1,458 matches
-
le străbate autorul, de la prima până la ultima pagină,el nu te lasă singur nicio clipă și nici nu Îți vine să Îl lași singur În parcurgerea amintirilor sale. La final te simți bine dispus, ca după un vin bun de Cotnari, făcut din viile păstrătoare de butagi originali, ale anumitor mănăstiri moldovenești. A visat să devină PILOT DE ÎNCERCARE, dar n-a fost să fie...Viața i-a oferit Însă multe Încercări din care a ieșit În extremis, atât pe șantierele
Editura Destine Literare by Cătălina Stroe () [Corola-journal/Journalistic/99_a_397]
-
este un sat în comuna Scobinți din județul Iași, Moldova, România. Legătura dintre satul Scobinți și șoseaua națională Iași-Botoșani o formează Podul lui Contăș, construit de dregător, pe la 1679, probabil pentru a înlesni trecerea carelor cu butoaie de vin de Cotnari.Din șoseaua care duce la cel mai apropiat oraș, Hîrlău, după ce treci Podul lui Contăș, se desprinde, pe dreapta, un drum care urmează Valea Bahluiului, folosit intens în trecut, dar și în zilele noastre de locuitorii satului Bădeni și de
Bădeni, Iași () [Corola-website/Science/301258_a_302587]
-
că un început de răscoală era organizat, dar a fost potolit...Cazul astăzi se află înaintea judecătorului de instrucție”. În toamna anului 1904, ziarul Evenimentul relata că importante mase de țărani din plasa Tîrgu Frumos, printre care țărani din comunele Cotnari, Hodora și Bădeni, se agitau nemulțumite de felul în care se făcea vânzarea în loturi” a moșiei Băiceni. Același cotidian relata, pe larg, evenimentele din 1907, când țăranii au atacat administrațiile moșiilor și primăriilor locale, unde erau păstrate registrele de
Bădeni, Iași () [Corola-website/Science/301258_a_302587]
-
Băitan, un alt Axinte Băitan, Zaharia Fârtâiș, Nicolae Fârtâiș, Gheorghe Fârtâiș și Florin Ostaficiuc. prezintă o importanță deosebită pentru evoluția arhitecturii medievale moldovenești. Luând ca punct de reper planul dreptunghiular al construcției, ea se aseamănă cu Biserica Cuvioasa Parascheva din Cotnari, dar în locul absidelor laterale prezintă o ușoară ieșire, element care se regăsește și la bisericile din Șipote, Văleni și Baia. Biserica are o formă de navă (corabie), cu altarul în formă de semicerc. Soclul este din piatră cu profil masiv
Biserica Sfântul Dumitru din Zaharești () [Corola-website/Science/318522_a_319851]
-
iar terenul cultivat și apoi umplut de construcții. La Trotuș a fost una din bisericile de zid, făcute de Margareta Mușata, bunica lui Alexandru cel Bun, așa cum susține tradiția catolică fixată în scris de preotul pământean Ioan Botezătorul Bărcuță din Cotnari, într-o relație trimisă sf. Congregații de Propaganda Fide, în anul 1676. Cu vremea și pustirile care au trecut prin partea locului, biserica s-a dărâmat și nu se mai cunoaște nici locul unde a fist amplasată, tradiția locală nu
Comuna Târgu Trotuș, Bacău () [Corola-website/Science/300706_a_302035]
-
Totoești. Comuna se află în centrul județului, pe malurile Bahluiului, la nord de orașul Podu Iloaiei. Este străbătută de șoseaua județeană DJ281, care o leagă spre sud de Podu Iloaiei (unde se termină în DN28) și spre nord-vest de Belcești, Cotnari, Ceplenița, Scobinți (unde se intersectează cu DN28B) și Sirețel. Prin comună trece și calea ferată Podu Iloaiei-Hârlău, pe care este deservită de halta de călători Erbiceni și de halta Spinoasa. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Erbiceni se ridică
Comuna Erbiceni, Iași () [Corola-website/Science/301276_a_302605]
-
