558 matches
-
care Începea la o dată anapoda, care nu semnifica nimic, nici măcar fundarea Romei, aceea fiind pe 23 aprilie, chiar dacă nici urmă n’avea de vreun Gheorghe ci doar de predecesorul Perseu; anume, 1 martie. Peste negentropia originalității se suprapunea astfel entropia cosmopolitismului. Trebuia adăugat deci ceva pentru a obține reacordarea. Iar acest popor, de atunci obligat la a găsi mereu reacordări, a umplut perioada 1-23 martie, adică până la primul eveniment astronomic notabil, chiar dacă nu la fel de evident precum solstițiul, echinocțiul de primăvară adică
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
a fost seară, și a fost dimineață 40. Pierre Hadot - Ce este filozofia antică ? 41. Leon Wieseltier - împotriva identității 42. * * * - Apocalipsa lui Pavel 43. Marcel Mauss - Eseu despre dar 44. Eugeniu Safta-Romano - Arhetipuri juridice în Biblie 45. Guy Scarpetta - Elogiu cosmopolitismului 46. Dan Pavel - Cine, ce și de ce ? 47. Vladimir Jankélévitch - Iertarea 48. Andrei Cornea - Penumbra 49. Iosif Sava - Muzica și spectacolul lumii. 10 Serate TV 50. Pierre Hadot - Plotin sau simplitatea privirii 51. Cristian Bădiliță - Călugărul și moartea 52. * * * - Convorbiri
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
Frunză, Al. Jar, G. Macovescu, V. Em. Galan, Ion Vitner & comp. Cu toții declarau că vor lupta îndârjit împotriva... dușmanului. Care dușman? S-a convenit că nu poate fi altul decât apolitismul, căruia, la nevoie, i s-ar putea atașa formalismul, cosmopolitismul, liberalismul. Baranga dixit: "a fi apolitic echivalează cu a fi dușman". Și cine a fost găsit întâiul apolitic? Tocmai... Beniuc. Nu numai că publicase o poezie ("Piersicul") din care lipsea flagrant lupta de clasă, dar a mai și teoretizat: "Poți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
exorcismul Comunei; controlul „claselor periculoase” și formarea tinerelor elite; elementele sportului paternalist și patronal, precum și acela al primelor cluburi sportive muncitorești, disciplina corpului și deja, dorința de a fi mai bun în pielea ta; integrarea națională și ceea ce Coubertin numește „cosmopolitism” prin care el înțelege apropierea poporului în și prin sport... Bineînțeles că o mulțime de critici se revarsă bâlbâind asupra sportului și a noului olimpism: Maurass „denunță alinierea patriei la moravuri străine”; în corpul profesoral se pronostichează dezordine școlară; moraliștii
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
Câteva capitole prezintă campaniile care au jalonat în această perioadă drumul literaturii spre condiția de instrument al propagandei: promovarea „culturii de masă”, stigmatizarea „turnului de fildeș”, adoptarea modelului literar sovietic, discreditarea modernismului, „lichidarea rămășițelor dușmănoase”, contestarea „crizismului”, abolirea „decadentismului” și cosmopolitismului - etape în acțiunea de „arestare a cărților și ideilor”, de „revizuire a patrimoniului”. Combatanți în această ofensivă maculată de „umbre, pete și noroi” sunt, lângă un Oscar Lemnaru sau Ion Călugăru, și nume sonore, de la Miron Radu Paraschivescu, Geo Dumitrescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289609_a_290938]
-
și după. Ei au militat pentru apărarea culturii, limbii și literaturii naționale, pentru poziția sa politică Alexandru a fost și arestat. El susținea că „poporul român este dator să-și dezvolte pe orice cale individualitatea, pentru a se putea opune cosmopolitismului imperiului austriac.” Conducător, chiar de la înființare, în 1862, al Reuniunii române de leptură din Cernăuți, pe care a propus să fie transformată în Societate pentru cultură și literatură română în Bucovina, membru al Societății Academice Române, deputat în Dieta Bucovinei
