1,606 matches
-
de izvor, după care stoarce o jumătate de lămâie și bea-i zeama. Dacă ai și un măr sau orice alt fruct la îndemână, mănâncă-l repede. O lingură de miere să-ți fie desertul. Timpul trecu repede. Discutarăm vrute și nevrute, crâșma se umplu încet-încet cu săteni care n-aveau de lucru prin sat, fiecare cu paharul lui de palincă în față. ********************* Suntem în Anul Domnului 2015. Din ziua aceea (9 august 1987), rețineți vă rog dragi cititori, au trecut douăzeci și opt de
LEACUL ÎMPOTRIVA CANCERULUI de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1682 din 09 august 2015 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1439067879.html [Corola-blog/BlogPost/377366_a_378695]
-
pierdut-o pe Matilda la „un pariu nenorocit”, dar focoasa țigăncușă, mult mai tânără decât scripcarul ei, l-a rugat pe conu' Gogu (Gicu-Gagicu, îi spunea ea când îl giugiulea) să-l lase pe amărâtul de Prichindel ca cânte în crâșmă (asta ca pedeapsă pentru nesăbuința lui), că altfel „Nebunul își face de cap”. Cred că aveam în jur de șase anișori când tata, Ilie Voican mi l-a arătat în crâșmă pe moș Prichindel, care albise și semăna izbitor de
AMINTIRI DE LA MANDRAVELA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 by http://confluente.ro/marin_voican_ghioroiu_1423206063.html [Corola-blog/BlogPost/374737_a_376066]
-
-l lase pe amărâtul de Prichindel ca cânte în crâșmă (asta ca pedeapsă pentru nesăbuința lui), că altfel „Nebunul își face de cap”. Cred că aveam în jur de șase anișori când tata, Ilie Voican mi l-a arătat în crâșmă pe moș Prichindel, care albise și semăna izbitor de mult (cei care-și aduc aminte de un mare maestru al fluierului și cavalului) cu nene Marin Chisăr, și tot cam pe atunci mi-a spus adevărta tragedie pe care o
AMINTIRI DE LA MANDRAVELA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 by http://confluente.ro/marin_voican_ghioroiu_1423206063.html [Corola-blog/BlogPost/374737_a_376066]
-
fundul Olteniei (de prin zona Amaradiei) și o făcuse „cocoană” în Bucrești. Ce-ți e și viața asta?!... că acum „babalâcul scripcar” îi părea negru în fața ochilor, dar ca să-și înece necazul, zvăpăiata, își găsise un avocățel (mușteriu nelipsit din crâșmă) cu care se iubea („Poetul meu drag!” - așa îl alinta) fără a se ascunde de ochii și gura lumii. Trubadurul „poet” era cunoscut în crâșmă ca un veșnic îndrăgostit și cehefliu „de onoare” , fiindcă plătea de fiecare dată consumația: îl
AMINTIRI DE LA MANDRAVELA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 by http://confluente.ro/marin_voican_ghioroiu_1423206063.html [Corola-blog/BlogPost/374737_a_376066]
-
în fața ochilor, dar ca să-și înece necazul, zvăpăiata, își găsise un avocățel (mușteriu nelipsit din crâșmă) cu care se iubea („Poetul meu drag!” - așa îl alinta) fără a se ascunde de ochii și gura lumii. Trubadurul „poet” era cunoscut în crâșmă ca un veșnic îndrăgostit și cehefliu „de onoare” , fiindcă plătea de fiecare dată consumația: îl cinstea pe scripcar ca pe un bun prieten, stătea de vorbă cu el în micile pauze când își permitea să mănânce câte ceva (strop de băutură
AMINTIRI DE LA MANDRAVELA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 by http://confluente.ro/marin_voican_ghioroiu_1423206063.html [Corola-blog/BlogPost/374737_a_376066]
-
și... „Face toți banii, duduia!” la care mușteriii îi strigau: „Bravo, Gargară!” Dumnealui se dădea scriitor, făcea pe artistul îndrăgostit lulea, dar când a auzit din gura lui Prichindel că Matilda a fost soția lui, n-a mai călcat prin crâșma lui conu' Gogu: „Soartă, știu, m-ai blestemat să sufăr de dor și eu”. Îmi pare rău că nu am văzut-o pe Matilda, care se retrăsese din activitate și nu mai muncea la crâșma lui conu' Gogu, fiindcă de
AMINTIRI DE LA MANDRAVELA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 by http://confluente.ro/marin_voican_ghioroiu_1423206063.html [Corola-blog/BlogPost/374737_a_376066]
