281 matches
-
Sunt forfote și glasuri muribunde;În toate mă aud și m-am ascunsCu norul unei lumi prea furibunde,Cu zâmbetul și ochii ce au plâns.31 august 2016, ConstanțaSursa foto: #Thoughts of an #Angel Referință Bibliografica: Îmbătrânindu-mă / Lorena Georgiana Crăia : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2116, Anul VI, 16 octombrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Lorena Georgiana Crăia : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele scrise
ÎMBĂTRÂNINDU-MĂ de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2116 din 16 octombrie 2016 by http://confluente.ro/lorena_georgiana_craia_1476579788.html [Corola-blog/BlogPost/358984_a_360313]
-
și ochii ce au plâns.31 august 2016, ConstanțaSursa foto: #Thoughts of an #Angel Referință Bibliografica: Îmbătrânindu-mă / Lorena Georgiana Crăia : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2116, Anul VI, 16 octombrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Lorena Georgiana Crăia : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele scrise de Lorena Georgiana Crăia Comentează pagina și conținutul ei: Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest
ÎMBĂTRÂNINDU-MĂ de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2116 din 16 octombrie 2016 by http://confluente.ro/lorena_georgiana_craia_1476579788.html [Corola-blog/BlogPost/358984_a_360313]
-
2359-7593, Ediția nr. 2116, Anul VI, 16 octombrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Lorena Georgiana Crăia : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele scrise de Lorena Georgiana Crăia Comentează pagina și conținutul ei: Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se considera voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă
ÎMBĂTRÂNINDU-MĂ de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2116 din 16 octombrie 2016 by http://confluente.ro/lorena_georgiana_craia_1476579788.html [Corola-blog/BlogPost/358984_a_360313]
-
Acasă > Poezie > Amprente > ADEVĂRATUL LEVANT Autor: Lorena Georgiana Crăia Publicat în: Ediția nr. 2168 din 07 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului Și-apoi cresc un Univers Plămădit din emisfere Și ascuns în conifere. Tot ce-aud preschimb în cânt Și-apoi cresc un alt pământ Peste care calcă moșii
ADEVĂRATUL LEVANT de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2168 din 07 decembrie 2016 by http://confluente.ro/lorena_georgiana_craia_1481137864.html [Corola-blog/BlogPost/382834_a_384163]
-
nu creșteNici cuvântul meu dintâi, Nici livadă cu lămâiîn care ma liniștescAtunci când mă regăsescPe un drum de diamant,Care duce în Levant.23 septembrie 2016, Constantă(poetului Eduard Zalle #Stars With My #Bare Referință Bibliografica: Adevăratul Levant / Lorena Georgiana Crăia : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2168, Anul VI, 07 decembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Lorena Georgiana Crăia : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele scrise
ADEVĂRATUL LEVANT de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2168 din 07 decembrie 2016 by http://confluente.ro/lorena_georgiana_craia_1481137864.html [Corola-blog/BlogPost/382834_a_384163]
-
duce în Levant.23 septembrie 2016, Constantă(poetului Eduard Zalle #Stars With My #Bare Referință Bibliografica: Adevăratul Levant / Lorena Georgiana Crăia : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2168, Anul VI, 07 decembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Lorena Georgiana Crăia : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele scrise de Lorena Georgiana Crăia Comentează pagina și conținutul ei: Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest
ADEVĂRATUL LEVANT de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2168 din 07 decembrie 2016 by http://confluente.ro/lorena_georgiana_craia_1481137864.html [Corola-blog/BlogPost/382834_a_384163]
-
2359-7593, Ediția nr. 2168, Anul VI, 07 decembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Lorena Georgiana Crăia : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele scrise de Lorena Georgiana Crăia Comentează pagina și conținutul ei: Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se considera voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă
ADEVĂRATUL LEVANT de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2168 din 07 decembrie 2016 by http://confluente.ro/lorena_georgiana_craia_1481137864.html [Corola-blog/BlogPost/382834_a_384163]
-
Acasă > Poezie > Vremuri > DRUM FĂRĂ DRUM Autor: Lorena Georgiana Crăia Publicat în: Ediția nr. 2104 din 04 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului Când mergi în negru, braț la braț, Privește moartea cu nesaț, Atinge-i poala, tremurând, Apoi transformă-te în vânt. Când mergi pe drumuri, răzvrătit De-atâta suflet
DRUM FĂRĂ DRUM de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2104 din 04 octombrie 2016 by http://confluente.ro/lorena_georgiana_craia_1475556751.html [Corola-blog/BlogPost/368680_a_370009]
