394 matches
-
că erau pur și simplu fascinați de ea. M-au întrebat dacă eram interesat să fac un studiu de piață pe un magazin de muzică? Desigur, am spus eu, bucurându-mă că o companie americană mare avea de gând să cotizeze vreo 5.000 de dolari pentru studiul meu asupra obiceiurilor cumpărătorului modern. Imediat am sunat pe unii din studenții mei, am strâns câteva carnețele de scris și camere de luat vederi cu filmare lentă și m-am dus la un
Arta de a cumpăra. De ce ne place shopping-ul by Paco Underhill [Corola-publishinghouse/Journalistic/1868_a_3193]
-
reușit să găsească finanțatori dispuși să parieze pe el în contul unor beneficii viitoare. În sine, această calitate este decisivă pentru reușita în politică, și Dan Cârlan a strâns fonduri suficiente pentru campania sa la primărie și, apoi, la senat, cotizând, probabil, prin intermediul firmei de consultanță politică a lui Felix Tătaru (cea care a avut succes în campaniile lui Băsescu, dar i-a provocat doar eșecuri lui Cârlan însuși), la pușculița mare a partidului. Asta e tot, presupun eu. Cum e
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
teatrul. Când proprietarul teatrului a murit, în anii ‘80, fiul său a vrut să-l vândă restaurantului grecesc de alături. Am făcut tot ce ne-a stat în putință ca să fie clasat drept „teatru“ și să rămână al nostru: am cotizat toți actorii ca să-l cumpărăm. Erau șapte teatre în arondismentul 5 al Parisului. Eu am jucat în cinci dintre ele. Erau mici teatre foarte importante unde s-au jucat piese de Jean Genet, Mauriac, Beckett, bineînțeles Ionesco. Toate au fost
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2194_a_3519]
-
conducerea penitenciarului, cu forța de muncă gratuită a arestaților (fenomenul a atins cote explozive în anii 1995-1996, fiind des prezentat în presă). Lucrările externalizate se dau (fără licitații sau prin licitații aranjate) rudelor care își înființează ad-hoc firme și care cotizează la direcția centrală pentru perpetuarea lor. Deseori pot fi văzute în fața sediului DGP camioane descărcînd "mici atenții" pentru personalul administrației: lăzi de căpșune, de mere, de carne etc. Procesele de "rotunjire a veniturilor" nu sînt specifice numai mediului penitenciar. Presa
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
și să ajungem la anii de pensie, în 2007-2008, să spun că am onoarea să afirm, că sunt membru la trei asociații de pensionari, a cadrelo militare din rezervă și retragere, respectiv la M.I.,M.Ap.N.și C.T.S. unde activez și cotizez.Mă bucur de respect și aprecieri bune de la fiecare și eu răspund cu aceleași măsuri colegilor mei. Vreau să amintesc, că în anul 2007, am efectuat o excursie la Brașov, cu autocarul dat de Inspectoratul M.I., aprobat de Inspectorul șef
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
Eminescu transformase Timpul în ziarul său personal, iar în iunie-iulie ale aceluiași an e îndepărtat de la gazetă, trimis fiind, cu o misiune, în afara Bucureștiului. Și Maiorescu și Carp s-au văzut atacați de Eminescu în ziarul pentru a cărui apariție cotizau financiar"217. Majoritatea articolelor publicate de Eminescu în Timpul nu sunt semnate, practică curentă de altfel în presa vremii, iar puținele texte semnate apar sub pseudonimele "Fantasio" sau "Varro". Poetul semnează cu numele său un singur articol, "Materialuri etnologice", din aprilie
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
apoi negociază cu aceștia eliberarea. Securiștii mari din România deceniului nouă se scindează, așa cum percepe Florescu situația, ei înșiși în două „mafii”, cei naționaliști-comuniști, fideli Geniului Carpaților și internaționaliștii comuniști, ostili acestuia. Cei cocoțați în funcțiile din vârf trebuie să cotizeze la ambele formațiuni mafiote. Începe o echilibristică foarte primejdioasă pentru mulți. Ceea ce pare o metodă salvatoare este temeneaua în fața centrului, reprezentat atunci de familia Ceaușescu. Toți care au de protejat averi sau au de capitalizat sume ori nume procedează astfel
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
necurate. Ele nu se pot înfăptui fără complicitatea securității. Tocmai cei care ar fi trebuit să apere legea o încălcau mai frenetic. Din lupta celor două facțiuni ale securității, au rezultat victime colaterale, adică niște oameni din vârf care, deși cotizaseră, au fost înhățați. La propriu aceștia își ascundeau marfa, luxul, prisosul în boxe pe care le păstrau prin bunăvoința cumpărată a unor securiști. Unul dintre ei consimte să mărturisească la anchetă unde își are „înmormântată” averea (la picioarele centralei de
