560 matches
-
Ficțiunea postmodernistă, traducere de Dan Horațiu POPESCU, Iași: Polirom, Colecția "Collegium" (Postmodernist Fiction, New York, Routledge). * intertextualitatea (transferul personajelor). MERLEAU-PONTY Jacques [1965] (1978) Cosmologia secolului XX. Studiu epistemologic și istoric al teoriilor cosmologice contemporane, (traducător neprecizat), București: Editura Științifică și Enciclopedică (Cosmologie du XX-e siècle, Paris: Éditions Gallimard). * modelele cosmologice; * modelul einsteinian; * timpul cosmologic. MIHĂILĂ Ecaterina (1995) Textul poetic Perspectivă teoretică și modele generative, București: Editura Eminescu. * structura de suprafață; * structura de adâncime MUREȘANU IONESCU Marina (1996) Literatura, un discurs mediat, Iași
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
AL-GEORGE Sergiu (1981) Arhaic și universal: India în conștiința culturală românească. Brâncuși, Eliade, Blaga, Eminescu, București: Editura Eminescu. o intertextul indian în opera lui Mihai Eminescu. BHOSE Amita (2009) Maree indiană. Interferențe culturale indo-române, București: Editura Cununi de stele. o Cosmologia lui Mihai Eminescu BHOSE Amita (2010 a) Eminescu și limba sanscrită, București: Editura Cununi de stele, Colecția "Amita Bhose". o intertextul indian în opera lui Mihai Eminescu. BHOSE Amita (2010 b) Proza literară a lui Eminescu și gândirea indiană, București
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
Bhose". o intertextul indian în opera lui Mihai Eminescu. BHOSE Amita (2010 b) Proza literară a lui Eminescu și gândirea indiană, București: Editura Cununi de stele, Colecția "Amita Bhose". o intertextul indian în opera lui Mihai Eminescu. BHOSE Amita (2013) Cosmologia lui Eminescu, București: Editura Cununi de stele, Colecția "Amita Bhose". o cosmologia lui Mihai Eminescu. BOT Ioana (2012) Eminescu explicat fratelui meu, București:Art. o actualitatea lui Eminescu; o critica genetică. BULGĂR Gheorghe (2011) De la cuvânt la metaforă în variantele
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
b) Proza literară a lui Eminescu și gândirea indiană, București: Editura Cununi de stele, Colecția "Amita Bhose". o intertextul indian în opera lui Mihai Eminescu. BHOSE Amita (2013) Cosmologia lui Eminescu, București: Editura Cununi de stele, Colecția "Amita Bhose". o cosmologia lui Mihai Eminescu. BOT Ioana (2012) Eminescu explicat fratelui meu, București:Art. o actualitatea lui Eminescu; o critica genetică. BULGĂR Gheorghe (2011) De la cuvânt la metaforă în variantele liricii eminesciene, Cluj-Napoca: Editura Dacia XXI, "Colecție de autor: Gheorghe Bulgăr". o
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
pe oameni pân-a doua zi dimineața în teatru și nimeni nu gândea la aceea cât timp a trecut" (Eminescu: 2011, II, 315). În varianta finală, acest "amănunt" nu mai apare. 61 Jacques Merleau-Ponty, Bruno Morando Les trois étapes de la cosmologie, Paris: Éditions Robert Laffont (1971), apud (Ioana Em. Petrescu: 2005, 17 et all.), teorie reluată de Jacques Merleau-Ponty în lucrarea Cosmologia secolului XX (trad. rom.). 62 Această secvență intratextuală nu apare în varianta parțială, motiv pentru care "sărim" o treaptă
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
II, 315). În varianta finală, acest "amănunt" nu mai apare. 61 Jacques Merleau-Ponty, Bruno Morando Les trois étapes de la cosmologie, Paris: Éditions Robert Laffont (1971), apud (Ioana Em. Petrescu: 2005, 17 et all.), teorie reluată de Jacques Merleau-Ponty în lucrarea Cosmologia secolului XX (trad. rom.). 62 Această secvență intratextuală nu apare în varianta parțială, motiv pentru care "sărim" o treaptă și ajungem la "Texte originale scrise până în primăvara anului 1883" din Fragmentarium (Eminescu: 2011, X). 63 Reprezentarea raportului dintre întreg și
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
