424 matches
-
parcă-l cunoscuse. A deschis. - Cine e? De afară pătrunse frigul ușor și o ploaie de fulgi albi. - Eu, mă mai cunoști? îl ținea minte. - Nu mai puteai, veniși! Și până să mai zică ceva, lunganul a și pus un crac pe pervaz și cu al doilea a fost tocmai înăuntru. - Să nu se deștepte bătrîna! se văita ea pe întuneric. -Ți-e frică? - N-ai de unde să știi cât e de-a dracului! - Las-o pe mine, îi sticlește norocul dacă
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
ieșise din bordei și se ruga de bărbat să nu-l ucidă. Degeaba, sângele câinelui înroșise zăpada. - Ce făcui? scuipase gunoierul. Și, de necaz, a plecat la Stere să se îmbete. Altfel, nu făceau nici un rău jigodiile. Mai croiau vreun crac de pantalon, mai murea câte unul otrăvit, și cum venea februarie, dădea strechea în ei... Întâi le apuca un pârjol pe pisici, că sosise săptămâna brânzei. Nunțile pe acoperiș se țineau lanț, și dulăii, să rupă burlanele, nu alta. Tabla
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
vezi cu ochii, adăugă Fane Chioru. Fiecare cu ce n-are. El, Coltuc, ce să mai zică... Ședea între ei, bine proptit pe scândurile care alcătuiau un fel de căruț cu rotile. În locul de unde ar fi trebuit să pornească picioarele, cracii pantalonilor erau făcuți sul și prinși cu cârlige, ca lemnul să nu-l roadă. Din umeri îi porneau un fel de degete încârligate, ca ghearele unei păsări. Nu erau de alt folos decât să strângă marginile umerilor, ca niște capete
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
fel, într-o anafora a Divanului Domnesc din 15 aprilie 1828, referitoare la o hotărnicie efectuată anterior de către spătarul Săndulache Stamatin, pentru niște părți de moșie ale vornicului Ștefan Catargiul, se menționează că într-un loc „din sus a satului Cracul, unde zic răzeșii că, iarăși, au fost piatră și că, în vremea muscalilor di pi urmă, o au luat-o niște soldați și o au întrebuințat-o la feredeul lor, au aflat 313 stânjeni gospod, iar cu stânjen prost - 318
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
a atribuit locuri pentru așezarea unor grupuri de oameni, de regulă în frunte cu slujitori domnești. Și pentru acestea este evidentă lipsa aplicării cerințelor preconizate prin procedeul însorăririlor. Astfel de sate au fost: Țigăneii de lângă Bârlovița și Siret, Dimaciul, Dumbrăvița, Cracul, Poiana Sasului, Siminoacele, Movilenii, sate ce nu poartă nume preluat de la vreo comunitate familială și nici nu au avut hotarele riguros precizate și delimitate prin acte, așa cum e cazul celorlalte. De altfel, litigiile dintre aceste sate și marile obști din preajma
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
arse pe jumătate, se acopereau cu o tablă și cu pământ, lăsându-se să ardă mocnit o zi sau două. După răcire, cărbunii erau depozitați întrun loc uscat. De la fierarul Ion Anton am aflat cum se confecționează frigarea cu trei craci folosită la descântecul „de strânsul frigărilor”. Potrivit relatării sale, persoana care avea nevoie de o astfel de unealtă pentru a fi descântat, mergea la 9 case neprimenite (în care soții trăiesc împreună din prima căsătorie) și aducea 9 bucăți de
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
de unealtă pentru a fi descântat, mergea la 9 case neprimenite (în care soții trăiesc împreună din prima căsătorie) și aducea 9 bucăți de fier. Fierarul le topește în foc și le bate pe nicovală, făurind o foaie cu trei craci. Această lucrare era executată de către orice fierar la miezul nopții sâmbăta spre duminica, dezbrăcat până la brâu. Lucrul la frigare dura cam o oră și presupunea înroșirea și răcirea succesivă a metalului de prelucrat. Cu ajutorul chernierului cel mic se ștanța
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
aducea acasă și le da drumul pe jos, în bucătărie, ca să sperie pe o țigancă, slujnică; îi prindea iar și-i băga în boștera unui nuc bătrîn. Cînd afară se încălzea bine, șerpii ieșeau din boșteră și se întindeau pe crac, ia soare... Cînd le era dor de caș dulce, copiii se duceau la stîna lui Eminovici, pe coasta Dealului Crucii, către șoseaua Mihăileană. Le plăcea să deie oile în strungă. Fluierau după oi și pocneau din harapnic, ca ciobanii. Mihai
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