-
multe vieți, din când în când. 11 august 2016, Constantă Sursă foto: #Woman în #Black who Watches the #Pastel of #Signora #Emiliana #Concha de #Ossa - #Giovanni #Boldini 1888, #Impressionism #ArsMuriendi #literatura #poezie #poezii Referință Bibliografica: Drum fără drum / Lorena Georgiana Crăia : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2104, Anul VI, 04 octombrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Lorena Georgiana Crăia : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele scrise
DRUM FĂRĂ DRUM de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2104 din 04 octombrie 2016 by http://confluente.ro/lorena_georgiana_craia_1475556751.html [Corola-blog/BlogPost/368680_a_370009]
-
Signora #Emiliana #Concha de #Ossa - #Giovanni #Boldini 1888, #Impressionism #ArsMuriendi #literatura #poezie #poezii Referință Bibliografica: Drum fără drum / Lorena Georgiana Crăia : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2104, Anul VI, 04 octombrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Lorena Georgiana Crăia : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele scrise de Lorena Georgiana Crăia Comentează pagina și conținutul ei: Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest
DRUM FĂRĂ DRUM de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2104 din 04 octombrie 2016 by http://confluente.ro/lorena_georgiana_craia_1475556751.html [Corola-blog/BlogPost/368680_a_370009]
-
2359-7593, Ediția nr. 2104, Anul VI, 04 octombrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Lorena Georgiana Crăia : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele scrise de Lorena Georgiana Crăia Comentează pagina și conținutul ei: Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se considera voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă
DRUM FĂRĂ DRUM de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2104 din 04 octombrie 2016 by http://confluente.ro/lorena_georgiana_craia_1475556751.html [Corola-blog/BlogPost/368680_a_370009]
-
Colecția revistei “Gand românesc”, prefață de Virgil Șerbu Cisteianu, Editura “Gens Latină” 34. Altfelizvodirea, 2011, eseuri, maxime, reflecții și poeme, Albă Iulia, oblăduire de început și sfîrșit: Părintele Arsenie Boca, postfața de Horia Bădescu, Editura “Gens Latină” 35. Prădalnicii din crăia lui Dumnezeu, Profeții adeverite, 2011, pamflete, eseuri, poeme, Chișinău, postfața de autor, Editura “Notograf Prim” 36. Sărutul mării, 2011, versuri pentru cîntece(2006-2011), Chișinău, Editură “Notograf Prim” 37. Cameleonismul la români(Îngândurări basarabene), 2012, pamflete și poeme, Colecția “Viața de
Traian Vasilcău () [Corola-website/Science/329101_a_330430]
-
Crim și s-au așezat iar în Bugeac, care lucru nesuferind hanul și mergând dodăială și de la leși, care legase a doua legătură prin Koneț-Polski cu Mustafa Pașa vizirul, să nu fie slobozi tătarii a locui în Bugeac, făcând dodăială crăiei lor. Au ieșit poruncă la hanul și la Vasile Vodă (Lupu), domnul țarii noastre, și la Matei Vodă (Basarab), domnul muntenesc, să meargă cu hanul asupra lui Cantemir. Deci au venit hanul cu oști și au purces și Domnii cu
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Nu vreau să mai spui cât de folositoare este pentru treburile creștine această țărișoară a mea; socotesc că este de prisos, fiindcă lucrul e prea vădit, că ea este seraiul Țării Ungurești și al Poloniei și este straja acestor două crăii. Afară de asta, pentru că turcul s-a împiedicat de mal, mulți creștini au rămas în liniște de patru ani”. Domnul cerea sprijin promițând că orice ajutor sau dar i se va trimite, el îl va răsplăti înzecit. Era sigur că turcii
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
următorul pasaj: „Nu vreau să mai spun cât de folositoare este pentru trebile creștinești țărișoara mea; socot că e de prisos pentru că lucrul e prea vădit, că este seraiul (cetatea) Țării Ungurești și al Poloniei și este straja acestor două crăii”. Dar, P. P. Panaitescu consideră că domnul se înșela, atunci când afirma că prin Moldova „urma să treacă năvălirea otomană”. În realitate, „nu prin Moldova, nu prin Țara Românească au trecut turcii când au cucerit Ungaria”, după lupta din 1526. Este
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
la început numai partea de sud a peninsulei, nordul avînd numele Gallia; numele Franța îl purta la început numai nordul etc.). În Letopisețul lui Grigore Ureche este consemnat faptul că „Ardealul se cheamă mijlocul țării [...], în care stă și scaunul crăiei. Iară pe marginile ei sunt alte țări mai mici“, anume Maramureșul, Țara Secuiască, Țara Oltului, Țara Bîrsei, Țara Hațegului, Țara Oașului. Geografii au arătat că, dacă am considera că Ardealul ar fi denumit de la început tot teritoriul intracarpatic, ar fi
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