și adevărurile lui formulate eminescian ar prilejui un studiu interesant asupra relativității genului literar (Macé : 2013, Stalloni : 2008). 66 Pierre Bayard Le Plagiat par anticipation, Paris: Éditions de Minuit, Collection "Paradoxe", 2009. 67 După aproape patruzeci de ani de la descrierea Cosmologiei secolului XX (1965), cercetătorul Paul Davies chiar a oferit imagini ale spațiu-timpului einsteinian (Scientific American, 2001), posibile cu tehnica de azi (tabloul blocului temporal). 68 În lucrările despre cosmologia eminesciană, Amita Bhose atinge inclusiv acest aspect: "Descoperiri din domeniul particulelor
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
Collection "Paradoxe", 2009. 67 După aproape patruzeci de ani de la descrierea Cosmologiei secolului XX (1965), cercetătorul Paul Davies chiar a oferit imagini ale spațiu-timpului einsteinian (Scientific American, 2001), posibile cu tehnica de azi (tabloul blocului temporal). 68 În lucrările despre cosmologia eminesciană, Amita Bhose atinge inclusiv acest aspect: "Descoperiri din domeniul particulelor sub-atomice au revelat oamenilor de știință unele enigme ale naturii; întrucât lumea atomică este o miniatură a cosmosului, rezultatele obținute într-un domeniu sunt adeseori folosite pentru a explica
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
răul și spaima se suprapun: oamenii sunt răi fiindcă s-au îndepărtat de Creator, ceea ce înseamnă că a trăi nu înseamnă altceva decât a trăi în spaimă. Iată o sintagmă pe care Luther o va reafirma, mutând-o din spațiul cosmologiei în cel al predestinării. În accepțiune lutherană, munca și credința sinonime până la un punct reprezintă un antidot la spaimă: cât timp muncești, dai la o parte spaima care te strivește, o supui unui regim existențial corectiv, o raționalizezi. Pentru linia
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
Românii nu au plecat spre modernizare de la romantica viață rustică, tribală ori patriarhală, ci de la statutele de dependență turceasco-grecească din veacurile al XV-lea, marcate în Vest de începuturi de schimbare a gândirii scolastice prin studii empirice de fizică, anatomie, cosmologie, geografie. Au urmat organizările altor imperii, cu strategii extracontinentale. Ele s-au regăsit în competiții și pentru regiunea sud-est europeană: turcii contrați de austrieci, austro-unguri, ruși și de germani. S-a ajuns și la al Doilea Război Mondial, care o dată
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
ții din secolul al XIX-lea, ceea ce constituie esența unei repre zen tări este caracterul dublu al obiectului istoric, tensiunea ine rentă unei discontinuități. Concomitența dintre dispersie și acumulare, decisivă în viziunea alegorică, este reluată, în momentul în care puterea cosmologiei baroce se pierde, ca traumă istorică a obiectului care își caută originea. Faptul că dispar acum granițele dintre artă și tehnică (în Jugendstil, de exemplu), dintre literatură și ziaristică sau dintre intimitatea „burgheză“ și caracterul public al gesturilor și cuvintelor
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
deopotrivă, detaliul a fost diluat până la topire în masa plasmatic-fantasmală a corpurilor chimerice. Artistul urmărește, mai degrabă, relevanța arhetipală, fantasmală a creației, ceea ce-l apropie sensibil de Brâncuși în căutarea unei forme revelatoare, primordiale. Himerele lui Paciurea participă la o cosmologie vizibilă într-o lectură tematică bachelardiană a elementelor, sau accesibilă unei antropologii a imaginarului, așa cum o edifică Gilbert Durand. Cu Himerele sale, Paciurea pare interesat să surprindă materia in statu nascendi. Himera aerului (1927) are corpul fusiform, aerodinamic, evocă zborul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