2); 2; accident; adidași; alcool; alerga; alergat; alergătură; alungare; am două; antebraț; artist; ascuțit; bază solidă; bază; bebeluș; Bigfoot; blugi; braț; bronz; bucurie; cari; casă; călător; călători; călcat; călcîi; ciorap; cîrjă; coapsă; cocostîrc; colanți; complet; continuitate; corp omenesc; corp uman; crac; culori; delicat; drăguț; drept, stîng; elegantă; energie; esențial; estetic; extremitate; febră; femeie; feminitate; fesă; fin; finețe; fiu; flexibil; cu fracție de lemn; folos; fotbalist; fracturat; frig; fundament; fustă; gambe; ghips; gips; indiferență; iute; încălțat; încordare; îngrijire; jogging; jos; laba piciorului
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
mă fîțîi și eu puțin scoțienește... și scăpăm de ei, mamă... Ce să-i faci, asta-i situația... (dansează de probă) Merge? Bunica: Crezi că asta-i salvarea, nenorocitu' mamei?! (îi ia pălăria de pe cap, îi smulge fustița) Trage jos cracii de la pantaloni și fă-te om! Mihai: (resimțind din plin penibilul situației dinainte) Mamă, am încercat de toate, dar... Trebuie să-i fac să plece. Cu orice preț! Bunica: Cine să plece? Mihai: Cum cine? Cum cine? Vecinii care au
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
mai întors." ("Busuioc Verde"226); "Un orfan, nemaiputând suferi mustrările nedrepte ale epitropilor săi, se duse în lume și ajunse într-o poiană la un foc foarte mare, în jurul căruia era un om mare cât un uriaș. Se băgă în cracul nădragului său și mase noaptea acolo. Omul îl însărcină să-i pască oile, dar nu în pădurea Scorpiei, în muntele Porcului Mistreț și în codrul dinspre miazănoapte să nu calce, că viața li se va răpune." ("Iutele-Pământului"227). În unele
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
un "bocet de zori" în care suferința despărțirii este ilustrată de ipostazele antinomice ale cântatului: "...C-astă vară ce-a trecut, / Rău m-a mai cântat un cuc, / Să-mi las casa să mă duc; / M-a cântat pe-un crac uscat / Tot a scârbă ș-a banat; M-a cântat pe-un crac sucit, / Tot a scârbă ș-a urât.../ Frunză verde, foi de mure, / La fântâna din pădure, / Fântână cu cinci izvoare / Două dulci și trei amare, / Șede moartea
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
ale cântatului: "...C-astă vară ce-a trecut, / Rău m-a mai cântat un cuc, / Să-mi las casa să mă duc; / M-a cântat pe-un crac uscat / Tot a scârbă ș-a banat; M-a cântat pe-un crac sucit, / Tot a scârbă ș-a urât.../ Frunză verde, foi de mure, / La fântâna din pădure, / Fântână cu cinci izvoare / Două dulci și trei amare, / Șede moartea pe fântână / C-un pahar de vin în mână / Și la cuci ea
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
dimensionate cosmic, cu un anumit echilibru și măsură: toate proporțiile date de dinainte. Poetul atinge arta, nu fără a beneficia de experiența artistică a lui Tudor Arghezi: Pe când ceapa încordată ca un bolovan de minereu/ cutremurată se cuprinde de veghe/ cracii cărnoși ai rădăcinilor ei de animal marin/ umblă prin pământ, înoată și sapă/ Câtă vreme carnea albă ca floarea de crin/ se îndestulează lacom de apă." Sub semnul zodiacului "Cavalerul Trac", apărut în anul 1969, încearcă recrearea unei mitologii autohtone
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
De cela ce se lă dumineca se zice că, murind el, trupul lui putrezește, iară părul rămîne întreg. Dușmănie Ca să scape cineva de dușmănie, este bine să meargă la moară și să ieie din stavila cu care se oprește un crac* de apă nouă țanduri*; să le poarte cu sine, c-apoi dușmanii l-or lăsa în pace. Cînd simți ferbințeală la obraz e semn că ai dușmani mulți, care te grăiesc de rău; tu te spală cu apă cu oțet
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
flăcăul din casă se va mărita sau se va însura. Nu e bine să dai cu mătura peste picioare, că nu te mai măriți. Fata care a sta pe un scaun cu un picior, dar piciorul să fie din trei craci, cu siguranță că se mărită. Nu e bine să mănînci un ou uitat în foc, că nu te mai măriți. Fata, ca să se mărite, bagă o potcoavă de cal în foc și nu o scoate pînă ce se mărită. De la
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
toate hainele pe dos; dar aceasta nu-i destul, tot trebuie să meargă, dacă nu acum, mai tîrziu, unde îl cheamă dorul. Cînd un flăcău care este lunatec cu un alt frate se însoară, ambii frați apucă unul de un crac și altul de alt crac al unei furci și trag amîndoi de spintecă acea furcă, ca să trăiască cel ce se însoară. Cînd sosește mirele la casa miresei, mireasa dinăuntru se uită la el printr-un inel țiind un ochi închis