fi de trebuință, că precum preaputernicul Ilieaș Voevod, mai înainte scris Domnitorul nostru milostiv, a făcut, ieri, aici, în Liov, statornică supunere de credință și jurământ preastrălucitului Principe, Domn Vladislav, Craiu al Poloniei, Domnului nostru milostiv și urmașilor lui Coroanei Crăiei Poloniei și s-a legat să îndeplinească slujbe, ajutoare și credincioasă rămânere și alte chezășii și făgăduieli, tot asemenea și noi cari sântem supuși voinței lui de a sta lângă dânsul și să fim totdeauna credincioși și ascultători într-o
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
și pe credință, fără înșelăciune și fără viclenie, îndepărtând orice viclenie, această adevărată supunere, jurăminte, slujbe și stare lângă dânsul, credința supusă, ajutor orice fel de făgăduințe prea strălucitului Domn al nostru, Vladislav, Craiu al Poloniei și urmașilor lui, Coroanei Crăiei Poloniei din partea mai înainte numitului, prea puternicul Ilieaș Voevod, Domnitorul nostru milostiv, după această cunoscută supunere, după cartea lui de întăritură statornică, fără întrerupere și să le observăm veșnic, să le păstrăm cu grijă și cu credință în orice vreme
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
întrerupere și să le observăm veșnic, să le păstrăm cu grijă și cu credință în orice vreme și să nu ne îndepărtăm niciodată de acest adevărat Domn al nostru, milostivul Vladislav, Craiul Poloniei și de urmașii lui și de Coroana Crăiei Poloniei, neîngrjindu-ne de vreun atac sau de vreo răutate, de undeva, ci să rămânem veșnic pe lângă acest domn, Domn Vladislav, Craiu la Poloniei și pe lângă urmașii lui, Coroana Crăiei Poloniei, statornici, neclintiți, puternici. Și la toate acestea legăm pe urmașii
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
milostivul Vladislav, Craiul Poloniei și de urmașii lui și de Coroana Crăiei Poloniei, neîngrjindu-ne de vreun atac sau de vreo răutate, de undeva, ci să rămânem veșnic pe lângă acest domn, Domn Vladislav, Craiu la Poloniei și pe lângă urmașii lui, Coroana Crăiei Poloniei, statornici, neclintiți, puternici. Și la toate acestea legăm pe urmașii noștri și cei ce vor fi după dânșii, cu această scrisoare a noastră, că le vom ținea. Ca mărturie acestei scrisori a noastre sânt atârnate pecețile noastre. Scrisă în
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
istoria Ardealului de istoria Uniei, drept care le consacră un capitol unic: Pentru Țara Ungurească de gios și Ardealul de sus vom să arătăm, fiindu-ne vecini de aproape, menționând totodată trecutul lor comun prin cuvintele: și cum au avut ei crăie mare ca și leșii (p. 130). Este de remarcat faptul că vorbind despre Ardeal ca parte a Ungariei Gr. Ureche vede în trecutul acestei zone doar o parte a Daciei: „Ardealul sau Țara Ungurească (de sus) se chiamă țara peste
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
propria-i istorie: „Iată că-ți dau mijloc ușor și foarte prea lesne, pre limba ta cea din naștere, să înțelegi și să știi din ce și de când și cu ce vină și sfaturi au perit (sau) se-au schimbat Crăia Ungurească, puternică foarte în vremile sale, lată și avută, cât de-abia de are soție atocma din toate alte crăii” (p. 277). Implicațiile etnolingvistice ale schemei descălecatului. Înlocuirea istoriei vii cu un artificiu a însemnat denaturarea istoriei poporului român și
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
înțelegi și să știi din ce și de când și cu ce vină și sfaturi au perit (sau) se-au schimbat Crăia Ungurească, puternică foarte în vremile sale, lată și avută, cât de-abia de are soție atocma din toate alte crăii” (p. 277). Implicațiile etnolingvistice ale schemei descălecatului. Înlocuirea istoriei vii cu un artificiu a însemnat denaturarea istoriei poporului român și a limbii sale. Nucleul istoriei române îl constituie, în teoria lui Costin, coloniile romane retrase din exteriorul arcului carpatic, din cauza
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
de la X la XVIII. Capitolul al X lea este intitulat: „Arată-se precum românii cești dincoace de Dunăre să fie luat protecția lui Andreas craiul unguresc” (p. 445). Capitolele rămase necompletate (V-IX), de la lauda adusă lui Bonfini până la supremația crăiei ungurești șí asupra spațiului extracarpatic, nu puteau cuprinde decât starea de apartenență a tuturor românilor la un regat continuator al Daciei lui Burebista și a lui Decebal, regat în care s-a produs romanizarea unitară. Trimițând la Bonfini și la
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
la Bonfini și la alți istorici ai Ungariei și constatând dependența de Ungaria a spațiului românesc extracarpatic înainte de cel de al doilea descălecat (HVR, p. 446, 469), D. Cantemir a avut revelația desprinderii voievodatelor, banatelor și a altor feude din Crăia ungurească, aceasta structurată în hotarele vechii Unii, construite de traci și preluate apoi de romanitate. Inițial Cantemir îl ia ca martor pe Bonfini în sprijinul concepției sale despre romanizare afirmând că acest „om străin și ungurean cu deschise cuvinte zisele
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]