sado-masochist. Sărutul post mortem al ochilor sfântului are un sens expiator pentru crima din dragoste, acest sărut dizolvă senzualitatea nimfetei pentru a-i croi un alt veșmânt decât cel al vălurilor magice, de un colorit și rafinament ce indică o cosmologie subiacentă condiției regale. Asemeni Ofeliei, Salomeea se lasă să plutească în apele unui râu unde se îneacă ținând la piept capul sfântului. Întruchipare a soteriologiei decadente, avem în Ofelia un personaj utilizat în iconica decadentă și prerafaelită, contraponderea lilială a
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Ioan Paul al II-lea avertizase că Biblia nu trebuie citită ca un „tratat științific“. „Sfânta Scriptură vrea, pur și simplu, să afirme că lumea a fost creată de Dumnezeu și, pentru a inculca acest adevăr, se exprimă în termenii cosmologiei din vremea când a trăit autorul... Orice altă învățătură despre originea și alcătuirea universului este străină de intențiile Bibliei, care nu vrea să inculce modul cum s-au format cerurile, ci cum se poate ajunge acolo.“ Ceea ce am prezentat pe
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
vrea să inculce modul cum s-au format cerurile, ci cum se poate ajunge acolo.“ Ceea ce am prezentat pe scurt este istoria unei schimbări simptomatice a poziției Bisericii Catolice cu privire la relația științei moderne a naturii cu ceea ce am putea numi „cosmologia religioasă“. Sugestia este că, dacă înțelegem în mod adecvat natura și intențiile celei din urmă, ne vom da seama că aceasta nu va putea intra în competiție cu descoperirile științei naturii. Religia creștină nu oferă nici un fel de temeiuri pentru
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
succes a paradigmei adaptaționiste darwiniene în cercetarea societăților omenești, îndeosebi a cooperării sociale, a eticii și a culturii. Așa cum semnalam mai sus, Dennett a dat o expresie exemplară acestei încrederi afirmând că ideea lui Darwin se extinde de la biologie la cosmologie, psihologie, antropologie, sociologie, etică și politică. În articolul lor polemic, Gould și Lewontin preferă să menționeze formele extreme pe care le ia uneori orientarea spre explicații evoluționiste ale culturii, cu intenția vădită de a le ridiculiza; ei invocă, de exemplu
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
de persoane religioase, cât și de cele fără angajamente religioase. Dacă acceptăm această abordare, suntem conduși la încheierea că, în principiu, nu sunt posibile decât patru soluții, fără a exclude, desigur, nuanțe intermediare: poziția fundamentaliștilor care revizuiesc știința darwiniană în numele cosmologiei religioase tradiționale, poziția acelor gânditori care cred că știința în general, știința darwiniană în particular, susține puncte de vedere antireligioase și atee, poziția autorilor care afirmă că știința darwiniană este în deplină armonie cu recunoașterea existenței Ființei supreme și a
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
experiență, pe de o parte, și principii și explicații care pot fi controlate de experiență, pe de altă parte. Din prezentare și din examinarea critică a acestor patru poziții pot fi desprinse multe învățăminte instructive. 2. Respingerea științei darwiniene în numele cosmologiei biblice Validitatea științifică a teoriei darwiniene a evoluției speciilor nu este pusă în discuție, astăzi, de către reprezentanți autorizați ai majorității bisericilor creștine. O excepție notabilă o constituie acele cercuri religioase arhiconservatoare de pe lângă unele biserici neoprotestante din Statele Unite care resping teoria
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
Reprezentările biblice asupra originii ființelor vii și a omului sunt înfățișate drept adevăruri istorice. Explicația susținerii unor asemenea poziții este simplă. Ca și papalitatea în vremea lui Galilei, cei care promovează astăzi „creaționismul științific“ apreciază că înțelegerea Creației în sensul cosmologiei biblice reprezintă o parte centrală a credinței religioase. Abandonarea acestei cosmologii ar însemna, pentru ei, subminarea bazelor credinței. Există, totuși, o deosebire importantă. Adversarii din secolul al XVII-lea ai astronomiei și fizicii noi le opuneau acestora dogmele bisericii, ca
