esențial al responsabilității sociale corporatiste. Criză gripei aviare este un exemplu clar al comportamentului responsabil (non)social. Starea de dezordine și confuzie generată în România pe parcursul unui an (2005-2006) ar fi trebuit să angajeze toate
by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
România pe parcursul unui an (2005-2006) ar fi trebuit să angajeze toate tipurile de publicuri în procesul de gestiune a unor acțiuni sociale prin mesaje de conștientizare, instruire și persuasiune. Agricolă Internațional Bacău a inteles necesitatea asumării unei poziții de cetățean corporatist responsabil și a acționat înainte ca gripă aviară să ajungă în sud-estul României. Campania de criză Bio-securizat a fost distinsa cu două premii: premiul de aur pentru excelentă oferit de PR Romanian award în anul 2006, iar un an mai
by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
viață săracă și instabilă de familie este motivul pentru care Ileana va adopta cel de-al doilea element al identității narative binare, si anume "adevărul pentru alții" (parole tenue), care presupune o evadare din realitate. Ileana va deveni "un agent corporatist" (Fairclough 2003: 160), o nouă poziționare identitara, care va activa trăsături atitudinale (variabile latențe), precum avariția, goana după lux, lipsa onoarei: Nimic nu-mi lipsește ... în afară de cinste. E! Parcă toate fețele tinere și frumoase au cinste!..." Capabilă să producă schimbări
by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
sunt surprinse de asemenea în textul literar analizat. Liviu Rebreanu a structurat nuvelă Baroneasă pe sintagma "voința Ilenei era sfântă" (p. 370, 371, 372) care deține o dublă semnificație: * transformarea identității sociale într-o identitate personală. Ileana devine un agent corporatist care știe să-și impună dorințele, determinând astfel o valoare personală normativa. Lexicalizarea prin substantivul "voința" și adjectivul "sfântă" semnalează o modalitate implicită deontica a autorității și determinării, care subliniază rolul performativ exercitiv al Ilenei. Conținutul verbului modal implicit "a
by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
Signifiance of Economic Science, McMillan, London 1984; Robinson J., Economic Philosophy, Aldine, Chicago, 1962; Safran A., Înțelepciunea Cabalei, Editura Hasefer, București, 1997; Samuelson P., Foundations of Economic Analysis, Harvard University Press, Cambridge, Mass., 1947; Schmitter P.S., Lehmbruch G. Trends Toward Corporatist Intermediation, Beverly Hills, Sage, 1979; Schumpeter J., History of Economic Analysis, Oxford University Pres, New York, 1954; Sen A.-K, Choice, Welfare and measurement, M.I.T. Press, 1982; No Democracy without Justice, 1999; Shackle G., Epistemics and Economics; A Critique of Economic
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
T. Weisskopf, Beyond the Waste Land: A Democratic Alternative to Economic Decline, New York, Doubleday, 1983 și R. Edwards, D. M. Gordon, E. Reich, Segmented Work. Divided Workers, Cambridge, England, Cambridge University Press, 1982. 57 P. S. Schmitter. G. Lehmbruch. Trends Toward Corporatist Intermediation, Beverly Hills, Sage, 1979; S. D. Bereger, Organising Interest in Western Europe, Cambridge, England, Cambridge University Press, 1981; P. J. Katzsenstein, Corporatism and Change, Ithaca, New York, Cornell University Press, 1984. 58 Michel Béaud, Gilles Dostaler, La Pensée économique depuis Keynes
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
funcții mai sus amintite.133 Afacerea Yukos a stabilit noi reguli în sectorul privat petrolier pe care analiștii le-au sintetizat sub numele de "cele cinci porunci pentru a face afaceri cu petrol în Rusia": să fii un bun cetățean corporatist (corporatist citizen), să-ți plătești taxele cu conștiinciozitate, să fii "politically correct", să fii patriot, să ai grijă de licențele pe care le primești.134 În cuvintele lui Alexei Kondaurov, membru al Dumei de stat reprezentând Partidul Comunist, "puterea în
by Paula Daniela Gânga [Corola-publishinghouse/Science/1034_a_2542]
-
mai sus amintite.133 Afacerea Yukos a stabilit noi reguli în sectorul privat petrolier pe care analiștii le-au sintetizat sub numele de "cele cinci porunci pentru a face afaceri cu petrol în Rusia": să fii un bun cetățean corporatist (corporatist citizen), să-ți plătești taxele cu conștiinciozitate, să fii "politically correct", să fii patriot, să ai grijă de licențele pe care le primești.134 În cuvintele lui Alexei Kondaurov, membru al Dumei de stat reprezentând Partidul Comunist, "puterea în Rusia
by Paula Daniela Gânga [Corola-publishinghouse/Science/1034_a_2542]