648 matches
-
294/2000, aceasta era instituție publică de interes național, având ca obiective aplicarea la nivel național a strategiilor din domeniul ocupării și formării profesionale, precum și instituționalizarea dialogului social din domeniul ocupării și formării profesionale. Consiliul de Standarde Ocupaționale și Atestare (COSA) era un organism tripartit, autonom, permanent, neguvernamental, abilitat să dezvolte un sistem nou de evaluare și certificare a competențelor profesionale, bazate pe standarde ocupationale. COSA a creat cadrul instituțional necesar asigurării forței de muncă, pregătită, evaluată și certificată pe bază
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
instituționalizarea dialogului social din domeniul ocupării și formării profesionale. Consiliul de Standarde Ocupaționale și Atestare (COSA) era un organism tripartit, autonom, permanent, neguvernamental, abilitat să dezvolte un sistem nou de evaluare și certificare a competențelor profesionale, bazate pe standarde ocupationale. COSA a creat cadrul instituțional necesar asigurării forței de muncă, pregătită, evaluată și certificată pe bază de standarde ocupaționale. Situația negocierilor UE cu alte state candidate Țara Data deschiderii Data închiderii Perioade de tranziție Bulgaria semestrul I 2000 mai 2000 Cipru
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
di mia mân poi muoia! Pentru moment să-l lăsăm să trăiască, pentru ca mai târziu să moară de mâna mea!). În ciuda jurământului de prietenie, Carlo își exprimă bucuria pentru perspectiva de a-si răzbuna onoarea ucigăndu-l pe Alvaro (Morir! Tremenda cosa! . . . Urna fatale del mio destino). Chirurgul îl anunță că sunt premize că viața lui Alvaro să fie salvată. Tabloul 3. O tabără militară, două luni mai tarziu. Într-o tabără militară de lângă Velletri se perinda militari spanioli și italieni, călugări
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
1 Rezumat : Don Alvaro, acum sub un nume fals, Don Federico Herreros, este căpitan în armată spaniolă. El meditează la viața lui de la naștere și până în prezent și la iubita lui, Leonora, pe care o crede moartă. Aria Morir! Tremenda cosa! . . . Urna fatale del mio destino din actul III, scena 2. Rezumat : Don Alvaro a fost luat în sala de operație, nu înainte de a-i fi încredințat lui Carlo o casetă personală și cheia acesteia, a cărui conținut trebuia distrus în
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
să interpreteze rolul lui Don Alvaro. Pe 4 Martie 1960, în timpul unui spectacol cu opera La Forza del Destino, avându i în distribuție pe Renata Tebaldi și Richard Tucker , baritonul american Leonard Waren era pe cale să atace aria Morir, tremenda cosa (să mori e un lucru înfricoșător). Așa cum relatează Rudolf Bing, Waren pur și simplu a făcut un pas și a căzut cu fața la podeau scenei. Alții relatează că Waren mai întâi a avut un acces de tuse și de convulsii după
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
ele însele se pot prăbuși (refuzul de a servi, de a face dreptate). Judecătorul și jandarmul nu au dreptul la grevă, dar dacă opinia lor îi presează, puțin contează legea și Constituția. De fapt statul, ca și pictura, este o "cosa mentale". Ar putea într-o zi știința politică să rivalizeze cu istoria artei? Ea suferă de un soi de aporie epistemologică. Ea ar trebui să culmineze într-o știință a opiniei. Dar cum putem avea o știință a derutei "științei
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
ci în marile lor calități mintale; mă gândesc că oricare dintre noi cei care am lucrat ani de zile în această profesiune, a înțeles că mulți operatori îndemânatici nu sunt chirurgi buni". Leonardo da Vinci declara: "La pittura e una cosa mentale". Un pictor nu trebuie apreciat după modul cum mânuiește penelul sau amestecă culorile, ci după rezultatul final care, în unele realizări se bazează pe un mare efort de gândire. Mâna nu face decât să se supună, creierul este cel
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
a questo punto, anche alcune essate osservazioni di Gadamer, che fanno ben comprendere come il mito platonico in tale dimensione non sia affato da confondere (como molti fanno) con la favola, ma sia, dal punto conoscitivo e veritativo ben altra cosa: (...) essere riferito ad un ordine noetico costante...”. Knowledge is power, celebra expresie aparținând lui Francis Bacon pare să piardă constant teren ... A. Boutot, Platon et Heidegger, Ed. PUF, Paris, 1985, p. 124 în original „Depuis Platon, connaître, c’est toujours
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
fie să împărțim datele observate în două pentru a valida corelațiile obținute în ambele eșantioane. Un exemplu pozitiv, în literatura de specialitate de la noi, este oferit de Hoka și Pitariu (2000) care realizând dimensiunea matricii de corelație între scalele chestionarului COSE (de optimizare a muncii în echipă) și variabilele oferite de FOCUS (instrument utilizat pentru evaluarea climatului și culturii organizaționale), au discutat doar corelațiile semnificative la .01 sau .001, ignorând valorile coeficienților de corelație semnificative doar la un p < .05. 2