-
n-a mai călcat prin crâșma lui conu' Gogu: „Soartă, știu, m-ai blestemat să sufăr de dor și eu”. Îmi pare rău că nu am văzut-o pe Matilda, care se retrăsese din activitate și nu mai muncea la crâșma lui conu' Gogu, fiindcă de foarte multe ori treceam prin fața cârciumioarei când mergeam în Grădinari, strada Livada cu Duzi 23, la nenea Ion Coandă, tatăl Mariei Tănase și la nenea Fraz Tănase, fratele „zânei mele cea bună”; (vezi Maria Tănase
AMINTIRI DE LA MANDRAVELA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 by http://confluente.ro/marin_voican_ghioroiu_1423206063.html [Corola-blog/BlogPost/374737_a_376066]
-
și lejeră Și-n seri de vară ce m-aș mai distra În micul barul de la Folie Bergère. Sau în Monet aș poposi cu vara, Cu-o barcă mică și-un acordeon; Tu ai vâsli ușor, atent, pe Loara Spre crâșma joasă, la un vechi ponton. Ne-am revedea pictorii la un loc, Am bea un „verre de blanc” rece și sec, Și l-am bârfi poate-un pic pe Van Gogh, Privind bărci albe trase la edec. Cu gândul ăsta
STELUȚA CRĂCIUN by http://confluente.ro/articole/stelu%C8%9Ba_cr%C4%83ciun/canal [Corola-blog/BlogPost/381390_a_382719]
-
un DegasPe poante, transparentă și lejerăși-n seri de vară ce m-aș mai distraîn micul barul de la Folie Bergère.Sau în Monet aș poposi cu vara,Cu-o barcă mică și-un acordeon;Tu ai vâsli ușor, atent, pe LoaraSpre crâșma joasă, la un vechi ponton.Ne-am revedea pictorii la un loc,Am bea un „verre de blanc” rece și sec,Și l-am bârfi poate-un pic pe Van Gogh,Privind bărci albe trase la edec.Cu gândul ăsta
STELUȚA CRĂCIUN by http://confluente.ro/articole/stelu%C8%9Ba_cr%C4%83ciun/canal [Corola-blog/BlogPost/381390_a_382719]
-
nopțile rodesc miresme în boabe proaspete de rouă,În care se străvede-albina izvodind harnic mierea-n floare.... XVIII. DULCE TÂRG AL IEȘILOR, de Steluța Crăciun, publicat în Ediția nr. 1926 din 09 aprilie 2016. DULCE TÂRG AL IEȘILOR Îți amintești crâșma din Sărărie Pe o străduță dintr-un Iași uitat, Cu mese-afară-n toamna timpurie, C-o tihnă și-o tăcere din alt veac? Alături sta o casă boierească, Cu geamlâc roșu de-atâtea mușcate, Cu tufănele gata să-nflorească, Cu pomi
STELUȚA CRĂCIUN by http://confluente.ro/articole/stelu%C8%9Ba_cr%C4%83ciun/canal [Corola-blog/BlogPost/381390_a_382719]
-
tăcere de sfârșit de veac, De blândă și cromatică visare. Eram în alte vremi, de mult uitate Păstrate-n acest colț de Iași bătrân; Parc-așteptam birjarii să se-arate Grăbind trăsurile ... Citește mai mult DULCE TÂRG AL IEȘILORÎți amintești crâșma din SărăriePe o străduță dintr-un Iași uitat,Cu mese-afară-n toamna timpurie,C-o tihnă și-o tăcere din alt veac?Alături sta o casă boierească,Cu geamlâc roșu de-atâtea mușcate,Cu tufănele gata să-nflorească,Cu pomi bătrâni
STELUȚA CRĂCIUN by http://confluente.ro/articole/stelu%C8%9Ba_cr%C4%83ciun/canal [Corola-blog/BlogPost/381390_a_382719]
-
strai de ploaie, să ne îmbătăm prin cochilii, iar beciurile ne sunt pline, cu mulți tembeli, și cu nebuni, și căutăm zile senine să ne îmbrăcăm în goliciuni, se fac iar criță toți tâmpiții, și clica proletară-i beată, la crâșmă se scriu petiții apoi ajung la judecată, nu mai există tribunale procesele-s în deal la vie, apoi se duc prin cherhanale să îmbrace strai de mârșăvie, se mai votează câte o lege, la lumânare sau feștilă să scape cei
CLICA PROLETARĂ de STEJĂREL IONESCU în ediţia nr. 2293 din 11 aprilie 2017 by http://confluente.ro/stejarel_ionescu_1491932715.html [Corola-blog/BlogPost/377436_a_378765]
-
și lejeră Și-n seri de vară ce m-aș mai distra În micul barul de la Folie Bergère. Sau în Monet aș poposi cu vara, Cu-o barcă mică și-un acordeon; Tu ai vâsli ușor, atent, pe Loara Spre crâșma joasă, la un vechi ponton. Ne-am revedea pictorii la un loc, Am bea un „verre de blanc” rece și sec, Și l-am bârfi poate-un pic pe Van Gogh, Privind bărci albe trase la edec. Cu gândul ăsta
