339 matches
-
cum nu găseai în șapte sate de pe Valea Moldovei. Au dorit-o și pețit-o mai mulți pretendenți, până târziu, pe la mijlocul vieții. Erau am aflat de la mama oameni avuți, chiaburi și văduvoi. Dintre ei, cel mai insistent fusese Grigore Popescu, crâșmarul din sat, un om putred de bogat. Dar i-a refuzat cu tact și cu vorbă bună; la început le-a zis că vrea să-și vadă fetele ajunse toate cu un rost, la casa lor; apoi a invocat un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
după satul nostru tradițional, adică după satul scufundat în beznă și glod, cu țărani desculți, analfabeți, bolnavi de pelagră și sifilis, plâng după mizerie, după acea murdărie sordidă, orientală, după crâșma în care cu un pahar îmbătai tot satul, după crâșmarul hoț, „care are marfă proastă / și-o nevastă / ce se ține c-un jandarm”, după foamea și frigul îndurate, ca elevi silitori, prin internate ... Ce-or fi regretând ei la brendul interbelic? Că nu mai e țăranul analfabet și prost
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
căutarea” lor. Acesta s-a tocmit cu opt locuitori din Florești pentru 500 de chile de var și le-a dat înainte banii pentru 400. Meșterii respectivi au făcut doar o parte din cantitatea promisă, s-au întovărășit cu un crâșmar evreu și au vândut restul la Bârlad. Trebuie să subliniem, pentru a evita confuziile, că termenul „chilă” nu are nici o legătură cu un termenul „kilogram”. Este vorba de o unitate de măsură de origine turcă, cu valoare variabilă, între 400-500
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
ia șleaul Hâ rlăului, nu uita niciodată când ajungea în dreptul Cotnarilor să treacă apa Bahluiului, de cea parte și să mai dea un cep la Niță. Auzit-ai Culai? „Cep la Niță.” Niță aista se dovedise a fi un mare crâșmar ș i avea î n beciurile lui fruntea vinurilor de pe coastele unde sun tem. Și a rămas din vorba domnitorului botez pentru satul lui Niț ă. Cep l a Niță! -...Ceplenița! - continuă Neculai Brateș. - E, te-am lămurit? - Și tocmai
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
Avram D. Tudosie în volumul : Dicționar VITI VINICOL, Ed. Semne, București, paginile 87,88 ʺîn timp ce la o masă petrec vesel i câțiva studenți, pe ușă intră Mihai Eminescu. Studenții recunoscându l, strân g ultimii lor bănuți și cer crâșmarului să le aducă un pahar cu vin din cel mai vechi și veritabil Cotnar. Când i-au pus Cotnarul în fața lui Eminescu, acesta i-a întrebat: sunt eu, oare, vrednic să beau acest nectar din acest pahar? La care studenții
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
păcate este adevărat. Actuala societate i-a învățat leneși. I-a învățat să trișeze. E îngrozitor. Toți au ajuns să trăiască într-un compromis. Trăiești într-o lume a compromisurilor. Și într-un regim de troc. Tu primești mâncare de la crâșmarul X. El nu are nevoie de banii tăi, în schimb, îți cere alt serviciu. Să-i faci rost de cauciucuri de mașină, spre exemplu. Deci tu, la rândul tău, trebuie să faci în așa fel încât să-l faci pe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2257_a_3582]
-
de cauciucuri de mașină, spre exemplu. Deci tu, la rândul tău, trebuie să faci în așa fel încât să-l faci pe cel care are cauciucurile de mașină să-ți devină obligat, pentru a obține de la el exact ce dorește crâșmarul. Fiecare, la rândul lui, trebuie să facă tot felul de compromisuri. Intri într-o lume a compromisului în care nu te mai regăsești. Dar, în momentul în care aceste probleme nu ar mai fi vitale, pentru că aici fiecare om își
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2257_a_3582]
-
cuvintele pentru a descrie dezgustul și neliniștea care mă încercau în fiecare zi, epuizarea fizică și psihică însoțite de jena cumplită de a fi obligat să alergi de dimineața până seara după hrană, să te umilești pe la toți măcelarii și crâșmarii, să cerșești pe la mai-marii finanțelor Uniunii Scriitorilor câteva sute de lei... „Oare există viață înainte de moarte?” era una dintre întrebările frecvent auzite aproape pe toate palierele societății. Aflat mereu în atenția acelei sinistre instituții, nu puteam ști niciodată când se
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2257_a_3582]
-
ursulețul lui. Faptul că lexemul patte (cîrpă) apare în discursul raportat al unei vecine îl îndreptățește pe ziarist să recurgă la un lexem conotat ca regional. Să luăm trei exemple scurte, aparent foarte diferite: T33 Familia Blonquet asuda alcool. Un crîșmar din Saint-Maur îndrăzni să refuze să le mai dea de băut. Aceștia îl loviră cu un pumnal indignat. (Fénéon) T34 Pisicuțele ar cumpăra Whiskas. T12 În vîrful gării din Enghien, un zugrav a fost electrocutat. [P2] Se auzi cum îi