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
quantunque mi truovi lontano, pregando S.D.M. per la di Lei conservatione. Mando a V.E. una mezza Botte di Vino Apsinthiaco di q-to paese, la quale, prego, accettare per una memoria della mia divotione, riguardando l’animo, non la tenuità della cosa et credere che con tutto rispetto et effetto sono per sempre di V.E. Iassi a 9 Novem. S.V.1728 Pronto ai Suoi Commandi Konstantinos Psioglu Iassi Sig-r Constanti Psioglu Khatmano g-de di Moldavia Ricevuto 1729 25 Gen. Risposto 12 Giugno
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
di V-a Cels-ne umil-mo et dev-mo servo IX Al Principe di Valachia Scarlato Ghika a Bucherez 4 Aprile 1759 Se fosse in poter mio d’haver occasione di dimostrare a Vostra Altezza il mio desiderio d’esserli utile in cose di rilievo e competenti alla di Lei eminente dignità ed al Suo grande merito, non tralasciarei momenti di dargliene prove. Dipendera per l’avenire di V.A. d’esperimentare la mia perfetta divozione, onorandomi delli Suoi commandi. Il latore della
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
della Moldavia, mi favorira sommamente dopo la presente ricevuta di favorire il sudetto delle di Lei protezzioni, a fine che possa proseguire il suo Viaggio con la maggior sicurezza; ne restaro per sempre riconoscente e pronto a concorrere in ogni cosa con zelo e sincerita a tutto quello che potra dipendere da me per dar prove con quanto mi fo gloria et onore d’essere di V.A.C-ma etc. XI 1808 MICHEL de SUTZO, premier Secrétaire de Mons: Caradza
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
manichéisme au néoplatonisme, Nourry, Paris 1918; R. Bodei, Ordo amoris. Conflitti terreni e felicità celeste, Il Mulino, Bologna 1991; Ch. Boyer, Christianisme et néo-platonisme dans la formation de Saint Augustin, Officium Libri Catholici, Romae 1953; M. Bettetini, La misura delle cose, Rusconi, Milano 1994; K. Flasch, Agostino d’Ippona. Introduzione all’opera filosofica, trad. it. Il Mulino, Bologna 1983; E. Gilson, Introduction à l’étude de Saint Augustin, Vrin, Paris 19493, trad. it. Marietti, Casale Moferrato 1983; I. Hadot, Arts libéraux
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
manichéisme au néoplatonisme, Nourry, Paris, 1918; R. Bodei, Ordo amoris. Conflitti terreni e felicità celeste, Il Mulino, Bologna, 1991; Ch. Boyer, Christianisme et néo-platonisme dans la formation de Saint Augustin, Officium Libri Catholici, Romae, 1953; M. Bettetini, La misura delle cose, Rusconi, Milano, 1994; K. Flasch, Agostino d’Ippona. Introduzione all’opera filosofica, trad. it. Il Mulino, Bologna, 1983; E. Gilson, Introduction à l’étude de Saint Augustin, Vrin, Paris, 19493, trad. it. Marietti, Casale Moferrato, 1983; I. Hadot, Arts libéraux
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
grupurilor de rudenie apropiată. Corupția se bazează, astfel, în principal, pe asemenea rețele închise, dublate de relații de rudenie sau, cel puțin, de strânsă prietenie. Rețelele în cauză joacă rolul de instrument de generare a normelor sociale (tip „Omerta” sau „Cosa nostra”), exercitând funcții de control social. În comunism, controlul social se manifesta mai puțin prin structuri marcate de relații sociale și de încredere interpersonală, fiind mai degrabă în sarcina autorităților. Acestea erau ele însele corupte, iar dispariția structurilor autoritare a
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
care știe să se poarte și prezența agreabilă (se spune că vorbea douăsprezece limbi), prin inteligența sa remarcabilă („un inteletto giudizio e valor mirabile” - va spune mai târziu Franco Sivori, care îi va fi secretar, în al său Memoriale delle cose occorse a me Franco Sivori del Signor Benedetto dopo della mia partenza di Genova l’anno 1581 per andar in Valacchia), pentru modul în care practica virtuțile renascentiste (în el Stefano Guazzo vedea un cavaler al Renașterii, un curtean perfect
PETRU CERCEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288802_a_290131]
-
organizațiilor. În sprijinul acestui interes major, guvernul american, în 2002, a elaborat Legea Sarbanes-Oxley - SOX, pentru stabilirea unor reguli pentru aplicarea principiilor guvernanței corporative din cadrul companiilor, și în 2004, Comisia Treadway, din SUA, a elaborat Codul Integrat al Managementului Riscurilor - COSO - ERM. În SUA, Congresul a impus, prin cadrul de reglementare, obligativitatea implementării unor principii corporative, respectiv implementarea unui sistem de management al riscurilor integrat ERM, a comitetului de audit, a auditului intern ș.a. în cadrul companiilor, care să contribuie, pe viitor
Guvernanţa corporativă by Marcel Ghiță () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_483]
-
eficacității controlului intern pentru întreaga organizație, prin emiterea declarațiilor de control intern, nu numai a celor de control financiar intern. De asemenea, un element important a fost reprezentat de faptul că acest raport a făcut legătura cu Cadrul de control COSO și susținea necesitatea evaluării riscurilor ca un prim pas pentru un bun control intern. Raportul Turnbull a constituit baza pentru dezvoltarea rapidă a managementului riscurilor în întreaga organizație - ERM -, care trebuia încorporat în managementul general și în procesele de guvernanță
