3,263 matches
-
nu voia să provoace durere nimănui, nu așa cum alții îi provocau ei fără nici cea mai mică reținere, sau părere de rău. Se întoarse în casă și se așeză pe marginea patului. Ridică pantalonul pentru a verifica starea. Pielea se crăpase în câteva locuri, coaja apăruse deja pe răni pentru a o proteja. Nu era grav, dar era dureros. Căută vată și spirt și dezinfectă rănile. Usturimea medicamentului o resimți până în vârful degetelor de la picioare. Strânse din dinți și închise ochii
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
va întâmpla, dar în același timp o spaimă primară îi spune că dincolo de ușă e un om negru un om fără față un neom, și acum nebuna se trage într-un colț al camerei și fixează ușa care stă să crape și nebuna se uită la miile de chipuri strâmbe care se întind spre ea urlând nimicul și ușa explodează sărind din balamale, iar nebuna țipă și țipătul ei se aude în tot hotelul în clipa în care ea se trezește
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
că toată planeta fusese lovită de o catastrofă ini maginabilă. Nu mai erau nici păsări pe cer, nici insecte în aer. Iarba din parcuri fusese pârjolită și peste tot vedeam numai câmpuri de cenușă fumegândă. Asfaltul de pe străzile orașului era crăpat și crevase imense se căscau sub picioarele noastre, trebuia să fim atenți pe unde pășim, ca să nu cădem în lava care clocotea în adâncuri. Ardeau focuri, peste tot. Și din când în când, auzeam câte o explozie. Am văzut un
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
îndepărtă ușor pe alee.Se opri.Se întoarse spre el și-l admonestă peste umăr:” Și să nu mai torni apă-n băutură !”. Apoi se pierdu printre morminte.Luna se ascunse-nori.Dl.Voiosu rămase perplex... Se frecă la ochi.Se crăpa de ziuă.Strada arăta jalnic.Mașina era boțita.Mobilul suna insistent.” Unde umbli noaptea ?” îl interogă soția.” Știi că nu pot să dorm singură”... O liniști suspect de repede pe trupeșa Margot. „Și ce dacă mi-i dragă o dolofană
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
mănânci, trebuie să rumegi până ajungi să-ți bei alimentele și, tot așa, trebuie să-ți mesteci apa. Odată am numărat că a mușcat de treizeci de ori dintr-un măr, rupând lent cu dinții din față carnea fructului, care crăpa sfâșiată umed crocant. La sfârșit a ronțăit tacticos și cotorul, după care, preț de vreun sfert de ceas, s-a holbat în gol cu codița verde între buze. Când citea, Melissa lăsa să-i cadă sandalele și își freca picioarele
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
lupta pe teren egal cu caraghiosul. A trebuit să mă autoflagelez, promițând că voi crea și eu în curând. Acum, e cu autoflagelarea cum e și cu alcoolul. Pe moment crezi c-ai făcut mari isprăvi, dar după aia îți crapă capul de rușine. Nu a funcționat. — Te iubesc, mi-a zis, suflând voluptuos în ochelari Andrada, dar pentru moment trebuie să duc experiența asta cu el până la capăt. Pe deasupra, impostorul afectiv o mai și snoba, făcând-o să se simtă
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
cu ură: — ți-o bag! ți-o bag! Hâca... Hâca... Aaaaaaaaaa a a aaaaaghhhh!! Mă înfundai în măruntaiele mustinde ale intimi tății lui, unde îi proiectai ritmic zvâcnituri de măduvă fierbinte. Am mai împins o dată și am simțit cum îi crapă diafragma. Răcnind un slogan revoluționar, m-am prăbușit, golit de snagă și de orice respect pentru omenire. A doua zi l-au găsit țeapăn, dar demn. Ne pregăteam să mergem la congres, când Liza l-a zărit zăcând inert lângă
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
trezi era dimineață.Mare ia fost bucuria că nu Înghetase.Viscolul Încetase, ieșise soarele.Și.... minune! Lângă ea un coșuleț cu mure!Maica Domnului o ajutase. Când a intrat pe ușă, teafără și cu coșul cu mure, baba Dochia să crape de ciudă.Mâncă mure și așa mure bune nu mâncase În viața ei.Se hotărâ ca a doua zi de dimineață să plece și ea pe munte să caute În pădure mure.Dacă a reușit noră-sa, ea de ce n-
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
fi făcut pasărilor. Într-o seară, după obiceiul ei, cioara iși puse În gând să fure ceva, așa că plecă de acasă, tare mândră de penele ei albe.Se Îndreptă spre gospodăria unui țăran bătrân care avea spatele Încovoiat și palmele crăpate de la munca câmpului.Văzuse și auzise multe la viața lui, dar o pasăre așa obraznică ca cioara, nu mai văzuse.Așa că, moșul Își puse În cap să o lecuiască pe cioară de trufia ei.Nu vroia s-o omoare, căci