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
aceasta nu-i destul, tot trebuie să meargă, dacă nu acum, mai tîrziu, unde îl cheamă dorul. Cînd un flăcău care este lunatec cu un alt frate se însoară, ambii frați apucă unul de un crac și altul de alt crac al unei furci și trag amîndoi de spintecă acea furcă, ca să trăiască cel ce se însoară. Cînd sosește mirele la casa miresei, mireasa dinăuntru se uită la el printr-un inel țiind un ochi închis, ca să n-o doară ochii
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
colastră - coraslă, primul lapte muls după ce vaca/oaia a fătat colăcer - însoțitorul mirelui (rostește orația de nuntă) colțun - ciorap corn - colț costoroabă - bîrna pe care se sprijină căpriorii coșăr - coșară, îngrăditură de nuiele de adăpostit animale; pătul, hambar cot - colț crac - ramificație cracană - prăjină bifurcată crasnic - drac creițar - monedă de aramă de mică valoare crijmă - pînza în care se înfășoară copilul după botez crîstel - cîrstel, cristei, pasăre călătoare cruși (a) - a da lapte cu sînge (despre vaci) cucăi (a) - a face
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
vrea să nu platim tihete de mată, că venirăm aiti tă muntim, nu tă ne-ndopăm! În timpul acestei explicații, Ovidiu a văzut că secretara privește îngrozită slipul directorului: s-a uitat și el. Un testicul lung ieșea de sub unul dintre cracii chilotului de baie. Înroșindu-se, actorul i-a șoptit superiorului său: Eugene, coiul! Ascunde-l! Te coif? Ata e părul meu, ghizonat... Ti nu mă-nterupe cind dicut chestii impotante!... Pînă la urmă, de frica apariției vreunei persoane cu funcție politică
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
de dispariție). FUMĂRIE, teren situat în nord-vestul satului Rădeana, care este acoperit de fumul care rezultă din arderea reziduurilor de la Combinatul din Borzești. Et.: ap. fum d. lat. fumus + sufixul colectiv -ărie. GEAMĂNA, pârâu, afluent al Tazlăului, care izvorăște de sub Cracul Geamăna din munții Goșmanu. Are o lungime de 10 km. Et.: ap. geamăn d. lat. geminus + art. hot. a (pentru feminin). LA VÈLNIȚĂ, poiană pe dreapta drumului care duce la pădure. Pe acest loc s-a aflat cândva un cazan
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
noi ai cuiva! Deși nici să-i arzi cu bricheta n-ar recunoaște că-i luna din fier cornier și-au atîrnat-o pe cer, cîndva. Mimi Mimi și-o trage cu arăbanii și turcaleții, pe-autostradă. Dar arată trăznet, are craci pînă-n gît, țoale de la Unirea Shopping Center și miroase-a parfumuri de milioane. Numai smacurile de pe ea fac cît leafa lui taică-miu pe un an, ce să mai zic de dresuri, de lanțuri și de inele. Numai cu ce
Poeme în proză by Alexandru Mușina () [Corola-journal/Imaginative/8706_a_10031]
-
și mesteacăni... Dincolo, peste Râpoasa, este Valea Răpiții, o vale mai adâncă decât Valea Seacă și numită așa pentru că prin dânsa curge Răpița...Primăvara când se topește neaua pe munți, Răpița se supără, varsă o parte din mânia ei în cracul de pe Valea Seacă, și asta încetează a mai fi "seacă". În câteva ceasuri, sărăcenii sunt numai prea bogați de apă... Valea Seacă minte cu numele și spală tot ce-i pică-n cale. Numele de locuri din citatul de mai
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
VIP! La noi, e plin de vipuri și vipițe, e pentru tot cartierul, ca să citez o vipiță de acum vreo zece ani! Star systemul a produs niște monstruozități care, dacă se ocupă de muzică, nu au voce și-și exhibă cracii, dacă sunt sportivi, ni-i pozează prin cârciumi sau înțepându-se în venă ș.a.m.d. În condițiile astea, să-ți dorești condiția de VIP... Oricum, vedetismul nu poate înlocui talentul, cum am văzut din cazurile amintite. Cred că scriitorul
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
opresc la un... cum să-i zic?, realizator, d-l Dan Negru, care a realizat o salbă de emisiuni de "divertisment". Dincolo de formatele diferite, de denumirile diferite, au toate două lucruri în comun: se urlă fără pauză și se arată craci! Cam așa văd lucrurile și nu-mi dau seama ce se poate face repede. Trebuie să se așeze lucrurile în general în România, să ne așezăm și noi, românii, să încercăm să ne cultivăm în clandestinitate, că altfel... slabă nădejdea
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]