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
electrocutat. [P2] Se auzi cum îi clănțăne fălcile și se prăbuși pe marchiză. (Fénéon) Ultimul cuvînt din T33 poate fi numit heterotop datorită hipalagăi care face să alunece sentimentul de indignare al familiei Blonquet asupra instrumentului agresiunii sale asupra bietului crîșmar. Scriind "pumnal indignat", Fénéon execută o calificare decalată. În sine, această sintagmă nominală este imposibilă, inacceptabilă din punctul de vedere al cunoașterii pe care o avem despre lume. Dar alunecarea de sens prin hipalagă se efectuează în mod izotop în raport cu
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
drumului, și care a aparținut lui Gheorghe Calistru. În pivnițele crâșmei se hodineau butoaiele cu vinuri de soi, iar în curte se găsea un scrânciob căutat în zilele de sărbătoare. Acestea le-am aflat de la Maria Bârsan, fiica vitregă a crâșmarului, pe care am întâlnit-o cu totul întâmplător pe valea Vămășoaiei. Da’ când îi să ai noroc, apoi îl ai . Uite așa mi s-a întâmplat și mie. Lângă fosta crâșmă, despre care am vorbit, am dat peste un nepot
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
care am întâlnit-o cu totul întâmplător pe valea Vămășoaiei. Da’ când îi să ai noroc, apoi îl ai . Uite așa mi s-a întâmplat și mie. Lângă fosta crâșmă, despre care am vorbit, am dat peste un nepot al crâșmarului, la care am descoperit documente vechi originale, cu traducerea alaturată, din care am aflat că Hlincea s a numit cândva „Nebuna”. Iată un fragment dintr-un „Jurnal” (procesverbal n.n.) întocmit la 26 septemvrie 1841: „Epitropia Sfântului Mormânt din Moldavia au
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
la acțiune. Așa se întâmplă, de exemplu, în Un roi sans divertissement (1947) de Jean Giono: Nu cred că a mai rămas un V. prin Chichiliane. Familia nu a dispărut cu totul, însă nimeni nu se mai cheamă V.: nici crâșmarul, nici băcanul și nici nu este înscris undeva pe o piatră de mormânt. Sunt niște V mai încolo, dacă vă duceți până la trecătoarea Menet (și, de altfel, drumul vă face să treceți prin întinderi verzi în care puteți vedea peste
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
evreu, 1 romîn. Căciulari: 2 evrei. Făinari: 5, toți evrei. Brutari: 4 evrei și 1 romîn. Covrigari: 3 evrei și 1 romîn. Măcelari: 7 evrei și 1 romîn. Morarul, cruparul, grisarul - evrei! Evreii sînt preponderenți în servicii. Un timp, hotelierii, crîșmarii, chelnerii, birjarii, cotiugarii sînt, aproape toți, evrei. La fel ceasornicarii, juvaergiii, saidecarii, argintarii, sticlarii, cortelarii, boiangiii, zugravii de case și de trăsuri. Posedă capitalul, „tehnologia” și experiența necesare. Medicul urbei e romîn, ba și unul din spițeri, dar dentistul și
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
aliaj cu antimoniu), „camere de plumb” (pentru obținerea acidului sulfuric)10), „candelabre de plumb”, „cenușă de plumb”, „deșeuri de plumb” etc. Evident, o parte din aceste lucruri aparțineau și atunci arheologiei, dar altele continuau să fie în uz. Ca toți crîșmarii din vremea aceea, tatăl lui Bacovia folosea, desigur, „litrul de plumb”, ca măsură în comerțul cu băuturi. Tejgheaua și (corespondență sinistră) masa de la morgă erau din plumb. Cuvîntul „plumb” actualiza apoi o serie de amintiri folclorice, istorice și literare. într-
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Vasile fiul lui Grebăn 95. Grigorie Ciupercă, slab 96. Mihalachi țulug 97. Ion țulug 98. Neculaiu țulug 99. Vasile țulug 100. Grigoraș țulug 101. Ștefan fiul săcrierului 102. Dumitrașco fiul lui Sandu 103. Onofreiu, rus 104. Vasile Pobircu 105. Neculaiu, crâșmar 106. Pricopie Ionașco 107. Timoftii Ochișor 108. Ilie Horan 109. Ion Horan 110. Pavăl Horian 111. Alexe ginerele Pântei 112. Iacob ginerele lui Pintilie 113. Pintilie Dumitrescu 114. Iliaș ginerele Irimițăi 115. Mane ginerele Irimițăi 116. Ioniță fiul Irimițăi 117
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
se poată de fericită” (G. Carpati). Sufletul publicației a fost I. Tălmăcel, care, cu fiecare număr dădea publicației un conținut tematic mai complex: viața sfinților, pilde morale, sfaturi gospodărești, leacuri ieftine, despre semănături și animale, povestioare cu țărani, bețivi și crâșmari, etc. Din 1914 „Viața” își urmează maestrul la Răducăneni (1916), Huși (1918), Bacău (unde părintele a activat între 1920-1942). În 1920 „Viața” s-a aflat la Hălăucești, sub conducerea scurtă a părintelui B. Moraru; în 1923, la un deceniu de la
