281 matches
-
Acasă > Versuri > Visare > FUGĂ DE SILFIDE Autor: Lorena Georgiana Crăia Publicat în: Ediția nr. 2161 din 30 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului Ploaia pe ochii ce mi-i oblojesc, Fulgere stau pe liniștea supta De tot ce nu am și mă împietresc! Ah, lume nebună, lume nebună, Totul, stupid, sfârșindu
FUGA DE SILFIDE de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2161 din 30 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379291_a_380620]
-
și-și lustruiește Ochii săraci de stele și luna;Vorbele-i dulci și le chibzuiește...Ah, tunet în cer! O, lume nebună!26 mai 2016, ConstanțaSursa Foto: #Girl at the #Window #Oiloncanvas , 1893 Referință Bibliografica: Fugă de silfide / Lorena Georgiana Crăia : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2161, Anul VI, 30 noiembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Lorena Georgiana Crăia : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele scrise
FUGA DE SILFIDE de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2161 din 30 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379291_a_380620]
-
lume nebună!26 mai 2016, ConstanțaSursa Foto: #Girl at the #Window #Oiloncanvas , 1893 Referință Bibliografica: Fugă de silfide / Lorena Georgiana Crăia : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2161, Anul VI, 30 noiembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Lorena Georgiana Crăia : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele scrise de Lorena Georgiana Crăia Comentează pagina și conținutul ei: Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest
FUGA DE SILFIDE de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2161 din 30 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379291_a_380620]
-
2359-7593, Ediția nr. 2161, Anul VI, 30 noiembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Lorena Georgiana Crăia : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele scrise de Lorena Georgiana Crăia Comentează pagina și conținutul ei: Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se considera voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă
FUGA DE SILFIDE de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2161 din 30 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379291_a_380620]
-
Acasă > Versuri > Iubire > DECLIN OPALIN Autor: Lorena Georgiana Crăia Publicat în: Ediția nr. 2312 din 30 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului Te-ntreb deseori cine ești... Mai spune-mi, te rog, un cuvânt, Atunci cand privirea ferești. Prin ține, o urmă-i lăsată De pașii de prunc, alergând Pe-o
DECLIN OPALIN de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2312 din 30 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362200_a_363529]
-
este în mine și-n noiși noaptea mi-e sora de seară,Și vântul mi-e frate de ploi. Par toate că ne separă,Dar toate ne-aduc înapoi.29 iulie 2016, ConstanțaSursa foto: Referință Bibliografica: Declin opalin / Lorena Georgiana Crăia : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2312, Anul VII, 30 aprilie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Lorena Georgiana Crăia : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele scrise
DECLIN OPALIN de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2312 din 30 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362200_a_363529]
-
toate că ne separă,Dar toate ne-aduc înapoi.29 iulie 2016, ConstanțaSursa foto: Referință Bibliografica: Declin opalin / Lorena Georgiana Crăia : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2312, Anul VII, 30 aprilie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Lorena Georgiana Crăia : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele scrise de Lorena Georgiana Crăia Comentează pagina și conținutul ei: Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest
DECLIN OPALIN de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2312 din 30 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362200_a_363529]
-
2359-7593, Ediția nr. 2312, Anul VII, 30 aprilie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Lorena Georgiana Crăia : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele scrise de Lorena Georgiana Crăia Comentează pagina și conținutul ei: Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se considera voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă
DECLIN OPALIN de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2312 din 30 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362200_a_363529]
-
Acasă > Versuri > Iubire > TRANDAFIRI SĂLBATICI ÎI Autor: Lorena Georgiana Crăia Publicat în: Ediția nr. 2326 din 14 mai 2017 Toate Articolele Autorului "De ce ești trist și-ngândurat Și stai așa, în neputința, Cănd gingășie ai săpat Pe paturi reci și suferința?" S-a aruncat în trandafiri, Pe umeri îi creșteau