Guvernanţa corporativă by Marcel Ghiță () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_483]
-
de control intern asupra raportării financiare este funcțional, dacă există probleme care sunt neconforme/greșite ori nu au fost abordate. Raportul este subiect al auditului extern. Evaluarea controlului intern trebuie să fie în conformitate cu un cadru recunoscut, cum ar fi Modelul COSO, utilizat de majoritatea companiilor din SUA. În același timp, conformitatea cu Legea Sarbanes-Oxley este obligatorie și pentru companiile britanice cotate la bursa din SUA, iar unele companii americane au decis folosirea Codului combinat al Marii Britanii ca bază pentru strategia de
Guvernanţa corporativă by Marcel Ghiță () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_483]
-
control intern. În anul 1992, Comisia Treadway<footnote Comitetul Entităților Publice de Sponsorizare a Comisiei Treadway. footnote> a realizat un document care reprezenta un model pentru o guvernanța corporativă eficientă intitulat „Controlul Intern - Cadrul Integrat”, cunoscut, de asemenea, prin acronimul COSO. Modelul COSO are o structură ierarhică alcătuită din cinci componente: mediul de control, evaluarea riscului, activitățile de control, informarea și comunicarea și monitorizarea. Mediul de control - aflat la nivelul inferior al modelului, este acela pe baza căruia o organizație stabilește
Guvernanţa corporativă by Marcel Ghiță () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_483]
-
În anul 1992, Comisia Treadway<footnote Comitetul Entităților Publice de Sponsorizare a Comisiei Treadway. footnote> a realizat un document care reprezenta un model pentru o guvernanța corporativă eficientă intitulat „Controlul Intern - Cadrul Integrat”, cunoscut, de asemenea, prin acronimul COSO. Modelul COSO are o structură ierarhică alcătuită din cinci componente: mediul de control, evaluarea riscului, activitățile de control, informarea și comunicarea și monitorizarea. Mediul de control - aflat la nivelul inferior al modelului, este acela pe baza căruia o organizație stabilește standarde și
Guvernanţa corporativă by Marcel Ghiță () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_483]
-
Monitorizarea este probabil cel mai important element al acestui model. Aceasta asigură revizuirea periodică a sistemelor de control intern și plasarea lor sub un management corespunzător pentru a nu-și pierde abilitatea de a influența corect operațiunile unei organizații. Modelul COSO arată cum o organizație trebuie să-și clădească sistemele de control pornind de la bază spre vârful organizației, cu aplicare specifică mai mult pentru auditul intern, iar monitorizarea să fie asigurată de la vârf spre bază, folosind comunicația și informația, obținute de
Guvernanţa corporativă by Marcel Ghiță () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_483]
-
spre vârful organizației, cu aplicare specifică mai mult pentru auditul intern, iar monitorizarea să fie asigurată de la vârf spre bază, folosind comunicația și informația, obținute de auditorii interni, pentru a asigura managementul de conformitatea și eficacitatea operațiunilor efectuate. În 2004, COSO a publicat un nou model intitulat Cadrul de Management al Riscurilor Întreprinderii - COSO-ERM - care detaliază elementele esențiale ale managementului riscurilor într-o companie și, în relație cu modelul COSO anterior, contextul proceselor de management și guvernarea corporativă. Managementul riscurilor este
Guvernanţa corporativă by Marcel Ghiță () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_483]
-
a asigura managementul de conformitatea și eficacitatea operațiunilor efectuate. În 2004, COSO a publicat un nou model intitulat Cadrul de Management al Riscurilor Întreprinderii - COSO-ERM - care detaliază elementele esențiale ale managementului riscurilor într-o companie și, în relație cu modelul COSO anterior, contextul proceselor de management și guvernarea corporativă. Managementul riscurilor este un mijloc important care nu poate și nu trebuie să opereze izolat într-o organizație, ci mai degrabă să acționeze ca un mijloc de întărire a proceselor de management
Guvernanţa corporativă by Marcel Ghiță () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_483]
-
și modul în care trebuie tratate. De asemenea, guvernanța corporativă se află în relație cu performanțele managementului riscurilor și cu sistemele de control intern, ca parte integrantă a managementului riscurilor într-o organizație. În concordanță cu versiunile adaptate ale modelului COSO, prezentăm principiile și elementele componente ale guvernanței corporative, care are în vedere construirea unui sistem solid de control intern de jos în sus, în timp ce monitorizarea și conducerea se vor realiza de sus în jos în cadrul organizației, conform figurii 1.3
Guvernanţa corporativă by Marcel Ghiță () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_483]