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
aceea el afirma că s-au înțeles într-un fel, iar Medvedev într-alt fel. O Conferință a Donatorilor, în actuala situație economică a Georgiei, este o adevărată gură de oxigen. Depinde doar ce donatori vor fi și cât vor cotiza. Nu înțeleg prea bine cu ce-i va ajuta pe georgieni un regim mai blând al vizelor. S-ar putea, dimpotrivă, să aibă loc un exod al acestora spre Vest, și nicidecum o revigorare a economiei georgiene. Primirea Georgiei în
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
Antonesei, începuseră să semneze - era grupul acela al lui Dan Petrescu - scrisori de protest. Și mi-aduc aminte o scenă petrecută la Medicină, în curte. Secretarul organizației umbla pe acolo, student, cred, foarte bosumflat că fusese certat că nu strânsese cotiza‑ ția. Nu mai știu dacă era pentru partid sau pentru UTC. Și umbla prin curte și striga la colegi : „BĂi, am luat mus‑ trare, plătiți cotizația ! Dar plătiți, măi, fraților, cotiza‑ ția !“. Asta trebuie să fi fost în vara lui
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
cred, foarte bosumflat că fusese certat că nu strânsese cotiza‑ ția. Nu mai știu dacă era pentru partid sau pentru UTC. Și umbla prin curte și striga la colegi : „BĂi, am luat mus‑ trare, plătiți cotizația ! Dar plătiți, măi, fraților, cotiza‑ ția !“. Asta trebuie să fi fost în vara lui ’89. Și un coleg al meu s-a întors - eram o sută de oameni, nu eram unul, doi - și i-a strigat : „Lasă, măi, amână și tu până la iarnă că poate
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
proprietăți înapoi și astfel s-a creat un anumit orizont de așteptare. Decizia CEDO așa spune : că trebuie să fii consecvent cu politica ta, oamenii trebuie tratați egal. Deci cine a adoptat această politică a condamnat genera‑ țiile viitoare să cotizeze la bugete deficitate de părinții și bunicii lor, creând alte injustiții pentru a o rezolva pe prima. Un lucru e clar la ora asta : prin Tratatul de la Maastricht, oricine vine la putere e obligat să respecte limitele de deficit bugetar
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
de stat care își fac reclamă. Deși nu au com‑ petiție, n-au concurență pe piață. De exemplu, aeropor‑ tul național Henri Coandă - Otopeni, își face reclamă. Și atunci te întrebi : pentru ce fac concurență agențiile statului dacă nu ca să cotizeze în favoarea câștigării sim‑ patiei editoriale ? Da, ca un partid-stat, astăzi PSD face acest lucru numai ca să ajute anumite organe priete‑ noase de presă să fie afiliate cu arme și bagaje campani‑ ilor guvernamentale. Cu presa, în ultimii 20 de ani
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
nimeni, niciodată nu s-a dus la Curtea respectivă pentru contracte publice. De ce ? În țări în care corupția e majoritară și în care acest gen de alocație particulară e regula, companiile străine știu că asta e situația și atunci ori cotizează, ori se aliază cu cine trebuie, dar nici într-un caz nu zguduie barca pentru că le e frică că vor fi descalificate la viitoa‑ rele licitații. Și deci acest mecanism la firul ierbii, care ar fi trebuit să regleze ceva
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
toți pot înțelege prin ce trecem eu și domnișorul Cristian acum. Unii, ca să știi, sunt făcuți pentru amor. De la mama lor. — Da, or fi, nu mă pricep eu prea mult la amor, mai ales la cel pentru care trebuie să cotizezi. — Eee, nu fi rău, amice, viața e grea, toți trebuie să trăiască, râde poetul. — Haideți, domnilor, să plecăm de-aici, până nu vin codoșii să se ia de noi ! Ia-o tu-nainte, că venim și noi, după care Pribeagu
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
Soldat Ionescu, unde trăgeau tare până la Sergent Gheorghe, iar de acolo se întorceau pe Cățelului, prin Drumul Murgului. Se întreceau pe echipe, pilot cu copilot de obicei, sau și câte trei, ca în cazul lui Fernic, Pribeagu și Cristi, fiecare cotiza cu câte zece mii de lei și mai puneau toți, împreună, câte zece de pariu. Câștigătorii își luau banii înapoi, plus cei de la pariurile adversarilor, iar restul îl luau țiganii, aceasta fiind printre cele mai profitabile afaceri ale zonei. — Aaa, placi
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
smintit, Cristiane. Din mahalale a reușit într-un târziu să se angajeze la câteva restaurante mai centrale, decente, dar totuși mici și niciodată umplute pe de-a-ntregul, așa cum mai demult trebuia din timp să -ți faci o rezervare și să cotizezi din belșug pentru o seară cu celebrul Cristian Vasile. Contracte mici, de câteva zile doar, de un weekend sau, dacă era norocos, de câteva săptămâni. A cântat în localuri de cartier sau în cele ascunse pe străduțele lăturalnice ale marilor