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
oprescă răul din oameni. Foca, un trimis al Domnului nu mai putea Îndura starea aceea de lucruri.Trimise pe pamant o secetă și o arșiță cum nu mai fusese până atunci. Nu plouase de mult timp, fântânile secau.Pâământul era crăpat ca vai de el, parcă era un moșnegel plin de riduri.Ierburile se Înroșeau și se uscau.Pădurile luau singure foc și trosneau În uscăciunea lor.Vitele se lungeau costelive și mureau de sete. Dar oamenii nu se Îndreptau. Atunci
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
repeta În fiecare an.Și auzeai pe câte un copil care Întreba: Cine e Sântilie? Iar mama lui Îi spunea că e un zeu al focului, că ține acasă, Încuiate Într-o cămară, tunetele, trăsnetele și fulgerele. Și când, doar crapă puțin ușa, acestea ies și fac mare hărmălaie prin cer, așa cum fac mâțele prin pod. Că dacă le-ar da drumul deodată, ar fi mare prăpăd pe pământ și casele ar fi toate luate de apă. Câte o babă Îi
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
Cinstiți socri, nuni și nună, Toți câți sunteți împreună, Vă poftesc, luați aminte La vreo câteva cuvinte. Știți, omul cât trăiește Multe-n lume el greșește. Cu fapta și cu cuvântul Tot îl suferă pământul. Nu se despică, nu se crapă Ca să-l înece cu apă. Soarele îi dă raze Îl rabdă și-l luminează Căci Dumnezeu ca un tată Nu se grăbește îndată Cum facem rău să ne bată. Ci are multă răbdare Și se întoarce cu îndurare. Când cădem
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
răsuflând ușurați. Domnul Nakai mi-a urat noapte bună și și-a văzut de drum. Am rămas singură, preocupată de stiva de lemne care luase foc. Mi-am ridicat ochii plini de lacrimi spre cer și am observat că se crăpa, încet, de ziuă. M-am dus să mă spăl pe față, pe mâini și pe picioare. Mi-era teamă să apar în fața mamei, așa că am mai zăbovit prin baie ca să-mi aranjez părul. Apoi, mi-am făcut de lucru prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
argint, și într-o clipă trec, Cum pier surâsuri vii de Gioconde Și tremură ca varga râsul sec. Și nu mă rog doar pentru mine, una, Ci pentru toate cele, câte-am stat Și-n arșiță, și-n ger, când crapă luna, Sub zidul roșu, orb și încruntat. 2 Se-apropie ceasul memoriei, viu, Vă caut pe toate, vă mângâi, vă știu: Pe tine, ce știrea pe brațu-mi te-a frânt, Pe tine, ce nu mai pășești pe pământ, Pe tine
Anna Ahmatova: RECVIEM 1935-1940 by Aureliu Busuioc () [Corola-journal/Journalistic/7188_a_8513]
-
spune, fraților, un cuvânt Despre povara iubirii și aleanului - Fericea greutate a mileniilor mele. SOȚIA Tu te-ai întins pustă roșcată, Ochiul tău Se înalță ca un soare negru Printre culmile răsculaților sâni. Seara de foc se potolește. Cu inima crăpată de sete (Deja nu o singură dată, nu de două ori...) Caut și tot caut fântâna. Sub unduirea eternelor melodii Pe-aici peiră cămile și oameni Pe buze cu invocarea minunii, înainte de moarte. A fost. Este. Va fi. Sub nisipurile
Din poezia avangardei ruse David KNUT (1900 - 1955) by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/8738_a_10063]
-
păstoasă și se simțea năclăită toată, dar nu-și putea da seama câtă apă pierduse corpul ei. Preț de o clipă a avut un atac de panică. I s-a părut că pielea i se lipea de oase și se crăpa. A ajuns chiar să creadă că pe măsură ce treceau orele, ochii i se înfundau puțin câte puțin în orbite. O liniștea doar gândul că auzul ei mai percepea încă foarte limpede zgomotele la mare distanță. Cel mai mult se temea de
Luis Leante - Cât te mai iubesc by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/8737_a_10062]
-
antitetice face clară miza etică a cărții, reflexivitatea de factură eseistică, menită să dea greutate prozei propriu-zise. Satul de azi a dobândit un chip hidos, mai ales în raport cu imaginea sa ancestrală. Noile edificii kitsch, cu scările lor de beton "care crapă, de parcă scara ar vrea să divorțeze de edificiu" în fața cărora apar uneori bătrâni dezorientați, îmbrăcați ca pentru un grotesc bal mascat fac parte dintr-un cotidian recognoscibil în orice colț al României. Cei mai tineri își anunță prezența în sat
Între două lumi by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8678_a_10003]
-
Omul recent. Când cele două realități antitetice sunt puse față în față, opțiunea autorului este cât se poate de clară: "Ce lipsește? Răgetul vitelor seara, când veneau de la pășune, felinarul din grajd la ora mulsului, cântecul cocoșilor înainte de a se crăpa de ziuă, scârțâitul cumpenelor de fântână când se adăpau vitele, zgomotele unui mecanism în stare de funcționare. Ori sentimentul că toate lucrurile sunt în cursul timpului, nu în afara lui?" Ce s-a câștigat astăzi când s-au pierdut toate acestea