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
drept adevăruri istorice. Explicația susținerii unor asemenea poziții este simplă. Ca și papalitatea în vremea lui Galilei, cei care promovează astăzi „creaționismul științific“ apreciază că înțelegerea Creației în sensul cosmologiei biblice reprezintă o parte centrală a credinței religioase. Abandonarea acestei cosmologii ar însemna, pentru ei, subminarea bazelor credinței. Există, totuși, o deosebire importantă. Adversarii din secolul al XVII-lea ai astronomiei și fizicii noi le opuneau acestora dogmele bisericii, ca adevăruri revelate. Susținătorii din zilele noastre ai „creaționismului științific“ pretind că
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
descoperire sau analiză contribuie la slăbirea cauzei evoluției și la consolidarea cauzei creației“. Morris nu este de acord că Biblia nu oferă relatări istorice cu pretenții de adevăr asupra originilor universului, Pământului și ale vieții. Nu numai că există o cosmologie biblică, dar aceasta nu ar fi fost niciodată infirmată. „De fiecare dată când un pasaj biblic se ocupă fie de un principiu științific cuprinzător, fie de un aspect particular al datelor științifice, la un studiu atent se dovedește inevitabil că
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
la baza respingerii de către instanțe juridice din Statele Unite a cererilor ca „știința creației“ și teoria darwiniană a evoluției să beneficieze de un tratament egal atunci când se predau științele în școlile de stat. Cum poate fi apărată într-un mod onorabil cosmologia biblică, deși nu într-un mod care ar fi de neatacat, a arătat filozoful Alvin Plantinga. Plantinga aprecia că relația științei darwiniene cu religia reprezintă un caz particular al relației rațiunii cu credința, o relație care i-a preocupat încă
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
este cel puțin problematic în susținerile sale. Să considerăm afirmația că ori de câte ori concluzii ale cercetării naturii intră în contradicție cu cuvântul Bibliei cercetătorul va fi îndreptățit să se întrebe dacă ele reprezintă „un exercițiu adecvat al rațiunii“. Pot oferi pozițiile cosmologiei biblice baza necesară pentru a aprecia dacă rezultate ale cercetării reprezintă sau nu „un exercițiu adecvat al rațiunii“? Nu este oare cercetarea științifică o întreprindere care posedă propriile sale garanții de validitate, care nu are, așadar, nevoie să fie asigurată
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
întreprindere care posedă propriile sale garanții de validitate, care nu are, așadar, nevoie să fie asigurată din afară? Pentru a evalua sugestia lui Plantinga că rezultatele cercetării ar trebui acceptate de către oameni credincioși doar atunci când vor fi de acord cu cosmologia biblică, este bine să examinăm care sunt implicațiile ei. Una dintre ele este aceea că omul de știință cu convingeri religioase ar trebui să aleagă între fidelitatea față de spiritul gândirii științifice și atașamentul necondiționat față de cosmologia biblică, ori de câte ori ele nu
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
fi de acord cu cosmologia biblică, este bine să examinăm care sunt implicațiile ei. Una dintre ele este aceea că omul de știință cu convingeri religioase ar trebui să aleagă între fidelitatea față de spiritul gândirii științifice și atașamentul necondiționat față de cosmologia biblică, ori de câte ori ele nu pot fi armonizate. Altfel spus, în situații de acest fel el va trebui să aleagă între a fi un bun om de știință și a fi un bun creștin. Este de presupus că majoritatea cercetătorilor naturii
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]