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Iorga. În perioada dintre 24 ianuarie 1915 și 15 iulie 1917, fuzionează cu revista „Ramuri” și se editează la Craiova și Iași cu același titlu, „Drum drept”. Continuă orientarea tradiționalistă, paseistă și autohtonistă a sămănătorismului, manifestându-și ostilitatea atât față de cosmopolitism și raționalism, cât și față de procesele de industrializare, urbanizare și de preluare a modelelor instituționale și culturale din Occident. Revista își propune să promoveze cultura și literatura națională de tip rural, ca unică sinteză adevărată între permanență și valoare. În
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286879_a_288208]
-
emfază așa-numita Noua Direcție 47 inaugurată - risum teneatis 48 - de domnii Bodnărescu, Eminescu, Iacob Negruzzi și tutti quanti. bucureștiul în 1871 87 45. Acuzațiile nedrepte pe care Hasdeu le aducea în anii 1870 Junimii se refereau la așa-zisul cosmopolitism al societății ieșene și la insuficienta prețuire de către aceasta a istoriei și culturii naționale, acuzații izvorâte și din resentimentele pe care el le nutrea lui Titu Maiorescu, cu care intrase în conflict în anii tinereții sale ieșene. Explicațiile și aprecierile
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
tuturor locuitorilor ei, indiferent de etnie. Desigur, importanța unui asemenea tip de solidaritate „transilvană”, cum este cel mărturisit de Pauleti XE "Pauleti" , nu trebuie supraestimată, mai ales În epoca naționalismului și a romantismului. Dar puternicele tradiții iluministe din Transilvania, respectiv cosmopolitismul și toleranța, asociate realității multietnice a imperiului, Îi dau totuși un anumit relief. În „patriile” În care coexistau mai multe etnii, principiile toleranței, subliniate de iluminiști, aveau un puternic ecou. Cel mai important ziarist român al epocii, George Bariț XE
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
ceilalți), ci pentru că el nu valorizează În mod negativ respectivele atribute. Este adevărat Însă și faptul că, dacă urmărim scrierile de mai târziu ale lui Bărnuțiu XE "Bărnuțiu" , vom Întâlni acolo pasaje În care el vorbește În termeni admirativi despre „cosmopolitismul cel adevărat”, care „respeptă umanitatea În fiecare om, fără de privire la originea, limba sau cultura lui”. Pe de altă parte, cunoscând poziția sa de cap de serie al naționalismului radical profesat la Iași, putem totuși conchide Împreună cu Alexandru Marcu că
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
culturală, pe alocuri chiar opusă instituțiilor statale, cu riscul "închiderii într-o autarhie mentală tradusă adesea prin miturile favorite ale regiunii": martiriul, fortăreața asediată, suferința celui bun, care toate conduc la xenofobie și încastrarea într-un ghetou cultural pentru care cosmopolitismul are doar valențe peiorative (miturile zonei, ale popoarelor-națiuni, sunt racordate la cele occidentale ale statelor-națiuni, în primul rând prin căutarea originii antice, în special de factură greco-romană și iudeo-creștină, intrând în concordanță cu valurile Renașterii, ale barocului contrareformist, ale Iluminismului
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
Rd2) este inseparabilă de asumarea lor enunțiativă. Pentru ca unul și același segment textual să poată avea două sensuri contradictorii, trebuie ca cele două propoziții să fie asumate de enunțători diferiți (PdV1 și PdV2). Locutorul recunoaște o logică inițială care opune cosmopolitismului identitatea elvețiană (PdV1), dar nu se oprește asupra ei, ci propune o altă reprezentare care, în timp ce comportă o normă negativă, îi păstrează orașului Zurich proprietatea "tipic elvețiană" (transformare în normă pozitivă, PdV2). Această dinamică a argumentării poate fi rezumată prin
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
juca Rezeșii la Iași sau Iașanca la țară, comedie în două acte. Pe aceeași scenă se reprezenta, în spectacol cuplat cu Baba Hârca de Matei Millo, comedia într-un act Fata cojocariului (tipărită în 1851), o critică superficială, amuzantă, a cosmopolitismului lingvistic și a ambițiilor de schimbare a stării sociale, pe care le observa la burghezia în formare. Se pare că M. a scris sau a adaptat și alte piese, jucate de trupele Tardini-Vlădicescu, Luchian, Lupescu. Câteva poezii patriotice, satire și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288106_a_289435]