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
Își trădează ne-acceptarea actului final prin tot felul de „măsuri” și programe care trebuie să se finalizeze Încă În timpul vieții și puterii lor, apreciate ca foarte Îndelungate. Ce să mai vorbim de comerțul Înfloritor al unor bogătași americani care cotizează la unele noi firme de congelare a trupului sau de cei ce-și cumpără parcele pe lună!... Pubertatea și fantasmele ei nu se opresc, se pare, niciodată!... Iar toate aceste „surogate” de soluții ale imortalității vin, se pare, din aprecierea
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
dacă oricum Israelul e destinat să devină o mică Americă bis, într-adevăr de ce n-am șterge-o cât mai repejor înspre marea metropolă (cum o și fac, de altfel, numeroși ruși abia ajunși aici), chiar dacă asta ar însemna să cotizăm anual la Fondul Național Evreiesc, conștiința o impune? Poate că așa-zisa "criză a israelitului" e chiar aici, în nehotărârea între port și templu, în marele ecart dintre preaplinul de sănătate de pe coastă și prea marea nevroză de pe înălțimi. Între
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
DOBROGEA 1907] Lângă Babadag, este un sat, în care părinții învață bulgărește și-și deznaționalizează singuri copiii trimițându-i la școli bulgărești în care le dau îmbrăcăminte și cărți. Club bulgăresc, care dă baluri și serbări pentru scopurile lor culturale. Cotizează și elevi bulgari. La școlile rom. propune bulgărește d-ra Dranovschi și d-l Gospodin cari caută pe toate căile să facă copiilor români dragă limba bulgărească. Corurile sunt ceva la care străinii, rușii mai ales, țin mult. Un învățător care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
ai succesului literar facil, cu premii acordate de "Luceafărul", "Scânteia tineretului" și CC al UTC. Din instinct, repet, m-am ferit, însă era destul de posibil să cad în capcana găștilor de atunci și să cred că a scrie înseamnă a cotiza la teoriile facile ale propagandei literare comunistoide. A contat și faptul că în Craiova exista o revistă condusă de Marin Sorescu, "Ramuri", de un foarte bun nivel intelectual, cu un cenaclu al revistei (am citit acolo și mai târziu am
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
Partid, și se rezolva... S. P.: - Să-nțeleg că la ședințe de partid nu prea ați fost. A.M.: - N-am fost, fiindcă nu eram membru de partid. S. P.: - Așa... A.M.: - Trebuia să fii membru, să ai carnet și să cotizezi... S. P.: - Știu. Soțul dumneavoastră a fost membru de partid ? A.M.: - El n-o mai apucat. El merge că se făceau, cum se cheamă asta cu armata... mmm ? S. P.: - Gărzi. A.M.: -...concentrare mereu... S. P.: - ...gărzile militare... A.M.: - Ș-
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
să termine un tablou. Adusese de acasă două tablouri gata finalizate pentru tabără. În plus, ce remarcasem era că și maicăsa, care era însoțitoarea lui prin lege, datorită handicapului pe care îl avea, trebuia și ea la rândul ei să cotizeze cu două tablouri. Astfel, Vasilică adusese cu el patru tablouri pentru tabără. Lui Bobiță îi venise o idee strălucitoare pe care o și așternuse pe pânză. Peisajul din fața cabanei cu biserica în prim plan, în al doilea fiind dealul ce
Aventuri în insula naivilor by Mihai DASCĂLU , Gustav Ioan HLINKA , Costel IFTINCHI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/316_a_626]
-
promovării unor astfel de personaje? Răspuns simplu: 159 banii. Dar nu banii care lear fi revenit, în mod corect, de pe urma audienței, ci banii indivizilor promovați. De mult timp, a circulat zvonul că toate aceste personaje șiau construit statutul de vedetă cotizând pentru fiecare apariție. Se spunea că până și prezența maneliștilor și a vrăjitoarelor în emisiunea lui Teo Trandafir de la ProTV avea la bază tot astfel de aran jamente. În fine, era secretul lui Polichinelle: toată lumea știa de astfel de practici
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
atins-o unii evrei care chiar și pe timpul drasticului regim antonescian au avut o stare materială bună spre excelentă. În acele vremuri, măcar la Bârlad, președintele Oficiului Județean pentru Evrei Tutova, dr. Aron Țudic, i-a silit pe nababi să cotizeze la comunitate mai mulți bani pentru a putea face față nevoilor majorității extrem de sărace. Ei, bine, taman acești mari afaceriști au declanșat vendetele contra celor care, spuneau ei, i-au devalizat. Nu știm ce ocupație avea acest Naty Terdiman, care
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]