638 matches
-
icoane, ostilitate față de cler, indiferent de rang etc. Cel dea-l doilea grup se referă la contestarea dogmei catolice privind "Sfânta Treime", divinitatea lui Iisus Cristos, "imaculata concepție" etc. Cel de-al treilea grup de abateri se referă la concepția cosmologică a lui Bruno. Lucrările sale abundă de astfel de idei care ar putea fi considerate eretice. În primul rând ideea privind infinitatea universului. Concepția lui Cusanus a stârnit controverse din momentul enunțării sale, dar autorul său nu a fost acuzat
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
explozie a astronomiei în Occident moment care se suprapune și cu începuturile conflictului pentru teoria privind universul. Calculele matematice au determinat o atitudine diferită de cea oficială și implicit o nouă viziune asupra universului. Imaginea geocentrică a determinat și dezvoltarea cosmologică a întregului imaginar medieval. Lumea infernurilor 125, datorită faptului că era cea mai grosieră și mai decăzută dintre lumi era considerată ca lume subpământeană sau ocupa o parte din suprafața pământului. De asemenea raiul era privit a fi la nivelul
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
procesul său. Concepția lui Giordano Bruno poate fi sintetizată astfel: 1. Universul este infinit el fiind asemenea unei sfere cu raza infinită și centrul peste tot. Concepția aceasta reia ideile lui Cusanus, specificând că ceea ce susține el este o realitate cosmologică și nu doar o supoziție. 2. A doua idee se referă la plinătatea universului, el considerând că la nivelul universului nu există neființă, ci totul este ființă. Plinătatea aceasta, dublată de faptul că Dumnezeu este cel ce se manifestă prin
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
care, asemenea tuturor planetelor, se află în mișcare. 4. Universul, ca și planeta pe care trăim au viață. Reprezentarea planetei ca o "bestie" pe spinarea căreia trăim reprezintă viziunea animistă asupra cosmosului. Acestea ar fi sintetizate foarte pe scurt ideile cosmologice ale lui Giordano Bruno, idei care au determinat acuzarea acestuia și arderea sa pe rug. Filosoful italian spre deosebire de alți autori nu s-a ferit să-și promoveze ideile așa cum a crezut de cuviință, fără nici un fel de precauții intrând în
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
construiască după o perioadă de cenzură. Conform acestor principii începutul secolului al XVII-lea aduce cu sine și primele forme ale reconstrucției imaginarului. Acestea se realizează, după o încercare de cenzură totală, pe mai multe direcții: religioase, metodice, metafizice sau cosmologice. S-a încercat astfel obținerea unei imagini inițiale perfect pură, fără a se mai insera forme tradiționale de imaginar. Dar cum acest lucru este imposibil de realizat, imaginarul modern se construiește pornind de la imagini marginale ale Evului Mediu și Renașterii
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
și modul în care Meditationes de Prima Philosophia 140 a realizat-o Dezvoltarea imaginarului conține și componentă de natură metafizică. În prima jumătate a secolului al XVII-lea imaginea asupra universului s-a modificat realizându-se o trecere a imaginii cosmologice de la heliocentrism spre geocentrism, de la finitudinea cosmosului spre infinitatea sa, de la unitatea adevărului spre diversitate. Din punct de vedere metafizic s-a realizat trecerea de la o lume construită în jurul conceptului de Dumnezeu spre una centrată în om. Această trecerea nu
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
o posibilă lectură "ezoterică" a prozei fantastice a lui Eliade ar putea fi abordate în mod inteligent"67. Utilizând perspectiva gnozei, Ștefan Borbély afirmă că finalitatea prozei fantastice a lui Mircea Eliade nu este "una literară, ci una metafizică și cosmologică", literatura lui având o "funcție epifanică, de transmițător și depozitar al unor energii metafizice de mare anvergură (...) Literatura este reintegrată ca intenție și ca portant de sens, în marea mișcare a cosmosului: textul devine dramă cosmică, o provoacă, face parte
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
iar nodurile ei sunt boabe de lumină. Mântuitorul este identificat cu Vița Vieții, iar vița-de-vie este concepută ca un Arbore Cosmic, deoarece învăluie cerurile, iar boabele de strugure sunt stelele. Despre ansambluri ca Zeița - Arbore, Zeița - Viță-de-vie înconjurată de embleme cosmologice și animale heraldice, Eliade afirma că marchează un loc, "centru al lumii"; unde se află izvorul Vieții, al tinereții și nemuririi. "Arborii reprezintă Universul în neîncetată regenerare; dar în centrul Universului se află întotdeauna un arbore - acela al Vieții veșnice
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