-
comună pot diferi în nivelul la care o valorizează, în comparație cu alte identități mai cosmopolite, iar într-o democrație oamenii cu aceeași identitate națională sînt liberi să se împartă după alte criterii. Regimurile comuniste erau în mod ideologic antinaționaliste, încurajînd un cosmopolitism centrat pe Moscova. Marxism-leninismul a fost proclamat drept filosofie universală, ceea ce făcea naționalismul perimat. Ca reacție împotriva "modernizării" în stilul Moscovei, oamenii se puteau identifica cu simboluri naționale, democratice sau nedemocratice (cf. Gellner, 1983). Însă izolarea de curentul principal al
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose.,William Mishler, Christian Haerpfer [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
ostentativ trecutul, se revendicau din tradiția mișcării de la 1848 și au întreținut un veritabil cult pentru I. Heliade-Rădulescu, C. A. Rosetti și N. Bălcescu. Deși a căutat să-și definească programul prin opoziție cu junimismul, pe care îl acuza de cosmopolitism și spirit distructiv, societatea a păstrat totuși ideea maioresciană a necesității de a revizui formele civilizației românești spre a le adapta realităților naționale. A acordat o atenție deosebită reorganizării instituțiilor artistice, precum teatrul și conservatorul, susținând aproape fără rezerve reformele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285319_a_286648]
-
Iași, 1999; Prințul și poeții, Iași, 1999; Prozatori belgieni, Iași, 1999. Traduceri: Jerzy Falicki, Istoria literaturii belgiene de limbă franceză, Iași, 1995; Henri Cornélus, Pisoiul Miau, Chișinău, 1997, Aventurile motanului Miau, București, 1998, Poveștile junglei, Iași, 2002 ; Guy Scarpetta, Elogiu cosmopolitismului, Iași, 1998; Carlo Masoni, Interior cu fereastră deschisă și alte nuvele, Iași, 1999, A patra poartă, Iași, 2000; Michel Lambert, Seri albe, Iași, 1999 (în colaborare), Sfârșitul filmărilor, Iași, 2003; Jean-Luc Outers, Ordinea de zi, Iași, 2000, Corp de meseriași
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289808_a_291137]
-
al României la Istanbul, Viena și Atena. În 1893 a fost ales membru al Academiei Române și, mai târziu, vicepreședinte al secției literare. Membru al Junimii din 1878, colaborează constant la „Convorbiri literare” până în 1895. Relațiile cu Junimea, căreia îi reproșa cosmopolitismul, răcindu-se, O.-A. inițiază o nouă grupare artistică, Amicii Literaturii și Artei Române, al cărei președinte a fost. Debutează cu versuri în 1870, la „Foaia societății «Românismul»” a lui B.P. Hasdeu. Și-a strâns producția poetică în volumele Satire
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288522_a_289851]
-
în care se desfășoară gândirea nobilului transilvan, obligat să respecte pe de o parte, statutul social, pe de alta, poziția politică de strictă dependență față de Viena. Atitudinea sa nu se mai justifică atunci când respinge tezele înaintate ale Supplex-ului; întoarce spatele cosmopolitismului european cu care cochetase atâta vreme, manifestă teamă în fața ideilor prea avansate, prea înnoitoare, putând stârni furtuna. Nu riscă să forțeze nici una dintre granițele artificiale impuse din afară. Epoca însăși e nedecisă, la fel și oamenii care o reprezintă. Teleki
[Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
avea o bogată istorie conflictuală cu sionismul, sau unor lideri comuniști de tip stalinist, căzuți pentru moment În dizgrație, ca Sandu xe "Lieblich"Lieblich sau Emil xe "Calmanovici"Calmanovici. Demn de subliniat este faptul că sionismul era prezentat complementar cu „cosmopolitismul”, alt „păcat” fundamental al epocii, ce era definit ca „predica ipocrită În favoarea negării caracteristicilor naționale, În favoarea nihilismului național”1. Purtătorii cosmopolitismului nu erau - cine altcineva? - decât cei mai puțin sensibili la valorile naționale: evreii. De altfel, formularea cosmopolitismului este foarte
[Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
xe "Lieblich"Lieblich sau Emil xe "Calmanovici"Calmanovici. Demn de subliniat este faptul că sionismul era prezentat complementar cu „cosmopolitismul”, alt „păcat” fundamental al epocii, ce era definit ca „predica ipocrită În favoarea negării caracteristicilor naționale, În favoarea nihilismului național”1. Purtătorii cosmopolitismului nu erau - cine altcineva? - decât cei mai puțin sensibili la valorile naționale: evreii. De altfel, formularea cosmopolitismului este foarte apropiată de cea a „caracterului dizolvant al culturii evreiești” - unul dintre clișeele de bază ale antisemitismului dreptei din perioada interbelică. Comunizarea
[Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
complementar cu „cosmopolitismul”, alt „păcat” fundamental al epocii, ce era definit ca „predica ipocrită În favoarea negării caracteristicilor naționale, În favoarea nihilismului național”1. Purtătorii cosmopolitismului nu erau - cine altcineva? - decât cei mai puțin sensibili la valorile naționale: evreii. De altfel, formularea cosmopolitismului este foarte apropiată de cea a „caracterului dizolvant al culturii evreiești” - unul dintre clișeele de bază ale antisemitismului dreptei din perioada interbelică. Comunizarea antisemitismului clasic nu necesită decât o ușoară cosmetizare și, firește, rebotezarea. Condamnarea sionismului nu a rămas În
[Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
Afirmând: „Concepem un stat nou etnic românesc clădit pe tradiție”, el lasă să se întrevadă de pe acum tradiționalismul radical și chiar extremist care va fi adoptat de mișcarea legionară. Dar, în ciuda acestei poziții ideologice, care, între altele, respingea estetismul și cosmopolitismul în artă, la început revista păstrează totuși un anumit echilibru. Așa se face că, cel puțin în numerele din 1932, printre colaboratori se află câțiva dintre scriitorii moderniști de seamă. Anton Holban publică aici o scurtă povestire intitulată Scatiul și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285508_a_286837]
-
ei de cult tot mai familiare și mai perceptibile în diverse puncte ale planetei. Și totuși, în același timp, Holocaustul este înțeles ca un dezastru întâmplat evreilor, nu ca o catastrofă care s-ar putea abate asupra altor grupuri. Aparentul cosmopolitism al acestei memorii nu face însă universal mesajul ei, pentru că nu pune accentul pe acest aspect. Mondializarea memoriei Holocaustului, într-o epocă de continuă deplasare a reperelor noastre și de dispariție a ideologiilor al căror discurs separa clar altădată "binele
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
există; în sfârșit, importanța acordată de "reforma" lui Akhenaton "învățăturii" este comparabilă rolului Torei în iahvism. Pe de altă parte, societatea ramessidă, în care a fost crescut Moise, la două generații după represiunea "reformei" lui Akhenaton, nu putea să-1 atragă. Cosmopolitismul, sincretismul religios (mai ales între cultele egiptene și canaaneene), anumite practici orgiastice (prostituția celor două sexe), "cultul" animalelor constituiau tot atâtea abominațiuni pentru unul care fusese crescut în "religia Părinților". În ce privește ieșirea din Egipt, pare sigur că ea reflectă un
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
Chiar în Franța există amestecuri culturale multilingvistice care domină în Germania, Rusia, Spania sau Italia; Herr, Andler, Lavrov, Lafargue, Sorel etc. sînt cei care le-au adus și interpretat. O civilizație se evaluează (spunea Lucien Herr) după gradul său de cosmopolitism. Dezrădăcinarea trezește rațiunea fiindcă provoacă la comparație, început promițător. Stalin și Mao lipsesc de la apelul exilului. La fel și Kim-Il-Sung. Autohtoni, autocrați. Despoții social-feudalismului au suflet sedentar. Stalin nu a ieșit (practic) niciodată din Rusia, nici Mao din China (decît
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]