Între două lumi by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8678_a_10003]
-
sfat. Desigur că la Montreal sunt mulți români și printre ei mulți cunoscuți... Am ajuns într-un oraș necunoscut într-o după amiază de Ianuarie obișnuiți cu căldura tropicală a Israelului, de unde pornisem câteva zile înainte, pe un frig de crăpau pietrele. Aveam UN DOLAR în buzunar. Când așteptarea s-a dovedit inutilă, am cerut credit - primul - unui taxiu, care ne-a dus în oraș. Aveam adresa unor români, care, după multă căutare (căutare, noaptea, pe jos, nemâncat, fără haine de
Scrisori din Canada by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8866_a_10191]
-
depășind cu mult parada juvenilă și propunându-ni-se ca o formulă constitutivă. Poemele produc stări tensionate, liminale, explozive, "unde nici vad și nici scăpare nu-i", în care "tabloul vomită peisajul", în care "ora se surpă" și timpul "se crapă". Duminica e "spartă", soarta însăși e "spartă", poezia se sparge și ea. Sângele e o prezență obsesivă în toată poezia dinesciană. Gesturile invocate sunt bruște, smucite, tăioase. Ziua "biciuiește" sau e biciuită, "cuțitul e înfipt în rărunchi", "un fierăstrău de
Mai scrie poezii, Mircea Dinescu! by Mircea Martin () [Corola-journal/Journalistic/8838_a_10163]
-
casă chiar în lunile când, bolnav și uitat, se pregătea să moară. Zilele trecute mi-a parvenit știrea că însuși Romulus Vulpescu, marele traducător din franceză, a atins un nivel al subzistenței care-ar trebui să ne facă să ne crape obrazul de rușine. Dacă limba română a avut, în unele zone ale sale, în ultimele decenii, sclipiri de diamant, cu siguranță că unele din aceste scăpărări au fost produse de pana acestui orfevrier de spiță rară. Știu, omul e imposibil
Eminescu, șef de sindicat by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8881_a_10206]
-
care o dețin, ei vor reuși, desigur, să concentreze toată puterea decizională în camera aleasă pe listă, transformând camera aleasă pe baza votului uninominal într-o formă fără fond. În privința pătrunderii "nulităților" în forul legislativ, mă mir că nu le crapă obrazul de rușine în fața unui atare argument. Parcurgeți listele oricăruia dintre partidele reprezentate acum în Parlament și veți fi șocați de numărul "aleșilor nației" care fac degeaba umbră pământului. Așa că, domnilor, nu vă mai încăpățânați! A sosit vremea să vă
Fitness la urna cu bile trucate by Mircea Mihăieş () [Corola-journal/Journalistic/9874_a_11199]
-
de aberații se pot întâmpla pentru că mediul e prielnic: când organizația de tineret a PSD-ului se revendică din asasinatele lui Che Guevara, când talk-show-urile televiziunilor găzduiesc cu slugarnică generozitate stâlpi ai regimului comunist, care ne explică, fără să le crape obrazul de rușine, ce minunății se făceau pe vremea lui Pingelică, de ce să ne mirăm că Nicolae Ceaușescu a rămas un personaj de pagina întâi? Cu o clasă politică dominată de piticanii morale și escroci patentați, nu e aproape normal
Încă un tango cu Ceaușescu by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9910_a_11235]
-
această dorință de regulă în frenezie, de neschimbare în roi: "cînd o figură mi se arată alterată de vîrstă, cînd fotoliile nu sînt la locul lor sau încep să șchioapete, cînd un vas de Boemia sau o ceașcă de Limoges crapă simt o strîngere de inimă. Ideea perisabilității tuturor formelor pe care le ia materia mă cutremură, și atunci devin foarte romantic. Aud cu fantazia acustică miliarde de cari rozînd lemnul, văd ca la microscop cum se svîrcolesc și mor celulele
En spectateur by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9952_a_11277]
-
refractar, soția Oksana care vorbește o frumoasă limbă română cuprinsă în singura replică-înjurătură aduce vag a parafrază parodică la introducerea durilor din filmele lui Guy Richie, gen Lock, Stock and Two Smoking Barrels (1998) sau Snatch (Unde dai și unde crapă, 2000). Filmul suscită o serie de reflecții antropologice. The clash of civilization, tema introdusă prin teoria lui Samuel P. Huntington care pare să fie în spiritul secolului, chiar și cînd ea ia aspectul unor ciocniri armate, ajunge în film o
Borat - dicționarul kazah by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9948_a_11273]