TRANDAFIRI SĂLBATICI II de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2326 din 14 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/362209_a_363538]
-
Cu umeri goi, în infraroșu, Scăpa privirea de sub pleoape. De trandafirii toți, sălbatici, Se-acopereau pe-un piedestal, Dormind așa, că doi tomnatici, Cu luna-n palme de cristal. 18 mai 2016, Constantă Referință Bibliografica: Trandafiri sălbatici ÎI / Lorena Georgiana Crăia : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2326, Anul VII, 14 mai 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Lorena Georgiana Crăia : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele scrise
TRANDAFIRI SĂLBATICI II de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2326 din 14 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/362209_a_363538]
-
că doi tomnatici, Cu luna-n palme de cristal. 18 mai 2016, Constantă Referință Bibliografica: Trandafiri sălbatici ÎI / Lorena Georgiana Crăia : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2326, Anul VII, 14 mai 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Lorena Georgiana Crăia : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele scrise de Lorena Georgiana Crăia Comentează pagina și conținutul ei: Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest
TRANDAFIRI SĂLBATICI II de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2326 din 14 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/362209_a_363538]
-
2359-7593, Ediția nr. 2326, Anul VII, 14 mai 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Lorena Georgiana Crăia : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele scrise de Lorena Georgiana Crăia Comentează pagina și conținutul ei: Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se considera voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă
TRANDAFIRI SĂLBATICI II de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2326 din 14 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/362209_a_363538]
-
buciumele sună duios și[-i] cânt de fluier; Sălbateci zboară caii mai iuți decât chiar vântul Și cânii urlă jalnic... Ciobanii cei călări Străbat ca și săgeata câmpiile întinse... Se zice cumcă țara se ține într-un chip Tot de crăia noastră și tot de craiul Ludvig, Dar eu băgai de seamă că nu-i a nimărui. Averi atât de multe de nu le mai știi sama {EminescuOpVIII 79} Sânt astfel răspândite pe brazde roditoare, Dar vai, peste pământul pe care
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Muma doarme, pruncul râde, Copacul se reînchide. 97 {EminescuOpVI 98} MUȘATIN ȘI CODRUL Saracă țară de sus, Toată faima ți s-a dus. Acu cinci sute de ai Numai codru îmi erai... Împrejur nășteau pustii, Se surpau împărății, Neamurile - mbătrîneau, Crăiile se treceau, Numai codrii tăi creșteau... Și în umbra cea de veci Curgu-mi râurile reci Limpegioare, rotitoare, Având glasuri de isvoare. Bistrița în stânci se bate Prin păduri întunecate Și mereu se adâncește Unde ap-abia clipește, Și d-odată vede
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
la început numai partea de sud a peninsulei, nordul avînd numele Gallia; numele Franța îl purta la început numai nordul etc.). În Letopisețul lui Grigore Ureche este consemnat faptul că „Ardealul se cheamă mijlocul țării [...], în care stă și scaunul crăiei. Iară pe marginile ei sunt alte țări mai mici“, anume Maramureșul, Țara Secuiască, Țara Oltului, Țara Bîrsei, Țara Hațegului, Țara Oașului. Geografii au arătat că, dacă am considera că Ardealul ar fi denumit de la început tot teritoriul intracarpatic, ar fi
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
istoria Ardealului de istoria Uniei, drept care le consacră un capitol unic: Pentru Țara Ungurească de gios și Ardealul de sus vom să arătăm, fiindu-ne vecini de aproape, menționând totodată trecutul lor comun prin cuvintele: și cum au avut ei crăie mare ca și leșii (p. 130). Este de remarcat faptul că vorbind despre Ardeal ca parte a Ungariei Gr. Ureche vede în trecutul acestei zone doar o parte a Daciei: „Ardealul sau Țara Ungurească (de sus) se chiamă țara peste
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
propria-i istorie: „Iată că-ți dau mijloc ușor și foarte prea lesne, pre limba ta cea din naștere, să înțelegi și să știi din ce și de când și cu ce vină și sfaturi au perit (sau) se-au schimbat Crăia Ungurească, puternică foarte în vremile sale, lată și avută, cât de-abia de are soție atocma din toate alte crăii” (p. 277). Implicațiile etnolingvistice ale schemei descălecatului. Înlocuirea istoriei vii cu un artificiu a însemnat denaturarea istoriei poporului român și