IMPRESII DINTR-O EXPOZIȚIE de STELUȚA CRĂCIUN în ediţia nr. 2028 din 20 iulie 2016 by http://confluente.ro/steluta_craciun_1469035693.html [Corola-blog/BlogPost/381388_a_382717]
-
și viața se poate schimba de la o zi la alta. Ce folos să cârtesc alinând supărarea cu un țoi de tărie? În loc să astup o gaură cu un amărât de ban sau o oră de muncă, le pierd pe amândouă la crâșma satului cot la cot cu semeni în mizerie din propria lor vină. Acești cârcotași veșnic nemulțumiți sunt carnea de tun cu care unele partide, în special PSR își duc la îndeplinire aspirațiile proprii de mărire, putere și avuție. Nu prin
A DUBLA, DUBLARE de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1435 din 05 decembrie 2014 by http://confluente.ro/emil_wagner_1417775742.html [Corola-blog/BlogPost/371920_a_373249]
-
cu toții de el! Într-o zi, tot de joi desigur, l-a trimis nevasta la târg să cumpere o capră, să aibă lapte pentru cei patru copilași ai lor. Înainte de a o lua spre casă, a făcut o escală la crâșmă. A legat capra afară, de un cârlig, și s-a dus să se „sfințească” o țâră cu doi dèți de pălincă. Mai mulți consăteni au vrut să-i joace o festă și au schimbat capra cu un țap. Ajungând acasă
BANCA AMINTIRILOR (11) – BINŞU ŞI BINŞENII SĂI de GEORGE GOLDHAMMER în ediţia nr. 1815 din 20 decembrie 2015 by http://confluente.ro/george_goldhammer_1450628662.html [Corola-blog/BlogPost/362324_a_363653]
-
afectat pe plaja din Vama Veche mototolind în mînă o broșurica Galimard și comentînd acid castelul noului Mitocan, o să te trezești creditat în alb că absolvent de Litere sau Arhitectură. Dacă n-o să fii în stare să legi conversație la crîșma de pe plajă decît pentru a cerși o bere foștilor colegi de facultate, prietenii lor se vor întreba legitim din ce văgăuna ai ieșit. Iar doctoratul tău în problematică dublei etimologii a cuvîntului “țîrcovnic” nu-ți va asigura nici măcar un loc
Supradoza de studii by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83062_a_84387]
-
nu sunt “opere sortite nemuririi”. Doar niște tratate. Un băiețel cuminte cu ochelarii pe nas care învață niște limbi moarte, citea niște texte și le transcria (comenta) din teancul de foi din stanga lui în cel din dreapta! “Când alții stăteau în crâșma el învăța sanscrita” zice Bucurenci. Da , adevărat, dar nu era singurul. Să citească și dl. Bucurenci “Jurnalul unei ființe greu de mulțumit” și poate va afla mai multe. Întreagă generație din care făcea parte Eliade citea, studia etc. Nu era
Intre doi habotnici, voteaza intelectualul! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83043_a_84368]
-
patimă ard și dorul mi-e greu! Vino, cobzare, și intră-mi în suflet, Vreau noaptea asta cu jale să plâng! Lăsa-voi tristețea-mi să te cuprindă, Iar cu doru-mi vreau dorul să-ți frâng. Cântă-mi duios în crâșma cea veche, Departe de lume, aici vreau să plâng, Doar tu cu cobza și cu crâșmarul Să îmi vedeți dorul în lacrimi arzând! Vino cu cobza-ți aproape de suflet, Dezlănțuie-mi durerea ce sapă mocnit, Să lași din cântec amarul
CÂNTEC ALBASTRU de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 1970 din 23 mai 2016 by http://confluente.ro/angela_mihai_1463992073.html [Corola-blog/BlogPost/382003_a_383332]
-
lacrimi arzând! Vino cu cobza-ți aproape de suflet, Dezlănțuie-mi durerea ce sapă mocnit, Să lași din cântec amarul să curgă, Ca să-mi ucidă dorul ca și-un cuțit! Să îmi las dorul în flăcări să ardă, Să ardă și crâșma-n văpaie cu tot, Căci pe tine cu cobză și pe crâșmar, În locul durerii duse am să vă port. Și-n sufletul golit de durere și patimi, Să-mi torni un cântec albastru încet, Cu el vreau să-mi umpli