sens, Încercarea labirintului: "Or tocmai el va supraviețui, pe când cei puternici vor cădea"), este "capacitatea de a "mișca" istoria prin poveste, grăbindu-le unora sfârșitul (...), întoarcerea către Cel Veșnic (către IHWH, Iahve, Divinitatea Vechiului Testament) prin amintire concentrată. Completă, ecuația cosmologică sună în felul următor: lumea e alcătuită din entități disparate, din "fărâme", care continuă să existe tocmai datorită disparității lor, în virtutea faptului că sunt "fragmente". Când un "Zacharias" leagă "fărâmele" între ele prin puterea unei viziuni, a unei "vedenii", se
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
fiu. Înțelegerea mesajului pe care i-l transmit cele două călăuze în dificilul proces al anamnezei, Laurian și Niculina, coincide cu alegerea numărului trandafirilor. Marta Petreu consideră că nouăsprezece este semnul morții la Eliade, semnificație care se descifrează în registrul cosmologic, în marele joc cosmic dintre viață și moarte (un alt exemplu de acest fel este numărul camerei de hotel a lui Dominic Matei). Combinația celor două numere -din nouăsprezece se veștejesc șase, numărul destinului transuman, și rămân treisprezece, număr care
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
mai omogenă și mai destinsă, s-ar fi putut așeza la originea unor cercetări temeinice privind raportul dintre folclorul românesc și cel asiatic, pentru a nu spune de istorie a religiilor: „Hasdeu intuise just structura «persană» (iraniană) a anumitor texte cosmologice și eshatologice; care, deși își găsesc precedențe și confirmări în literatura patristică (nefiind deci eretice, «bogomilice»), au cu toate acestea obârșie iraniană. Nu trebuie scăpat din vedere, în asemenea cercetări, că influența iraniană s-a exercitat asupra Orientului Apropiat și
[Corola-publishinghouse/Science/2332_a_3657]
-
Este interesant de remarcat, cu acest prilej, că fiecare popor europeanși-a asimilat din vastul rezervor iranian anumite «motive»; scandinavii, bunăoară, și-au asimilat viziunea apocaliptică a sfârșitului lumii (ragnarök); popoarele balcanice, și românii, au păstrat cu mai multă fervoare legendele cosmologice (originea dualistă a Creației) și o anumită atitudine misogină (...). Nu trebuie uitat, de asemenea, că în Balcani ideile iraniene au găsit adepți în masele rurale, în timp ce în Apus ele au influențat pe țărani, cât și anumite clase culte, aristocratice”1
[Corola-publishinghouse/Science/2332_a_3657]
-
ei primordială a fost tulburată și Biserica, privită ca un cosmos restabilit, e ordinea în care se înlănțuie expunerea lui Nichifor Crainic. Concepția aceasta se străvede și în faptul că de câte ori vorbește despre Biserică o face în legătură cu o viziune larg cosmologică. Biserica este pe de o parte „organismul prin care se revarsă în viață energiile harului dumnezeiesc”, dar pe de alta ea este așezământul „care se confundă cu marele tot al făpturii”, sau e „cosmosul organizat în Biserică”. Armonia primordială a
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
Platon îl influențează în așa măsură încât ideea de preexistentă a sufletului și de eternitate a lumii trece și la Nemesius. Înlăturând aceste grave erori, loan Damaschin folosește aproape cuvânt cu cuvânt în Dogmatica sa pe Nemesius. De altfel, capitolele cosmologice și antropologice din Dogmatica sa, construite, firește, în sistemul doctrinei ortodoxe, utilizează toate dalele științelor profane ale timpului, de la psihologie și medicină până la geografie și astronomie. Elemente de psihologic și medicină clasică se regăsesc până în doctrina mistică, specifică ortodoxiei, despre
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
natura, e creația lui Dumnezeu și, ca atare, existența obiectivă a frumuseții ce strălucește din formele și din armonia ei intră în considerația argumentațiilor raționale, ce ne vorbesc despre raportul cauzal dintre Creator și creatură. Un argument cum e cel cosmologic sau, mai ales, cel teologic e valabil în măsura în care frumusețea creată, care constituie caracterul sofianic al naturii, are o existență obiectivă. Nici Kant n-a contestat tăria argumentului teologic(Vezi minunata monografie a d-lui I. Petrovici: Viața și opera lui
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
prin frânele transcendente (abisale) se garantează permanența acestui destin, iar prin conversiunea transcendentă se asigură intensitatea și randamentul maxim al acestui destin.” (Artă și valoare, Humanitas, București, 1996, p. 190.) 17. Vezi L. Blaga, „Ființa istorică”, în L. Blaga Trilogia cosmologică, Humanitas, București, 1997, p. 484. Omul este „structural” cenzurat. „Aceasta înseamnă că omul nu poate să ajungă la o cunoaștere pozitivă, absolut adecvată, nici a Marelui Anonim, nici a lumii inconjurătoare, nici a propriei sale ființe.” (Op. cit., p. 486.) 18
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
p. 77. 24. Ibidem, pp. 81-82. 25. „Recunmoaștem din plin că momentul istoric al criticismului este ireversibil. Și mai recunoaștem că de această împrejurare va trebui să țină seama orice nouă filosofie și orice viitoare teologie.” („Diferențialele divine”, în Trilogia cosmologică, Humanitas, București, 1997, p. 16.) În ultimul volum al Trilogiilor, Blaga sublinia modul cum a înțeles el lecția lui Kant și deplângea faptul că ideatorii de sisteme metafizice de după Kant nu au ținut seama de concluziile cercetărilor acestuia privitoare la