al lui Petru Maior). Acest Corp, la 7 ianuarie 1918, a fost transformat într-o brigadă formată din regimentele "I „Turda”" - comandant locotenent-colonelul Dragu Burescu (cu baza la Scobinți) și "II „Alba-Iulia”" - comandant locotenent colonelul Constantin Pașalega (cu baza la Cotnari și Ceplenița). Unitatea a fost subordonată, inițial, "Diviziei de grăniceri" - redenumită, din 24 ianuarie 1918, Divizia a 16-a și a redevenit, iarăși, la 1 februarie 1918, Corp subordonat direct Marelui Cartier General al Armatei Române. În componența acesteia a
Corpurile Voluntarilor Români din Rusia () [Corola-website/Science/335979_a_337308]
-
1990-2003). De asemenea, face parte din colegiile de redacție ale revistelor „Europa XXI” (Iași) și „Historia Urbana” (Sibiu), publicații ale Academiei Române. Activitatea sa a fost distinsă cu mai multe premii: Stela Cheptea a efectuat cercetări arheologice la Iași, Baia, Hârlău, Cotnari etc. În anul 2001, a coordonat cercetările arheologice de la Curtea Domnească din Hârlău. Săpăturile arheologice efectuate la Biserica "Sf. Gheorghe" din Hârlău în anul 2001 au dus la descoperirea sub naosul actualei biserici a fundațiilor și ruinelor a două biserici
Stela Cheptea () [Corola-website/Science/322623_a_323952]
-
că hatmanul Melentie Balica era atunci mort, iar mănăstirea fusese deja închinată. Mănăstirea este atestată documentar pentru prima dată într-un hrisov din 10 aprilie 1587 prin care Petru Șchiopul dăruiește mănăstirii de la Muntele Sinai șase fălci de vie de la Cotnari ale hatmanului Balica. Mănăstirea zidită de hatmanul Balica a fost înfrumusețată de urmașul său, Isac Balica, mare vistiernic și apoi hatman al Moldovei, decapitat de Ștefan Tomșa al II-lea (1611-1615, 1621-1623) după bătălia de la Cornul lui Sas din 1
Mănăstirea Frumoasa din Iași () [Corola-website/Science/306552_a_307881]
-
Gross (1635-1676), originar din Baia. Biserica avea în patrimoniu un clopot și un clopoțel de altar. Într-un raport din 1682, minoritul conventual Antonio Angelini din Campi menționa că biserica dispunea de 10 vii, care erau administrate de mirenii din Cotnari. În oraș erau un singur catolic , iar la biserica din oraș slujea preotul din Baia. În anul 1775, ca urmare a atitudinii de neutralitate pe care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia și Rusia (1768-1774), Imperiul Habsburgic (Austria
Biserica Sfântul Ioan Nepomuk din Suceava () [Corola-website/Science/316633_a_317962]
-
di Candia într-un raport al său, datat cu aproximație în anii 1595-1596. Un raport anonim italian din anul 1606 precizează că aici era o biserică catolică din zidărie, aflată într-o stare dărăpănată, la care slujea rar preotul de la Cotnari. La mijlocul secolului al XVII-lea, Marco Bandini, arhiepiscop de Marcianopolis și administrator apostolic al Diecezei de Bacău, a vizitat principalele comunități catolice din Moldova. Cu acest prilej, el a scris un raport intitulat "Codex" (Visitatio generalis omnium ecclesiarum catholicarum romani
Biserica Nașterea Sfintei Fecioare Maria din Hârlău () [Corola-website/Science/320688_a_322017]
-
Koicsewicz face alte vizite în satele catolice din Moldova, notând că în Hârlău ""se vede că a fost o biserică romano-catolică . Aici (catolicii n.n.) sunt puțini și săraci. În total sunt 20 de suflete ce stau sub ascultarea parohului de Cotnari."" Cu prilejul vizitei, a celebrat slujba în casa unui creștin. Un alt misionar, Vito Piluzzi din Vignanello, a scris despre starea de devastare a bisericii catolice din Hârlău. El preciza la 14 decembrie 1668, într-un "raport sub formă de
Biserica Nașterea Sfintei Fecioare Maria din Hârlău () [Corola-website/Science/320688_a_322017]
-