CÂNTEC ALBASTRU de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 1970 din 23 mai 2016 by http://confluente.ro/angela_mihai_1463992073.html [Corola-blog/BlogPost/382003_a_383332]
-
nouă comandă, mai aduce un pahar, la fel cu primul. Domnul profesor se liniștește cu greu și privește în jur. Consumatori serioși, ceilalți nici nu se sinchisesc. Băutura care adusese faimă și venituri așezământului, că nu poate fi numit nici crâșmă, era produsă după o rețetă secretă în laboratoarele de alchimie ale unei foste fabrici de vopsele și se baza pe un macerat de ciușcă în apă de var, combinată savant cu alcool tehnic. Pentru culoare se foloseau chiștoacele aruncate de
DOMNUL PROFESOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 958 din 15 august 2013 by http://confluente.ro/Domnul_profesor_mihai_batog_bujenita_1376576632.html [Corola-blog/BlogPost/366468_a_367797]
-
nouă comandă, mai aduce un pahar, la fel cu primul. Domnul profesor se liniștește cu greu și privește în jur. Consumatori serioși, ceilalți nici nu se sinchisesc.Băutura care adusese faimă și venituri așezământului, că nu poate fi numit nici crâșmă, era produsă după o rețetă secretă în laboratoarele de alchimie ale unei foste fabrici de vopsele și se baza pe un macerat de ciușcă în apă de var, combinată savant cu alcool tehnic. Pentru culoare se foloseau chiștoacele aruncate de
DOMNUL PROFESOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 958 din 15 august 2013 by http://confluente.ro/Domnul_profesor_mihai_batog_bujenita_1376576632.html [Corola-blog/BlogPost/366468_a_367797]
-
întinderea terenului dăruit de Matei Ghica. În cartea "Pe ulițele Iașului" Vasile Panopol relatează că bătrânul magistrat Gheorghe Dimachi își amintea că la începutul secolului al XIX-lea pe strada Palatului, până la Biserica „Sf. Constantin”, se aflau „boingii” și câteva crâșme, iar mai departe până peste podul de pe râul Bahlui erau case de toleranță, cu perdele roșii la ferestre, de la care s-ar fi tras denumirea de Podul Roșu dată acelei zone. Biserica a fost refăcută din cărămidă și piatră în
Biserica Sfinții Constantin și Elena din Iași () [Corola-website/Science/318004_a_319333]
-
supărat din cauza înlocuirii alfabetului chirilic românesc cu cel latin; Zaharia „Gâtlan” Simionescu, un lingușitor care poate convinge adulții să-i tolereze gesturile îndrăznețe; Buliga, un preot dedat consumului de alcool și petrecerilor, care binecuvintează petrecerile întregului grup. Gălăgioasa companie parcurge crâșmele din și de lângă oraș, escapadele lor fiind punctate de gesturi licențioase, flirturi și chiar furturi din prăvălii. Scriitorul menționează în treacăt și o relație a sa cu fiica unui preot, care devine prima sa iubită. Povestirea lui Creangă se concentrează
Amintiri din copilărie () [Corola-website/Science/307831_a_309160]
-
a întregii Basarabii. În lista neagră au fost incluși gospodarii satului Oboroceanu Ion, Ionescu Mărioara și Țenu Nicolae. La primul și ultimul în turmele lor se numărau în jurul la cîte o sută de oi, iar Mărioara Ionescu era proprietara unei crâșme și a unui pod plutitor peste râul Prut. Satele din împrejurimi îl cunoșteau ca „Podul lui Ioneasca”. Oboroceanu Ion „întâmplător” a scăpat de deportare, Țenu Nicolae a fost deportat în Siberia de unde s-a reântors în anul 1957, iar Ionescu
Pogănești, Hîncești () [Corola-website/Science/305233_a_306562]
-
malul drept al Prutului, având o înțelegere în prealabil cu cumătrul său din Pogănești România, Ștefan Bălan, ca ultimul în caz de este întrebat să spună că podul îi aparține. Când a fost întrebată de noile autorități de pod și crâșmă, ea a declarat că nu este stăpâna lor, iar crâșma este arendată de Ștefan Bălan și ea este angajată să muncească în crâșmă. În felul acesta ea a scăpat de deportare. În afară de gospodarii menționați mai sus, până la 1949 dar și
Pogănești, Hîncești () [Corola-website/Science/305233_a_306562]