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
al alunecării și într-o dezlocuire funciară. Că trupurile noastre generează spațiu vital nu înseamnă neapărat că ar fi și capabile să-l rețină eficace. Ian conchise că, grație imperialismului cu al său drenaj dirijat de spațiu vital, vechiul model cosmologic, ce prezenta lumea călare pe spinarea unei țestoase în imersiune, își redobândea tragic valabilitatea. În noaptea de 31 ianuarie 1953, când echipele de intervenție veniseră să-l salveze de pe acoperișul casei prăbușite, nu fusese în stare să le mai priceapă
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
care inspirația nu este de natură emoțională, ci intelectuală: „- Din ce se hrănește poezia? - Din poezie. Exprimarea corectă este următoarea: discursul poetic se hrănește din diversele tipuri de discurs care se înrudesc cu el însuși: discursul filosofic [îndeosebi metafizic și cosmologic], discursul mitologic, discursul simbolic, discursul religios.” Se situează aproape întotdeauna, concomitent, în două câmpuri de semne, abstracte, indiferent afectiv față de obiectele-trăirile care le-au produs. Unul este câmpul formelor de expresie preconstituită (tipuri de ritm, tipuri de vers, diversitate strofică
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286816_a_288145]
-
mai multe ori și după aceea îi face vânt aruncându-l deasupra vârfurilor de suliți” . Deși sacrificiile umane țin de perioada barbariei, de primitivism și sălbăticie, au fost practicate de popoarele antice civilizate, „fiind în legă tură cu un simbolism cosmologică” . Chiar romanii, cuprinși de teamă în timpul celui de-al doilea război punic, când Hanibal era în fața porților Romei, după ce trimit un sol la Oracolul de la Delfi, recurg la o practică străveche, așa cum era prescris în Cărțile Sibiline” . Tot la
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
și medicina au stimulat și ele lumea simbolurilor. Jacob Böhme utiliza simbolurile pietrei filosofale și transmutației cu ajutorul elementelor foc, sare, sulf, mercur, aur, esențe și tincturi, Robert Fludd 48 a închegat imaginea omului între lumină și întuneric prin simboluri medicale, cosmologice, alchimice și esoterice. Așadar, simbolurile religioase și mitologice au fost țesute în structurile fizicii, cosmologiei, psihologiei și psihanalizei 49. În concepție pitagoreică Dumnezeu face geometrie chiar în structura matematică a ființei gândite, structurate rațional. Nunta alchimică a metalelor pare a
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
acestor simboluri. În ocazii bine conturate de tradiție, solemne prin consacrare, încoronare, ele reprezintă universul profan prin care se exprimă divinul. Pornind de la o reprezentare abstractă cum ar fi silaba sanscrită Ohm, ea înseși reprezentând o lume transcendentă cu înțeles cosmologic 104, simbolismul accede la reprezentările pictate în temple, sanctuare, capele sau altare individuale. Ele conțin statui sau icoane ale divinităților prosperității și fertilității, zeiței mamă, zeului casei, sfinților, relicve, liste ale strămoșilor și alte obiecte de cult. În China multe
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
sau al rogațiunilor sau poate fi ofranda care urcă spre lumile sacre sau celeste. Acestea erau puse în vase de bronz pe care le găsim în China de acum trei-patru mii de ani, a căror formă este inspirată de teme cosmologice. Aromele taoiste produc o exaltare mistică ce contribuie la buna dispoziție; ele puteau fi purtate în vase de aur în cadrul ofrandelor. Vase perforate, atârnate de lanțuri sunt folosite și în ritualurile sintoiste sau budiste. În Egiptul pre-elenistic și în Ierusalim
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
de acțiune reglată metodic, totul pornind de la observație, experimentare a științelor fizice dar și de la cele morale servindu-se de meditație și procedee analogice. Focalizând pe o anormală apropiere psihologică se remarcă o strânsă relație între structurile sociale și simbolismul cosmologic prin instituția șamanică al cărei rol este de a conserva atât ordinea socială cât și cea cosmică 131. De aceea vom rămâne puțin asupra ritualurilor transmise prin intermediul lor. Dacă religia este un ansamblu de doctrine și practici, ea constituie raportul
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
ponderabilitatea lui e fixată în ceruri și își îndeplinește global și virtual traiectoria sa de cunoaștere, trecând din spiră în spiră și apoi la un anume moment din clopot în clopot. El începe prin micile mistere într-un domeniu limitat cosmologic, primul clopot dorind să devină fiul clipei, ibn aluaqt din esoterismul musulman, armonizând zborul în arca eterică în amestecul omogen al lumilor ce-l înconjoară. Prin omogenitatea și continuitatea lui, el este vântul care simbolizează transferul prin spire concentrice, pas
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]