Parohiei Botoșani (unde păstorea pr. Wilhelm Clofanda). În anul 1940, locuitorii germani au emigrat în Germania, comunitatea catolică locală scăzând la un grup de 6-8 familii. În anul 1946, biserica romano-catolică din Hârlău a devenit filială a Parohiei romano-catolice din Cotnari (localitate aflată la 10 km distanță). Liturghiile erau celebrate prin rotație de un preot care vine de la Cotnari. Conform datelor furnizate de Episcopia Romano-Catolică de Iași, în anul 1950 a fost construită o nouă biserică. În perioada comunistă, s-au
Biserica Nașterea Sfintei Fecioare Maria din Hârlău () [Corola-website/Science/320688_a_322017]
-
locală scăzând la un grup de 6-8 familii. În anul 1946, biserica romano-catolică din Hârlău a devenit filială a Parohiei romano-catolice din Cotnari (localitate aflată la 10 km distanță). Liturghiile erau celebrate prin rotație de un preot care vine de la Cotnari. Conform datelor furnizate de Episcopia Romano-Catolică de Iași, în anul 1950 a fost construită o nouă biserică. În perioada comunistă, s-au stabilit în oraș și alte familii de religie catolică, astfel încât comunitatea locală a crescut ușor: 18 familii cu
Biserica Nașterea Sfintei Fecioare Maria din Hârlău () [Corola-website/Science/320688_a_322017]
-
familii cu 50 credincioși (1979) și 25 familii cu 45 credincioși (1994). În anul 1964, lângă biserică a fost construită o fabrică de pâine, care este astăzi în ruine. La 8 februarie 2004, aflat într-o vizită pastorală în Parohia Cotnari, episcopul Petru Gherghel de Iași a participat la liturghia în biserica din Hârlău și s-a întâlnit cu credincioșii filialei. Biserica a fost consolidată și renovată în perioada iunie-iulie 2010 cu fonduri de la un donator din Germania. S-a construit
Biserica Nașterea Sfintei Fecioare Maria din Hârlău () [Corola-website/Science/320688_a_322017]
-
pătrată), s-a înlocuit învelitoarea de tablă de pe acoperișul bisericii și al turlei și s-a montat o ușă metalică și ferestre termopan. În prezent, Biserica romano-catolică din Hârlău este filială a Parohiei romano-catolice "Sf. Înălțarea Sfintei Cruci" din satul Cotnari. Liturghii sunt celebrate doar în zilele de marți (dimineața) și duminică (seara) sau cu ocazia unor sărbători religioase. Comunitatea catolică din Hârlău avea în anul 2004 un număr de 25 de familii cu 47 de credincioși.
Biserica Nașterea Sfintei Fecioare Maria din Hârlău () [Corola-website/Science/320688_a_322017]
-
de asemenea livezi și îndeosebi cu vii. Aceste podgorii împreună cu altele din ținutul Trotusului și Bacăului erau renumite pe toată Moldova, de ele ingrijindu-se paharnicul al III-lea după cum relatează Dimitrie Cantemir. Primul paharnic avea în grija viile din Cotnari, al doilea din zona Husilor și al treilea viile din ținutul Trotusului și Bacăului. Albinăritul a fost practicat pe scară largă atât de locuitorii satului Buciumi cât și de cei din localitățile învecinate. Nu întâmplător platoul cuprins între Racauti și
Buciumi, Bacău () [Corola-website/Science/324588_a_325917]
-
este inclus pe Lista monumentelor istorice din anul 2015 din județul Iași, având codul de clasificare . Podul medieval de la Zlodica a fost construit la porunca lui Ștefan cel Mare (1457-1504), fiind situat de-a lungul "drumului vinului" dintre Hârlău și Cotnari, unde era Palatul Domnesc. Podul are o lungime de aproape 25-30 de metri și o lățime de vreo 6 metri și a fost construit din piatră de râu cioplită . Lângă pod, se află un beci care ar fi aparținut unui
Podul medieval din Zlodica () [Corola-website/Science/316536_a_317865]
-
dezvoltării altor orașe, Baia a început să decadă. Dacă în 1599 un călător apusean scria că în Baia erau 3.000 case (adică circa 15.000 locuitori), peste aproape un secol (în 1691) un alt călător străin scria că ""orașul Cotnari și orașul Baia sunt cu totul deșarte"". Săpăturile arheologice efectuate în ultimul deceniu al secolului al XX-lea atât în interiorul Bisericii "Adormirea Maicii Domnului din Baia", cât și în întreaga incintă a monumentului, au dus la descoperirea temeliei (un parament