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
înțelegi și să știi din ce și de când și cu ce vină și sfaturi au perit (sau) se-au schimbat Crăia Ungurească, puternică foarte în vremile sale, lată și avută, cât de-abia de are soție atocma din toate alte crăii” (p. 277). Implicațiile etnolingvistice ale schemei descălecatului. Înlocuirea istoriei vii cu un artificiu a însemnat denaturarea istoriei poporului român și a limbii sale. Nucleul istoriei române îl constituie, în teoria lui Costin, coloniile romane retrase din exteriorul arcului carpatic, din cauza
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
de la X la XVIII. Capitolul al X lea este intitulat: „Arată-se precum românii cești dincoace de Dunăre să fie luat protecția lui Andreas craiul unguresc” (p. 445). Capitolele rămase necompletate (V-IX), de la lauda adusă lui Bonfini până la supremația crăiei ungurești șí asupra spațiului extracarpatic, nu puteau cuprinde decât starea de apartenență a tuturor românilor la un regat continuator al Daciei lui Burebista și a lui Decebal, regat în care s-a produs romanizarea unitară. Trimițând la Bonfini și la
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
la Bonfini și la alți istorici ai Ungariei și constatând dependența de Ungaria a spațiului românesc extracarpatic înainte de cel de al doilea descălecat (HVR, p. 446, 469), D. Cantemir a avut revelația desprinderii voievodatelor, banatelor și a altor feude din Crăia ungurească, aceasta structurată în hotarele vechii Unii, construite de traci și preluate apoi de romanitate. Inițial Cantemir îl ia ca martor pe Bonfini în sprijinul concepției sale despre romanizare afirmând că acest „om străin și ungurean cu deschise cuvinte zisele
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
prefacerilor și mișcărilor care s-au petrecut în ea, cadrul stabil în care spațiul tracic a devenit spațiul romanității orientale. Miron Costin fusese cu un pas înainte întrucât, scriind istoria românilor extracarpatici, el o completează pe aceasta cu Istoria de Crăia Ungurească a lui Laurențiu Toppletin de Mediaș. Limba română în viziunea lui D. Cantemir Subordonând istoria neamului românesc și a limbii acestuia provinciei sale natale, D. Cantemir vorbește în Descriptio Moldaviae (DM) de „limba moldovenească” descendentă direct din limba latină
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
urm.). Vlad, nume al unor voievozi munteni: un Vlad, pomenit la 1396 ca voievod al Munteniei, căreia i se zicea Basarabia, închină țara Edvigăi, fiica lui Ludovic, răposatul crai al Ungariei, căsătorită cu Vladislav craiul Poloniei, dar rămasă “moșteană a crăiei Ungariei” (Vezi Icr, p. 108 urm.). Cuvântul apare și sufixat (vlădică), și în compusul Vladimir etc. El își are originea în organizarea statală a tracilor. Dacă vlad era stăpânul, vlada era zona stăpânită, puterea, ca și olatul, oblăduirea, cu derivatul
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
Crim și s-au așezat iar în Bugeac, care lucru nesuferind hanul și mergând dodăială și de la leși, care legase a doua legătură prin Koneț-Polski cu Mustafa Pașa vizirul, să nu fie slobozi tătarii a locui în Bugeac, făcând dodăială crăiei lor. Au ieșit poruncă la hanul și la Vasile Vodă (Lupu), domnul țarii noastre, și la Matei Vodă (Basarab), domnul muntenesc, să meargă cu hanul asupra lui Cantemir. Deci au venit hanul cu oști și au purces și Domnii cu
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
fi de trebuință, că precum preaputernicul Ilieaș Voevod, mai înainte scris Domnitorul nostru milostiv, a făcut, ieri, aici, în Liov, statornică supunere de credință și jurământ preastrălucitului Principe, Domn Vladislav, Craiu al Poloniei, Domnului nostru milostiv și urmașilor lui Coroanei Crăiei Poloniei și s-a legat să îndeplinească slujbe, ajutoare și credincioasă rămânere și alte chezășii și făgăduieli, tot asemenea și noi cari sântem supuși voinței lui de a sta lângă dânsul și să fim totdeauna credincioși și ascultători într-o
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
și pe credință, fără înșelăciune și fără viclenie, îndepărtând orice viclenie, această adevărată supunere, jurăminte, slujbe și stare lângă dânsul, credința supusă, ajutor orice fel de făgăduințe prea strălucitului Domn al nostru, Vladislav, Craiu al Poloniei și urmașilor lui, Coroanei Crăiei Poloniei din partea mai înainte numitului, prea puternicul Ilieaș Voevod, Domnitorul nostru milostiv, după această cunoscută supunere, după cartea lui de întăritură statornică, fără întrerupere și să le observăm veșnic, să le păstrăm cu grijă și cu credință în orice vreme
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]