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
situația ne era și mai încurcată. Pe lângă mama rămăsesem numai eu și o soră - Maria. Celelalte două surori , Catrina era măritată cu Gheorghe Chivoiu care avea casa peste drum, vis-à vis de casa noastră, iar Elena era servitoare la Morgașoiu, crâșmar, rudă cu mama. Pentru înmormântarea tatei, mama nu avea nici un ban. Statul nu o ajuta cu nimic. Ba, mai mult, nici pensie de urmaș nu i-a dat, nici ei, nici pentru noi copiii. Cu ajutorul fetelor și a ginerelui a
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
sat și stăteam de vorbă cu ei. Erau frumoși și voinici, ca niște brazi. Pățania din copilărie a rămas în amintirea satului. Tot focul, ne-a mistuit nouă șura, cu toate furajele, ce erau în ea. Sătenii vorbeau că numai crâșmarul Grecu era de vină. De la percepție i-au pus sechestru pe șura lui din vale și n-avea banii necesari să plătească "fântuirea". A doua zi, trebuia să achite o sumă enormă, pentru a acoperi datoriile către stat. S-a
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
ne văd secați de toate puterile noastre naționale. Văd deputați plecați, gazete stânse și căpetenii nepăsătoare. Văd satele înecate de potopul rusesc, orașele înfundate cu străini, ocoalele părăsite de copiii noștri, țărănimea română cufundată în datorii și căzută în ghearele crâșmarilor și cămătarilor; văd preoțimea română lovită peste față cu palma minciunii celei mai scârboase, văd învățătorimea în cătușele de fier ale supunerii oarbe în fața căpeteniilor districtuale (prefecții n.n.), amploaiații români cu frica în spate, scurt, dușmanii noștri au ce vedea
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
brazde-brazde... Unul venea după aceea și semăna numai..." 4 Septembrie ISTORIA UNEI PĂLĂRII* La Hârlău, la d. avocat Totoescu, aflu despre o întâmplare petrecută aici, o întâmplare ca foarte multe altele, ca prea multe din nefericire. La d. Strul Cuten, crâșmar, cămătar, comerciant de cereale (și supus rus ca să nu facă odraslele sale armată în țara în care toată familia se hrănește), vine un biet creștin, Costache Dinu din Cotnari, ca să soarbă un păhar de băutură, în primăvara anului 1904. Avea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
apropie anul morții, demonstrează imposibilitatea drumului de fier, și se sperie de moarte de un automobil cu care vin boerii dela București și de un aeroplan paserea roc din "o mie și una de nopți". Primar, notar, precept, popă, dascăl, crâșmar, toți sunt grași de înălțimi și lățimi deosebite, unii cilindrici, alții sferici. Țăranii și mai ales țiganii, uscați și slabi. Ivanciuc cojocarul, bătrân, nalt uscat și mistic. Popa Ionescu ciubotă, cu fete și băieți buni. Moș-Pilescu "Omul care-a prăpădit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
scoată un ochiu! Păzește-te de cel căruia i-ai făcut un bine. După ce s-a săturat, prostul zvârle lingura. Numai pomul cu roadă e bătut cu pietre. Găina vecinului pare gâscă. Dacă ai prea multe parale, împrietinește-te cu crâșmarul. Oricât de mare turma, un casap îi ajunge. Dușmanul tău e furnică; tu socoate-l leu. Apa se alină, dușmanul nu. Mai bine să am dușmani pe față, decât prietin într-ascuns. Pomul alături de pom, omul alături de om. Alege marfa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
și pe cei cari au murit i-am plâns cu lacrimi multe ca pe frați iubiți. Când eram eu mic, m-a luat mama în brațe și pe mine la crâșmă. Și m-a pus pe pernile evreilor care erau crâșmari Naftulea Haimovici. Și a doua zi lipsește o pernă de la evrei. Cine a luat perna? Toți au zis că nevasta sergentului că ea a pus băetu pe perni. Și primar al comunei Sasca din care făcea parte și Bogata era
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
până a doua zi. Numai dansuri și voie bună. Pe lângă valsuri fermecătoare, se jucau și polcuțe scuturate și mazurci furtunoase și prea frumoase. Nici nu știai când trecea o zi și o noapte. și le aduceau vin foarte bun de la crâșmarul Avram Herman. Și câte un domn mă dăruia cu câte un franc sau 2, bani foarte mari pentru mine, care n-aveam nimic. Și Anghel Balica cânta din gură, după sufletul fiecărui petrecător. Și eu mă uitam drept în gura
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]