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Baia () [Corola-website/Science/313076_a_314405]
-
satul Zlodica din comuna Ceplenița (aflată în județul Iași). Ea se află localizată în cimitirul satului. a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Iași din anul 2015, având codul de clasificare . Satul Zlodica se află la nord-vest de Cotnari, peste deal. El se întinde într-o vale aflată la poalele dealului istoric Cătălina care duce spre răsărit până la șoseaua națională Târgu Frumos - Hârlău. Satul se află la o distanță de 8 km de orașul Hârlău. El a aparținut de
Biserica de lemn din Zlodica () [Corola-website/Science/317178_a_318507]
-
deal. El se întinde într-o vale aflată la poalele dealului istoric Cătălina care duce spre răsărit până la șoseaua națională Târgu Frumos - Hârlău. Satul se află la o distanță de 8 km de orașul Hârlău. El a aparținut de comuna Cotnari și din 1950 aparține de comuna Ceplenița. Zlodica este o veche așezare menționată în documentele Principatului Moldovei din secolele XV-XVI. În trecut, satul se afla în mijlocul unor podgorii. El era străbătut de drumul Hârlău - Târgu Frumos, domnitorul Ștefan cel Mare
Biserica de lemn din Zlodica () [Corola-website/Science/317178_a_318507]
-
Sava din Iași, stavropighie a Patriarhiei Ierusalimului. Din acel act rezultă că edificiul ar fi fost ctitorit de un oarecare Enache Bătrânul. Un document din 1709 scris de Vasile Diacul de la Mănăstirea Zlodica se referă la donația unor vii din Cotnari. Pe la jumătatea secolului al XVIII-lea, biserica de lemn din Zlodica se afla pe proprietatea cămărașului Ștefan Bosie. Acesta a dăruit bisericii în 1753 o evanghelie, pe care se afla următoarea însemnare: "„Această Sf. Evanghelie iaste a dumisale Ștefan Bosie
Biserica de lemn din Zlodica () [Corola-website/Science/317178_a_318507]
-
dăruit bisericii în 1753 o evanghelie, pe care se afla următoarea însemnare: "„Această Sf. Evanghelie iaste a dumisale Ștefan Bosie cămăraș, cumpărată de drepții bani a dumisale și au dat-o la sfânta biserică a dumisale la satul Zlodica, la Cotnari ca să se citească în toate zilele pentru folosul obștii și pentru pomenirea dumisale. Martie 18 leat 7261 (1753)”". Evanghelia este considerată astăzi ca fiind dispărută. În anul 1758, cămărașul Ștefan Bosie a donat biserica de lemn din Zlodica, cu toate
Biserica de lemn din Zlodica () [Corola-website/Science/317178_a_318507]
-
unui document, biserica de lemn din Zlodica, "fără tipic", aparținea în 1841 Mănăstirii "Sf. Spiridon" din Iași. Ca urmare a Legii privind secularizarea averilor mănăstirești din 1863, Biserica "Sf. Voievozi" din Zlodica a devenit biserică de enorie, filială a Parohiei Cotnari. În perioada celui de-al doilea război mondial, soldații ruși au transformat lăcașul de cult în grajd, afectând multe icoane, ba chiar au tras gloanțe în crucea Mântuitorului, ca să vadă dacă-l ochesc. Biserica dispune de o catapeteasmă veche cu
Biserica de lemn din Zlodica () [Corola-website/Science/317178_a_318507]
-
Ștefăniță Vodă sau Hanul lui Cuza, starea în care se află acest han ne îndeamnă la aduceri aminte. Și nu orice fel de aduceri aminte, ci din acelea din vremurile lui bune și încă dintre cele înmiresmate cu parfum de Cotnari, cu fleici și frigărui unse cu mujdei. Sutele de ani care s-au scurs i-au determinat pe oamenii din comună să ceară în 1963 sau demolarea ruinelor, sau transformarea lor în indiferent ce numai să nu rămînă ca o
Hanul Drăgușeni () [Corola-website/Science/321692_a_323021]